1,947 matches
-
pic de pată de nor. Regret acele ocazii când mă solicitai și eu nu puteam veni, regret unele ocazii când te întrebam “ce necazuri ai, poate te pot ajuta cumva” și tu tăceai. Eu făcusem cândva niște cursuri extrașcolare de canto clasic. Aveam, acum e târziu pentru a mai cânta (și totuși, câteodată mai fredonez vreun șlagăr agățat demult acolo, în mintea mea) o voce de tenor liric, destul de lucrată. Tu, Gică, nu ai avut nevoie de așa ceva, pentru că erai un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când eram copil, ceva cu doi prieten și cu un urs, știți dumneavoastră povestea. Altă dată, l-am invitat la onomastica mea. Eram mai multe perechi și, mă rog, după un timp, am început să cântăm. Eu am făcut ceva canto în tinerețea mea și pot spune că și acum cânt destul de frumos. Lucrasem glasul cu o profesoară celebră pe atunci, doamna Tamara Tarnavski. Nu am pretenția ca toți să aibă glasul, memoria și urechea mea muzicală, dar nici să aibă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fel ca să nu cadă cumva prețiosul meu cap alăturea! Tocmai le fredonam balada lui Ciprian Porumbescu. O știu foarte bine și corect, o cântam cu gura închisă, cu limba lipită de dinți în interior, așa cum învățasem la școala populară de canto clasic și vocea mea semăna cu o vioară, cu timbrul de tenor liric. Când am terminat, le-am auzit oftând. Domnul Dumitru Ionescu, de care începusem a vă relata era un om blajin, analfabet, dar foarte isteț de la natură; era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și de italiană, într-o epocă în care franceza era limba diplomației europene (să nu uităm că germana era pentru ea o limbă maternă), desena și picta pasabil acuarele, îi plăcea muzica (se pare că în copilărie luase lecții de canto cu Mendelssohn), dar nu o practica (spre deosebire de mama ei și de Alfred), nu avea nici un fel de alte aptitudini și doar se plimba cu un ponei ținut de căpăstru de nelipsitul John Brown, iar la bătrînețe într-o trăsurică trasă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
petreceam cu ea, de parcă ar fi fost adevărata mea iubită... Vezi tu, eram cu ochii pe ea. Era frumușică și era de gașcă. Tata își făcea planuri în legătură cu noi. Laurie urma să ia lecții de balet, de pian și de canto. Eu urma să-i calc pe urme, să intru în serviciul de pază de la Firestone Tire, iar Laurie trebuia să fie artistă. Vorbe în vânt, dar nu eram decât un puști și vorbele lui însemnau ceva pentru mine. În fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
n. 1929 Născută la Iași, absolventă a Facultății de Medicină generală și a Conservatorului (Canto și Artă dramatică) Membu fondator al cenaclului Flacăra Iași, membru A.L.P.I. și U.E.R. Inclusă în peste 20 culegeri/antologii de epigrame. Are 3 volume personale de umor. Amorul, un copil pribeag Amorul nu-i copil pribeag, Chemare e spre
Georgeta Paula Dimitriu by Georgeta Paula Dimitriu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83930_a_85255]
-
colaborări în piese de succes (“Este vară, sunt la mare”-Viorela Filip, “Ven conmigo”-Alin Radu). O garanție pentru ascensiunea sa ulterioară este seriozitatea cu care privește pregătirea de specialitate: a absolvit Liceul de artă “Carmen Sylva” din Ploiești, secția canto clasic, intenția sa fiind de a-și urma studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, la secția Compoziție muzică ușoară. Și cum a absolvit cu brio secția Canto muzică ușoară de la Școala de arte din București, la clasa Viorelei
Adelina by Lelia Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83456_a_84781]
-
specialitate: a absolvit Liceul de artă “Carmen Sylva” din Ploiești, secția canto clasic, intenția sa fiind de a-și urma studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, la secția Compoziție muzică ușoară. Și cum a absolvit cu brio secția Canto muzică ușoară de la Școala de arte din București, la clasa Viorelei Filip, nu este de mirare că visează să-și deschidă și o școală de muzică! Încă de la 13 ani a început să colecționeze distincții la festivalurile de muzică ușoară
Adelina by Lelia Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83456_a_84781]
-
interpret titular al unei noi opere. După încheierea oficială a carierei artistice, Elena Cernei a continuat să fie activă în concerte și recitaluri până chiar cu șase luni înaintea plecării de pe această lume. S-a dedicat profesoratului, concursurilor internaționale de canto ca membră în prestigioase jurii și cercetărilor științifice legate de mecanismele vocii vorbite și cântate elaborând principii metodologice personalizate de evaluare și cultivare a vocilor organizate doctrinar și publicate editorial. Astăzi, putem spune că Elena Cernei este învingătoarea vremurilor trăite
Elena Cernei ?i arta sa ?n timp by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83460_a_84785]
-
Constantin Drăghici Octavian URSULESCU Încă din perioada când domina, ca interpret, scena muzicii ușoare, Constantin Drăghici a manifestat preocupări componistice. A urmat liceul la Cluj-Napoca, fiind remarcat de Livia Pop, profesoara sa de canto. În 1953 s-a angajat timp de 3 ani la Ansamblul artistic “Doina” al Armatei, dar în 1956 se întoarce la Cluj- Napoca și intră în corul Operei, pentru ca în anul următor să fie admis la Conservator. Dă viață unor
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
oprit abia în etapa a 4-a (a doua gală live), când a dat viața piesei alese de Loredana Groza, “Jolene” (Dolly Parton). Așa cum recunoaște solista, pentru ea a fost o experiență cu adevarat remarcabilă. La UNMB, așa cum spuneam, studiază canto clasic la clasa prof. Ionel Voineag, repertoriul ei fiind de asemenea vast: “Mult mă- ntreabă inima”, “Vai, bădița, dragi ne-avem” (Tiberiu Brediceanu), “Piangero la sote mia” (Händel), “Se tu m’ami se sospiri” (Pergolessi), “Caro mio ben” (Giordani), “S
