653 matches
-
obicei traducerea lui năbî’ cu referință la profetul Ieremia (cf. Ier 20,2; 25,2; 28,5.6.10.11.15; 29,1.29; 37,2.3.6.13 etc.); în sfârșit, în Cărțile Regilor nu este menționat niciun profet „canonic” cu excepția lui Isaia. Că realitatea istorică a profeției, în timpul monarhiei în Israel și Iuda, a fost în mare parte diferită de cea exemplară oferită nouă de cărțile biblice atribuite profeților scriitori, se poate intui observând informațiile, probabil de arhivă, conținute
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
împreună stau imaginația lingvistică și clișeul, originalul și parodia, într-o demonstrație a caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu literă cursivă, deci „citate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
rădăcini, în plin câmp, în Anglia septentrională și în regiunile meridionale ale Scandinaviei. Această mișcare datează în principal din secolul al XI-lea și a urmat deciziilor luate la conciliul de la Aix-la-Chapelle (816) privind posesiunile viticole ale episcopilor și ale canonicilor. Urmând prescripțiile conciliului, viticultura religioasă s-a dezvoltat pornind de la locul de reședință al episcopilor. Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de multe ori în vecinătatea celor ale șefului lor diocezan. Marile podgorii se vor naște prin conjugarea dintre un scaun diocezan și un curs de apă navigabil 80 (exemple în acest sens sunt Bordeaux, Lyon, Besançon
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979) mizează pe dimensiunea parodică și comică. SCRIERI: Indulgențe, București, 1969; Ironica, București, 1970; Mioritiada, București, 1973; Retorica, București, 1975; Vox populi, vox Dei. Stilistica, București, 1979; Voi de colo, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
Samuel Vulcan) a fondat revista Familia, prima publicație de popularizare literară și științifică la care au colaborat scriitori reprezentativi ai epocii (1865-1966). O altă revistă cu caracter științific a fost Arhivu pentru filologie și istorie (1868-1871), redactată exclusiv de doi canonici din Blaj: Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan. Timotei Cipariu a mai înființat (în 1847) și condus revistele Organul Luminării (devenit în 1848 Organul Națiunale) primul ziar românesc cu litere latine și Învățătorul Poporului (1848) 310. George Barițiu a redactat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care prin activitatea lor au ajutat la dezvoltarea presei românești. Redactorii și colaboratorii care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus Treboniu Laurian, A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
an de apariție al revistei noastre românești, Revista Catolică. În fond, este de mirare că, cu colaboratorii noștri puțini și foarte ocupați în altă parte, scoatem în fiecare an un volum de 540 pagini. Acest lucru este posibil numai pentru că canonicul Auner, parohul unit Bălan, politicianul Teodorian Carada, scriitorul Karalevskij de la Roma si alții contribuie cu toată bunăvoința și din toate puterile. Revista și-a făcut acum un nume foarte bun și nici nu are nevoie de sprijin financiar, ci stă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aparte la apariția Revistei Catolice a avut-o Kiril Karalevskij de la Roma (un apropiat al arhiepiscopului Netzhammer). Acesta a trimis la București articole proprii, dar și documente importante referitoare la catolicii de la Est și Sud de Carpați 370, folosite de canonicul Aunner în conceperea articolelor sale. Karalevskij a colaborat foarte bine în problemele de istorie ale catolicismului românesc cu istoricul rus Schmourlo 371. Pentru a avea acces în arhiva centrală a Curiei Generale a O.F.M.C. de la Roma, Karalevskij a cerut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activat ca profesor de matematică și chimie la gimnaziul mănăstirii, unde învățase și el507. Din anul 1900 a fost trimis în România, unde a fost numit Superior al Seminarului Teologic din București, profesor de matematică și de chimie; era considerat canonic de onoare al catedralei "Sf. Iosif"508. Nu a rămas însă multă vreme aici, căci în 1902 s-a întors la Einsiedlen ca profesor, iar apoi a plecat la Roma, unde