817 matches
-
religioase. Tot astăzi mă plimb fără țintă prin București. O formă specială de "terapie", deoarece mâine mă întorc iarăși la "unitate" și nuanțele sale de albastru cazon. În Piața Dorobanți, un afiș lipit pe un stâlp. Scris de mână, cu caligrafie de stil vechi, de un individ care cred că este ultimul mohican al francofoniei bucureștene. Predau lecții de canto și muzică ușoară. Muzică populară. Canto clasic, la cel mai înalt nivel artistic și profesional. Predau lecții de pian, orgă și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fotografie realizată chiar de el, într-un sat numit Mircea Vodă, județul Brăila. Pe un panou de lemn pe care scria "Depozitarea gunoiului interzisă, amendă de la un milion de lei la trei milioane" (totul tras cu vopsea neagră și o caligrafie chinuită) fusese lipit un afiș electoral. Un afiș mic, din cele ce se lipesc repede și cu fereală la lumina farurilor. Un broscoi electoral îmbrăcat în verde, sugrumat cu o cravată cu motive geometrice roșii și galbene promitea "fapte, nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-i demnitate Din câte culmi înalte sunt, e piscul. Epoca Ceaușescu e puterea Cuvântului netemător de viscol. Și l vom urma pe cel ce ne conduce, Care și-a pus sigiliul lui de faur, Mai vie peste veac să lumineze Caligrafia Epocii de aur!“ („Epoca de aur“, România literară, 18 iulie 1985) „Și le urăm puterea poporului deplină să se reverse-n visuri din care-n țară cresc victorii noi în marea partidului lumină din calda ngemănare de suflu românesc. Precum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
va trece pe la Ucea, Feldioara, Arpașul de Sus și de Jos, Colun, Porcești, Sebeșul Superior, Porumbacul Inferior, Viștea, Drăguș, Porumbacul superior și Avrig. Această programare făcută de protopul de Avrig acum o sută de ani și mai bine impresionează prin caligrafia impecabilă și acuratețe demonstrând o disciplină deosebită pentru acest sector de activitate și pentru etapa aceea. În anii primului război mondial în absența învățătorului Adrian Udriște plecat pe câmpul de luptă, catedra a fost ocupată de Pavel Popa, cantor la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ordine rațională În jur cum face ordine rațională penelul lui Poussin În peisaj. Mă gîndesc la VÎnătoarea lui Meleagru pentru a o opune tabloului lui Bruegel VÎnători În zăpada. La Bruegel, zăpada se transformă În lumină pe care se proiectează caligrafia emblematică a unor copaci desenați meticulos și aproape carbonizați; lumina rece a zăpezii Învăluie totul, case, vînători, cîini, arbori, și un vultur „taie orizontul diametral” ca În iernile lui Bacovia; aripile sale negre vor stîrni parcă liniștea aceasta Înghețată, bîntuită
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
înscrie într-un sistem ce neagă și aceasta filosofie. Prezența lui îi produce spaimă lui Viziru, determinându-l să semneze un contract creator. Antipa apare și că arhetip, nu doar ca element malefic:,,Avea în mână hârtia gata scrisă, o caligrafie frumoasă de arhivar din alte vremuri.”. După semnarea contractului, motiv faustic, se realizează un transfer de personalitate, de la Viziru către Antipa:,,(...) simțeam cum o parte din mine trece în el.”. Ființă imateriala, de dincolo de spațiu și de timp, Antipa se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
evrei. Școala profesională de fete „Domnița Ileana” avea în 30 august 1920 un număr de 4 profesori, 3 ajutori maiștri, 8 maistre; elevi români - 78 români și 28 evrei; se studiau: religia, muzica, română, gramatică, franceză, aritmetica, economie casnică, desen, caligrafie. Instituții culturale din orașul Dorohoi nu au avut o evoluție constantă, multe dintre acestea au avut chiar o existență de scurtă durată. Au funcționat în Dorohoi, în perioada interbelică: Fundația Culturală Regală „Principele Carol” (avea cămine culturale în 32 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
căci nu era prea ușor să-i urmărești firul raționamentelor printr-o cortină de vegetație verbală luxuriantă și permanent înfiorată de un lirism furtunos. Nu știam niciodată în ce măsură perorațiile sale sînt spontane, cum păreau, nici dacă scrisorile „tipărite” într-o „caligrafie vioaie”, cu literă aplecată spre dreapta și cu numai patru-cinci cuvinte pe rînd ori bătute la o mașină cu literă minusculă, rareori cu vreo corectură sau vreo greșeală, erau redactate „la prima mînă” sau se bazaseră pe ciorne. Un tip
