2,383 matches
-
Galațiul , al Dunării de Jos, până în Tara de Sus, stabilindu-se în București. Opera domniei sale, este alcătuită din zecile de cărți de poezie pe care le am în întregime; poezii ce curg sincer și spontan, îngemănate sub divina inspirație la candela sfântă, dăruind-o apoi cu multă bucurie ființei umane, pentru spirit și suflet. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . La prânz să ne rugăm lui Dumnezeu; când pâinea o tăiem, de-nbucătură, să-neamintim că, cei mai mulți, din greu în lipsuri gem și n-au ce pune-n gură
CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355877_a_357206]
-
grupul de prieteni pe vremea liceului. Mai ales în preajma Paștelui, la slujbele alea... cum le zice... denii! Ne distram, nu ne era gândul la slujbă. Mama spunea întotdeauna că toate necazurile le-a trecut cu ajutorul lui Dumnezeu. Era convinsă. Aprindea candela de sărbători și se ruga. Ea știe cum și pentru ce. Mai ales când era tata pe șantier perioade lungi de timp. Poate mă duc la o biserică... În alt cartier, unde nu mă cunoaște nimeni. Nici preotul. Așa, să
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
Flori de cicoare - călugărul din vechiul schit cu ochii-n lacrimi 34 Sfârșitul verii - toată floarea-soarelui întunecată 35 Stea căzătoare - cu inima strânsă aștept diagnosticul Cezar C.Ciobica 36 stea căzătoare - pe firmament privirea blândă a bunei Ion Rașinaru, 37 Candela de veghe în amintirea bunicii - luna printre nori 38 Chilii luminate - pe marginea cărării lumânărele 39 Tichia tatei caldă ascunzătoare - greieri în duet - Ana Urma 40 roi de fluturi albi în ritm cu aspersorul - hora stacatto 41 găinat violet sub
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
care eu nu le iubesc. Dar dacă vor să-și facă și cuib în capul meu, nu pot să le alung?! Drept că ispitele sunt multe și omul poate să cadă în multe feluri dar, dacă el ține aprinsă această candelă plăpândă a credinței și se păzește, dacă se roagă în permanență, il sprijină Domnul și nu cade. Cine vrea să postească, postește și nu se laudă cu asta. Iar din cauza postului nu s-a îmbolnăvit nimeni. Toată învățătura poate să
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
zece secunde nu mai ești. Așa zicea el. Eu zic că poți să nu mai fii, chiar și într-o clipita. Oră pământului, cea mai mare mișcare globală din istorie. Timp de un ceas, se vor aprinde toți licuricii din candele și vor fi stinse becurile. Mie nu-mi place să stau în întuneric. Niciodată nu mi-a plăcut. În copilărie, mă speriam de întuneric pentru că eram un copil temător. Nici astăzi n-aș merge noaptea pe afară. Dar, manifestarea comună
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
pericolele pe care le reprezintă încălzirea globală, mă mobilizează. Iată că Pământul devine pentru o oră, un copilaș, în mâinile noastre. Cum să nu-l cinstesc și să nu-l apar, de vreme ce doar el ne ține? Da, voi aprinde câteva candele. Voi stinge televizorul, calculatorul, radioul. În definitiv, în copilărie, citeam la o lampă cu gaz. Un fel de opaiț. Stradă noastră nu era electrificata încă. Mama gătea la o lampă cu petrol. Și mâncarea parcă ieșea mai gustoasă. Pământul!...Cand
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
Pe la geamuri se arată. Câte-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arată Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica , a venit cu Sfinții Prin parfumul rugăciunii. Referință Bibliografică: Psalmi / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 857, Anul III, 06
PSALMI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354854_a_356183]
-
cer se suie azi o privesc duios și mâine nu e timpul meu își scutură iar scutul privind în urmă numai începutul sunt prăbușit în lunga mea poveste de mine sufletul nu-și amintește mereu sunt la-nceput-copil mereu ce-aprinde candele în empireu străbat deșerturi putrezind în soare prin haosul de lumi nemuritoare sunt o mireasmă numai care trece culcat cu fața pe-o cenușă rece fac palmele o cupă pentru rouă ca să v-o dau în zori de zi doar
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354924_a_356253]
-