a predat chimie la Colegiul Central al ordinului benedictin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culturală a comunităților catolice din România (dar și a societății românești) prin aportul la dezvoltarea presei catolice, a fost unul considerabil. În perioada șederii la Roma (1906-1911), Durcovici a obținut, pe rând: doctoratul în filosofie la Universitatea Angelicum, licența în dreptul canonic la Seminarul Roman și doctoratul în teologie la Universitatea Pontificală Urbaniană 540. În arhiva episcopiei de București există o bogată corespondență realizată cu superiorul său de la București, Raymud Netzhammer, ce se referă la perioada petrecută de Durcovici la Roma și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limba germană Jugendfreund 555. Hildebrand Frollo. S-a născut la data de 28 noiembrie 1878, la București. A urmat cursurile seminariale la București și la Iași; a continuat apoi la Roma, la colegiul "Capranica", unde și-a luat licența în dreptul canonic. Întors în țară, a obținut o nouă licență în filologie clasică. Activitatea didactică a început-o ca profesor suplinitor la Câmpulung și Piatra Neamț (1905-1906), dar și la Seminarul Pedagogic din București. În anul 1912 s-a titularizat ca profesor la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește Franța, Anglia, Spania, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, ș.a. Înțeleg de ce-i venea rău amicului delegat al AGR-lui, canonicul dr. I. Georgescu, la contemplarea covârșitoarei deosebiri a pavilioanelor străine față de cele ale noastre"841. Deși Expoziția a fost de o "măreție și grandoare excepțională"842, presa românescă nu s-a ridicat la înălțimea acestui eveniment, iar publicațiile din țara
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acesta, pe un timp de criză ce n-a mai bântuit vreodată în țară, socotesc că nici nu-i gând de așa ceva. M-am consfătuit și cu alții și rezultatul a fost: Primum vivere deinde philosophare! Am vorbit și cu canonicul Dr. Brînzeu despre proiectul aducerii tipografiei la București și am fost și aici de părere contrarie: Non expedit nunc! Avem la București nenumărate tipografii bine instalate: n-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a. Documente publicate Bucur, Ioan-Marius, Stan, Lavinia, Persecuția Bisericii Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere 1948-1960, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2005. Camilli, N. I., Actele pastorale, volumul I, Iași, 1913. Codex Iuris Canonici(Codice di diritto canonico: testo ufficiale e versione italiana), Unione Editori Cattolici Italiani, Roma, 1983. Collectanea, S., Congregatia de Propaganda Fide, volumul II, Roma, 1907. Comisia Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, 2002, pp. 93-104. Idem, "Din istoria Institutului "Presa Bună"din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. Idem, "Institutele Notre Dame de Sion (1866-1900)", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 50-67. Idem, "Personalități catolice: canonicul Carol Auner", în Pro Memoria, nr.2/2003, București, 2003, pp. 73-98. Idem, "Contribuții la istoriografia româneasca. Revista catolică", în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 85-102. Idem, "Colaborarea episcopului Anton Durcovici la revista Jugendfreund (1921-1924), în Pro
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
138-140). 481 Farul nou, anul 5, nr. 15-16, 1938. 482 Jugendfreund a consemnat mereu la rubrica "Știri diverse", majoritatea aparițiilor publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 484 Dănuț Doboș, "Personalități catolice: Canonicul Carol Auner", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesare pe latinește, pe cari trimițându-le la cei respectivi, ei să aibă timp a le pregăti răspunsurile, ca venind la data ce veți indica, să aflați deja gata istoricul recerut. Ar fi bine ca să luați contact și cu P. Canonic Georgescu, ca să fie un fel de unitate de acțiune. Scriind Monseniorului Monti amintiți-i că din partea Uniților fu numit P. Tăutu. Căutați să nu lipsiți prea mult în timpul școalei de la Iași. Deci cu Dumnezeu înainte și bun succes! Salutem et
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]