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Rotaru a suferit un accident în urma căruia i-a fost retezată o falangă din indicatorul mîinii drepte. Ținea deci altfel, mai țeapăn, stiloul în mînă, îl mișca mai apăsat și - se deduce - destul de iute, atent la claritatea mesajului, nu la caligrafie. însă odată descifrate „vîrtejurile”, recunoșteai în ele forța unei persoane pozitive, sinceră în abordările și răspunsurile sale. (1) <citation author=”Ion Rotaru” loc="București" data =”18 iulie 1973”> Stimate tovarășe Redactor șef, Am primit scrisoarea Dvs. prin care mă onorați
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Oare acest mahăr fusese declarat imun la răspundere?! Noul „Împuternicit” al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor pentru orașul și raionul Bârlad, Ion Ghidoveanu, nu fusese cu nimic mai breaz decât „gloriosul” său Înaintaș Radu Costache decât, poate, la o caligrafie mai Îngrijită dar și la atenția acribioasă cu care citea singura publicație de atunci ce apărea la Bârlad dar și textele stației de radioficare. Pe 19 iulie 1966, acesta trimitea la București nota de sesizare „secretă” numărul 10 prin care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
străinătate și, În plus, cu un spectacol de-al meu. Șeful... era o piesă jucată cu succes de Beligan, În stil tipic bulevardier, și evident că am vrut să explodăm convenția comico-lirică a realismului convențional. Am Înlocuit-o cu o caligrafie formală, abstractă, pe care o botezasem prozodejda, cuvânt ale cărui sonorități rusofile speram să-i convingă pe cenzorii uteciști că totul se Încadra În liniile acceptabile. Expresia era de fapt un omagiu secret adus lui Meyerhold, care ne inspirase mișcarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
orice nu este la timpul potrivit. Căutam urmele unor pași pe suprafața albă. Nu mai trecuse, probabil, nici un om până acum, la ora zece. Sâmbăta, lumea este mai mult în casă și copiii încă dorm. Se vedea pe zăpadă doar caligrafia unor labe de păsări, abia schițate. Nimeni și liniște, aproape nefirească această liniște. A trecut și un motan mare, negru, nu știu cu ce treabă. S-a uitat la mine cu ochii lui verzi, mă întreba "ce caut acolo" sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cadrul cărora se studiau zoologia, botanica, minerologia, chimia, fizica. În clasa a VII-a au apărut, ca materii noi, logica și filosofia, care s-a învățat și în clasa a VIII-a, alături de psihologie, și două materii la alegere, caligrafia și cântarea (adică muzica). Nicolae a trecut ușor și cu succes din clasă în clasă până la bacalaureat, pe care l-a luat în anul 1895, dedicându-se mai apoi slujirii preoțești. În acest scop, se înscrie în anul 1895 la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
prin urmare firească. «Ori se crede ori nu se crede; dacă nu se crede, atunci să rupem Evanghelia!», conchidea el, risipind orice îndoială din calea deciziilor care, omenește, păreau ilogice ori prea riscante. Unui grafolog renumit i-a fost supusă caligrafia lui don Calabria. El nu știa cine era. I-a studiat scrisul și a spus: «Acest om are toate caracteristicile sfântului sau ale ștrengarului». Adevărul este că don Calabria nu a fost un suflet mediocru care să se mulțumească cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ocupă cu domnia lui Petru Rareș, mergând până la 1551, al doilea împinse letopisețul până la a doua venire a Lăpușneanului (1553), al treilea până după domnia lui Ioan Armeanul (1574). Toți compilează, furând tropi din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e lipsită de un anume sublim alpestru: " Și dete de niște locuri prăpăstioase și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă nu este", ci "traghelaful firii" din ambele monarhii. O călătorie fabuloasă pe apa Nilului în sus, făcută de Cămilă, e prilej de uimitoare descripții în caligrafie persană: "... Așa dară despre răsărit bălțile, munții și locul se avea; iară despre apus, adecă din cotro Nilul venea și anapetele bălților îngemănîndu-se se despărțea, într-alt chip era; că pre cât munții acei din stânga și din dreapta se înălța (că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fata unui profesor de elină, care îi dăruise o acadea în chip de inimă, pagini de o grațioasă melancolie bonomă. Proza cea mai valoroasă e aceea mai veche din scrisorile către babacă și surori, contrafăcute la modul Dinicu Golescu, cu caligrafii orientale, spre a place bătrînului: " Cu multă fiască plecăciune sărut mâinile d-tale, babacă. Mai întîi doresc a ști dacă mult scumpă mie sănătatea d-tale se află într-o deplină și fericită stare, ca să dau laudă cerescului împărat, din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și