mari ale împlinirii care ne-ar fi cerut altfel. Vom fi luat în deșert lucruri sfinte. Vom fi greșit fără să ne dăm seama. Vom fi adormit că fecioarele nebune și ceasul deșteptării ne va fi găsit fără ulei în candele. Nu vom fi băgat de seamă semnele ce ni se făceau în jur, sau glasul celor care - deșteptați de dimineață - ne vor fi vestit ivirea lor. [...] Vai, câte lucruri am fi putut face, dar pe care nu le-am facut
ROMÂNIA ÎNCONJURATĂ! CÂND VOM CONŞTIENTIZA PE CE LUME TRĂIM? de REVISTA RAZBOI INTRU CUVANT în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355269_a_356598]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Să iubești e atât de ușor Când plină inima-i de dor Să ierți, să speri, să zbori Înălțare spre albul din nori. Ridică o rugă spre cer O șoaptă de stea în eter O candelă aprinsă în privire Icoană de caldă iubire. Să crezi în lacrima curată În clipa vie de-altădată Privește la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
rămân până când întâmplării-i mai rup o bucată de azima caldă călător între lumi lângă țărm desenz pe nisip vis târziu descifrat în nuanțe marine și mă scad cu un val altele să-mi adaug. 29.08.2011 Restituiri În candela veche mai arde un rest de fitil egal cu sfârșitul culorii în hăuri de galben respir suflarea măsoară și albul cenușii din vipii glisând printre semne de tus vrăjit caligraf este ochiul în buclă mătăsii cuvintele ghem îmi șoptesc doar
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
și unul dintre membrii săi fondatori: poetul IONEL MARIN. LA MULȚI ANI, cu multă sănătate, alături de cei dragi dumneavoastră, dragul nostru prieten, IONEL MARIN! Să vă dea Dumnezeu numai sănătate și bucurii, pentru a continua să fiți lumină aprinsă în candela timpului rău, pentru a fi sclipirea neasemuita a stelelor cerului albastru! Să rămâneți veșnic tânăr, încărcat de noblețe, altruism, cu imensă dumneavoastră onestitate și dragoste de oameni, care va caracterizează. Picăturile de timp să treacă peste dumneavoastră, pentru a va
LA MULTI ANI,POETULUI IONEL MARIN,ORGANIZATORUL FESTIVALULUI NATIONAL DE CREATIE LITERARA BOGDANIA FOCSANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356724_a_358053]
-
Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Colind Asta-i noaptea de argint, Ies copiii la colind . Cerule, tu prinzi să-ți scuturi De pe aripi nori de fluturi. Și-ți aprinzi ca și candele Roiuri mari de mândre stele , Drumul să li-l luminezi În inimi să le dai crez. C-au pornit în cinstea ta Doamne, pruncii colinda Să vestească pe pământ Nașterea Pruncului Sfânt. La cingători clopoței, În obraz cu bujorei, Din
ASTA-I NOAPTEA DE ARGINT,COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356769_a_358098]
-
de răutate Să ne iubim mereu că niciodată. Îndepărtați de lume, de haini Să ne privească aștrii cum iubim Durerilor să devenim străini Și-apoi în curăție să murim. Să nu ne poată-atinge-nșelăciunea Ce mișuna prin lume că furnici La candela luminii rugăciunea Să o-mplinim taină cu pași mici. Tot răul lumii de noi să se mire Ce-atingem în iubire să schimbăm Să ne iubim cu patos în neștire Apoi trăind iubirea să-nvățăm. Altar pentru iubire să ne
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
și se închină pe la icoane, la Maica Domnului, la Mântuitorul Iisus Hristos, întră în sfântul altar, face trei metanii la intrare, trei metanii la proscomidie și cu frică de Dumnezeu începe să aprindă lumânările, cele două lumânări de pe sfânta masă, candelele. Era o scară cu trei trepte. Se urca părintele de canon săracul, sufla din greu, dar el voia să aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareț, lua
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
trei metanii la proscomidie și cu frică de Dumnezeu începe să aprindă lumânările, cele două lumânări de pe sfânta masă, candelele. Era o scară cu trei trepte. Se urca părintele de canon săracul, sufla din greu, dar el voia să aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareț, lua blagoslovenie de toacă și de clopot și Părintele stareț de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravilă. Acuma
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri, de-odată cu clipă - adamilor-sfinți și părinți-Lumină și eternă căldură iată prinosu-mi, din focu-ntețit, cu rebela, aripa - iar gestu-mplinit în vreo candela ori Lumânare aprinse la capul drepților veșnici părinți vestească și-n Ceruri arzânda dorința a Zeului Mare și patimă firii-ncrustată pe inimi albastre de sfinți. Referință Bibliografica: ELOGIU FLACĂRII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