3 ?n 1: frumuse?e ?i talent by Violeta NIC?? () [Corola-journal/Journalistic/83826_a_85151]
-
Fuseseră vremuri frumoase, nu știai cine te toarnă și cine te iubește, unde ajungeau cuvintele tale și cum erau întrebuințate. Din boxele autocarului se revărsa o muzică relaxantă: Al Bano și Romina Power, Ricchi e Poveri, Celentano - toată echipa bel canto. Maria era și-acum convinsă că pe Al Bano îl chema Al Bano Power. După 200 de kilometri, coboram direct în discotecă, pe „Ring“, în Costineștiul înecat în soare, profiterol și costume de baie Argos. BTT-ul te caza în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
III.2008), domnul Cozmin Gușă, președinte PIN (B1 TV, 19.XI.2007), președinte Autoritatea Națională pentru Protecția Familiei (TVR 2, 21.XI.2007, titraj), președinte Patronatul Național al Viei și al Vinului (TVR 2, 21.XI.2007, titraj), șef catedră canto (TVR Cultural, 14.III.2008), creator modă (Prima TV, 22.V.2008), specialist protecție împotriva incendiilor (Pro TV, 8.V.2008). Unele formule omit chiar mai multe elemente de legătură: lider sindical mineri Valea Jiului (Antena 3, 2.XII.2007), reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii. Să ne întoarcem la Sala Ateneu, unde, din când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
părut, totuși, foarte puțin mediatizat, în pofida impresiei extraordinare pe care simfonicul nostru a lăsat-o acolo. Turneul din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele de pregătire specific americane, care se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele de pregătire specific americane, care se fac în aer liber, în afara metropolei. Am cântat însă și în New York, într-un centru artistic de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii. Să ne întoarcem la Sala Ateneu, unde, din când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
părut, totuși, foarte puțin mediatizat, în pofida impresiei extraordinare pe care simfonicul nostru a lăsat-o acolo. Turneul din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele de pregătire specific americane, care se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele de pregătire specific americane, care se fac în aer liber, în afara metropolei. Am cântat însă și în New York, într-un centru artistic de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Hârtie Cristinel 1976 Pictor, compozitor, interpret Născut în data de 12 februarie 1976 în localitatea Vlădeni, județul Botoșani. Studii: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; Școala Populară de Artă, Botoșani, secția pictură, clasa prof. Victor Hreniuc, 1991 1994, secția canto clasic, profesor Cojocaru Maria. Debut artistic - 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrare publicată: Autorul unui album musical intitulat Gara cântecelor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Șerban) Hârtie Cristinel 1976 Pictor, compozitor, interpret Născut în data de 12 februarie 1976 în localitatea Vlădeni, județul Botoșani. Studii: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; Școala Populară de Artă, Botoșani, secția pictură, clasa prof. Victor Hreniuc, 1991-1994, secția canto clasic, profesor Cojocaru Maria. Debut artistic - 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrare publicată: Autorul unui album musical intitulat Gara cântecelor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
limbă germană, și în 1951 debuta la Festivalul Mai-ul musical florentin, cântând în celebrul parc Boboli, la Florența, rolul unei ondine din Oberon de Weber. Tot în 1951, contrazicând amintirile directorului Festivalului de la Aix, era laureată a concursului de canto de la Geneva-Lausanne, ceea ce îi aducea un contract la Opera din Viena. Avea să cânte acolo timp de 20 de ani și, în 1962, să fie primul solist american, recompensat cu titlul de Kammersängerin Ăsolista la Curtea imperială). A cântat practic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
al producției RAI cu Don Giovanni Ăalături de Bruscantini, Gencer, Alva și Sciutti). Nu e târziu să o descoperiți. P.S.: M-am bucurat să văd o hotărâre guvernamentală de a sprijini financiar, în ceasul al 12-lea, Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila, organizat de inimoasa Mariana Nicolesco. M-am întristat, pe de altă parte, să citesc comunicatul biroului de presă al guvernului, în care, în mod repetat, se vorbește de o Draclée. Să-și fi băgat Draculea coada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
memoriilor și a memoriei Întâmplarea face să fi citit în aceeași săptămână memoriile lui Vaclav Havel și pe cele ale lui Neculai Constantin Munteanu*. Și într-un caz și în altul este vorba, între multe altele desigur mai importante, despre canto, despre arta cântatului în varianta sa comunistă. A te face să „cânți“ era una dintre specialitățile de învățământ predate de serviciile de securitate, atât la Praga, cât și la București. Și Havel, și N.C. Munteanu adoptă o atitudine pragmatică - ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
o creație artistică, fără să fi fost inițiat în vreun fel în ale scrisului și desenatului; ei au un simț deosebit al abilităților artistice. De la o vârstă foarte fragedă, demonstrează talent pentru performanțe muzicale. Exemplu: învață să cânte la orgă, canto, vioară. În același timp, ei au un beneficiu emoțional din asta. K. Frici. Cea mai puternică frică este frica de animale, mai ales câini și pisici și rudele lor sălbatice (tigrii, lei, lupi, urși). Frica de a fi singur, în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]