istoriografia, bineînțeles în slavonește. Existența unor scrieri istorice, oricât de rudimentare, e un mare pas spre cultură. În toată vremea, cultura slavonă a fost mai serioasă în Moldova. În acest veac al XVI-lea, ne spune dl Iorga, chiar caligrafia e mai frumoasă în Moldova, pe când în Muntenia, unde decadența era mai mare, piserii erau mult inferiori. În Moldova nu există acte domnești de danie sau de judecată scrise în românește, până în al doilea deceniu al veacului al XVII-lea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lexicalizarea "cea mai scurtă" direct și strict, ca adverbe "slabe"37, de precizare. Se poate observa și trecerea semantică din clasa adverbialelor de mod limitative în cea a adverbialelor de mod propriu-zise (calificative)38: Caligrafic ("din punctul de vedere al caligrafiei"), este o operă de artă, poetic, nu are nicio valoare./ Ion scrie caligrafic ("frumos"). Adjective precum comun, declarativ, democratic, diferit, dinamic, dogmatic, dramatic, ecologic, esențial, fizic, formal, fundamental, geografic, individual, legal, logic, material, național, oficial, practic, profesional, spiritual, sportiv, statistic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
sus și în jos pe cotor, cum dă pagina. Din cîte-mi amintesc, nu mi-a spus niciodată care au fost modelele sale intelectuale (învățători, profesori), i le cunosc doar pe cele alese din istoria filologiei, a lingvisticii, a literaturii. Admirabilă, caligrafia lui o imită fidel pe cea a lui Eminescu din perioada 1876-1883. Scrupulozitatea în alcătuirea cursurilor tinde s-o egaleze pe cea dedusă din exemplul lui A. Philippide. Pentru concizia stilului, modelul e Al. Rosetti, a cărui Istorie a limbii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
socialismului etc. Și nu puține „gesturi” sînt de împrumut: „Am fost peste cîmpuri, / am ascultat cu fîntînile / cum se coace grîul / și mi-a rămas în urechi / unduirea imensității de aur”. În același timp, nu poate fi trecută cu vederea caligrafia de tip manierist care va deveni una din caracteristicile artei sale: „Am văzut orizonturile / cu fularele de fum ale uzinelor / sub torențiale ploi de lumină / dezlănțuite de noi”. De asemenea, cam peste tot se observă efortul de stilizare, de impunere
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de-abia În două zile. Deci să nu vă mire discrepanța dintre data mea de azi și a poștei, aceea care va fi. Vă cer iertare pentru lipsa de grijă a caligrafiei. Vă remit În același pachet și cartea mea, recent apărută și care epuizându-se În trei zile e complet dispărută de pe piață. O dăruiesc bibliotecii Muzeului Cultural din Fălticeni. Vă rog să primiți stimate domnule Dimitriu, Încredințarea sentimentelor mele alese
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dezolat, vasul de Bacara. O lume a fragilității eterate și a grației atemporale și anacronice, căreia și Radu Îi aparținea. Împreună cu buchetul sosise și darul cărturăresc, ale cărui file trebuiau să „mântuie zgomotul cristalului spart”. Într-adevăr, finețea monastică a caligrafiei, grija și umorul cu care era editată broșura, pe hârtie groasă, de heliograf, utilizată la reproducerea planșelor de calc la institutele de proiectări, cu versoul de parodie, plin de tabele și scheme birocratice, sugera un produs artizanal neobișnuit. Nu era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întâie variantă a primei Încercări epice”, cum menționa autorul, Permanența, Posteritatea! Nu aș fi putut și nu aș fi intenționat, probabil, să cer paharului de Bacara să mă Însoțească peste Stixul Atlantic, dar am reușit să aduc, iată, până la urmă, caligrafia și spiritul lui Radu Petrescu În Lumea de Dincolo, Lumea Nouă, ca pe un distinct și distins semn al lumii rămase În vechea biografie... „Radu Petrescu este chemat și ales de vizibil. De văzul metamorfozat În cuvânt. Fastul și sonoritatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și departe, nu doar În tragicomedia ionesciană, ci În comedia, deloc lipsită de tragic, a cotidianului din Rinoromânia socialistă. Ambiguitățile, vulnerabilitatea ne țin În loc și ruinează „progresul”? Nu, profesorul nu dăduse glas Îndoielilor. Continua să asculte frazele străine, preluate din caligrafia clară, În tuș negru, de pe foile dictando și sonorizate evaziv, În fonetica aventuroasă a noului său rol. „Bérenger striga vecinilor săi deveniți Rinoceri să respecte regulile conviețuirii: «Încetați!... Zgomotele sunt interzise! E interzis zgomotul!», deși el Însuși nu le respectase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]