a devenit durerea tuturor celor ce vă cunosc și vrem să știți că va suntem aproape, o tragedie de genul acesta ne aduce aminte tuturor ce scurt e timpul nostru pe acest pământ, și cât de repede se poate stinge candela la care citim viața noastră. M-a îndurerat și marcat profund această tragedie, mi l-a adus în minte din nou pe fratele meu Florin, prea devreme plecat dintre noi la vârsta de doar 20 de ani; între timp au
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]
-
născută de Mamă. Femeia dacică este cea dintâi cugetare a frumosului cer pământesc. Originea Ei cosmică strălucește prin existența divină dând expresie pământului într-un susur universal de energii în care vibrează chemarea dorului ales. Târziul Ei, veșnic devreme sub candelă de mărgăritar surâd ca un zbor și cântec de păsărele ce-aduc din luminile depărtărilor stelare zâmbetul răsăritului în zori. Femeia frumoasă răsare în sufletele alese, primăveri care desfată inimile duioase. În ochii de safir ai fermecătoarei Femei sclipesc picurii
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
2016 Toate Articolele Autorului într-o seară de septembrie, călduță și-îmbietoare pe iarba cea ruginită, strivită de căprioare îmi făcui un căpătâi, pe-o pală de fân uscat și privi, surâzătoare, sus, la cerul înstelat luceferii, ca soldații, cu candelele în mână se-așezară într-un cerc și privesc la mândra lună cu fața îmbujorată, ea privește spre pământ câte-o lacrimă îi cade, dar nu spune un cuvânt într-un colț, un grup de stele, parcă se îmbrățișau își
STEAUA LUI VADIM de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368952_a_370281]
-
-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane Se opresc din ritmul vieții Și-nfruntând priviri profane Sting sărutul tinereții. Plopii fără soț suspină
IAŞUL – FILE DE POVESTE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368970_a_370299]
-
de pagini a acelor șapte zile timișorene. Acest reportaj a apărut în mai multe ediții, primul în 1990. Titus Suciu a continuat să cerceteze în amănunțit revoluția timișoreană și pe lângă articole a mai publicat „Revoluția pe înțelesul detractorilor” și recent „Candelă împotriva timpului”, în colaborare cu Vasile Bogdan. Sătul, cum suntem cu toții, de ipocrizia lui Laszlo Tökés și-a acoliților săi, Titus Suciu a deschis DEX-ul la cuvântul revoluționar și a realizat că decoratul lui Băsescu cu „Steaua României” ca
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
Poeme > Emoție > SE STINGE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se stinge scânteia Din ochii măicuței , I-s anii, povară , Si pasi-s greoi . Cu palmele-i sfinte Aprinde-o candela , Si-o-aseaza cu grijă L-al sau căpătai . Își pleacă genunchii , Pioasa se-nchina , Și celui preasfânt Îi dă mulțumiri . E seară și-n tihna Vrea să adoarmă , Dar n-a uitat De Isus și de Cer . Se stinge scânteia Din
SE STINGE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369080_a_370409]
-
TĂCERE dezvăluie iubirea care nu se rezumă doar la eterna rezonanță bărbat-femeie, sufletul poetei iubind deopotrivă natura, celestul, divinul, pământul natal, anotimpurile în succederea lor firească... dar, cel mai mult, iubește tăcerea - tăcerea ferestrei deschise către cer, a luminii din candela aprinsă a rugăciune, a ploii, a frunzelor de toamnă, o tăcere ce poate fi durere, dor, dar și precursoare renașterii, reinventării. Lirică, versatilă, uneori înlăcrimată, alteori poate prea nostalgică, dar niciodată aceeași, Dorina Omota scrie, din simpla rațiune că scrisul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
le trimite uneori ploaia.... Altădată limbi înalte de foc, ne dau măsură catharsisului, ne transformăm în torțe fumegânde pe străzile orașului, avem destulă lumină latentă să alungăm întunericul din noi, combustie întețită de iubirea ce ne atâta focul din amândoi ! Candele decorate frumos femeile ard spectaculos cu scântei, banale,simple, albe, înalte ,bărbați ard profund ,sau fără temei. Tinerii artificii spectaculoase, duc orice trăire la maximă strălucire, bătrânii ard molcom fitilul,de parcă e timpul pentru izbăvire. Focuri diverse, pe fiecare ne
FOCURILE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370973_a_372302]