767 matches
-
au împreună patru copii: Tabita, Daniel, Sara și Rebecca. Busuioc are mai multe slujbe, părăsind lucrul la o firmă de curățenie afiliată Căilor Ferate Române din Timișoara (unde lucra sub amenințarea îmbolnăvirii de cancer) în momentul în care este invitat să fie cantor la capela spitalului de bătrâni din orașul Ciacova și să lucreze la școala de maseuri de acolo. În speranța de a îndrepta starea materială proastă a familiei, va pleca în 2006 în Spania, unde este angajat în construcții (zidărie). Familia
Costel Busuioc () [Corola-website/Science/311930_a_313259]
-
Königsberg, despre care se poate spune că stă la baza acestei ramuri matematice. Termenul "topologie" este introdus de Johann Benedict Listing în articolul "Vorstudien zur ", publicat în 1847. Topologia modernă are ca punct de plecare teoria mulțimilor, dezvoltată de Georg Cantor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care se adaugă studiile privind seriille Fourier și mulțimile punctuale din cadrul teoriei spațiilor euclidiene. În lucrarea sa, "Analysis Situs" din 1895, Henri Poincaré introduce conceptele de omotopie, omologie, care astăzi
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
la care se adaugă studiile privind seriille Fourier și mulțimile punctuale din cadrul teoriei spațiilor euclidiene. În lucrarea sa, "Analysis Situs" din 1895, Henri Poincaré introduce conceptele de omotopie, omologie, care astăzi aparțin topologiei algebrice. În 1906, pornind de la lucrările lui Cantor, Volterra, Hadamard, Ascoli, Maurice Fréchet deschide drumul în domeniul spațiilor metrice. În 1914, Hausdorff definește spațiul care îi va purta numele. În anul 1970, pregătindu-se de recensământ, "United States Census Bureau", a folosit toplogia matematică pentru a reduce erorile
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
în 1750. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii, pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 preoți, avându-l că celebrant principal pe vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. Această eră biserică în care "au slujit în calitate de preoți sau cantori din tata în fiu, Bărnuteștii", scria istoricul și jurnalistul Grațian C. Marcus în 1937. "E satul lor, e biserică lor. Generații după generații au slujit altarul credinței noastre, iar în umbră bisericei au propovăduit înălțarea conștiinței noastre de neam". În
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele: „Alte date de vechimea și acestui pustnic, ar fi existat, într-o cărțulie întocmită de Alexa Nafir, fost cantor din Oravița, la această mănăstire, care trata despre persoanele, cari au descoperit peștera și au zidit biserica de astăzi, dar s-a pierdut în umbra vremilor. Se zice; că în 1912, că preotul paroh din Srediștea mică, ce era pe
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul, cantor din Oravița, peștera a fost lărgită la intrare de un zidar. S-au așezat crucea și două icoane, preotul local Nedici, nu le-a sfințit, de teama stăpânirii de atunci. Ci, preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-română. Vărnicerul, Ioan Izverniceanu, printr-
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
străbătut peștera spart peștera și au găsit oasele călugărului, o icoană a Maicii Domnului și o cruce de plumb mică. 6) 1859 Pavel Andrei din Oravița a ridicat o cruce mare făcută de el, pe acel loc. -//- 1859. Mihai Moalărul cantor din Oravița a donat 2 icoane. -//- 1859. Vasile Jumanca, din Ciclova-montană, cel mai tânăr din comitet au luat parte la desfășurarea evenimentelor, și la deschiderea peșterii. Preotul Alexa Nedici, din Ciclova-montană, tatăl teologului Nedici n-a vrut să sfinșească crucea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
, județul Cluj, datează din anul 1791, conform unei inscripții . A fost pictată de către Dionisie Iuga - „"cantor et zugrav de Nicola"” în anul 1880. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe dealul Gorban, foarte aproape de șoseaua care face legătură între Cluj-Napoca și Oradea, se află biserica
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul Gligor. Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
complexe. Contribuțiile lui Cauchy în domeniul analizei matematice au fost atât de bine fundamentate, că și-au păstrat valoarea până în zilele noastre. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestea au fost revizuite pe baza teoriei mulțimilor a lui Georg Cantor. Deși erau utilizate în calcule, seriile și seriile de funcții nu aveau o teorie clară și bine fundamentată. În "Curs de analiză", Cauchy definește riguros convergența seriilor, se ocupă în special de seriile de termeni pozitivi și de seriile trigonometrice
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
au fost biserica din locu și din biserica cumpărată din Olpretu. S-au edificatu această biserică în anulu 1909 și 1910 și s-au sfințitu în al 6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și iconostasul bisericii l-au făcut. Moroșan Onuțiu
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
edificatu această biserică în anulu 1909 și 1910 și s-au sfințitu în al 6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și iconostasul bisericii l-au făcut. Moroșan Onuțiu au fost conducătorul bisericii acesteia pe cum se vede deasupra ușii bisericii din
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
satul nu avea biserică. O pierduse de curând, probabil, pentru că preot avea, ba avusese și în 1658, ceea ce sugerează existența unui lăcaș de cult cel puțin de la începutul primei jumătăți a secolului al XVII-lea. În 1750 satul avea biserică, cantor și sfăt, nu și preot. Conscripția de delimitare confesională din anii 1760-1762 a consemnat existența a 23 de familii ortodoxe. În 1830 a fost construită altă biserică din lemn, renovată în 1911 și demolată în 1927. Biserica actuală de lemn
Biserica de lemn din Blidărești () [Corola-website/Science/310343_a_311672]
-
1752 ""marți după Pasci"". I s-au născut cinci fete, de aceea a ales pe fiul nașului său, Hara Gligorașiu, ca successor al său. Mai târziu, lui Andrei Toma i s-au născut doi fii: Ioan Andreiu, care a devenit cantor și Petru Andreiu, hirotonit preot. Andreiu Petru s-a născut în 1771, iar la vârsta de 40 de ani, în 1811, a fost așezat ca preot în localitate. A decedat în 1851. Andreiu Filimon, fiu al lui Petru, s-a
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
perioada anterioară secolului al XIX-lea, în aceste familii, tatăl era întotdeauna și dascălul fiului său, pe care îl pregătea să-i ia locul în sat sau în altă parte. Adeseori însă, preoții se recrutau și din rândurile dascălilor sau cantorilor care dovedeau sârguință și pricepere în tipicul bisericesc. În cazul când aceștia erau iobagi, trebuiau să se răscumpere în prealabil din iobăgie, plătind în acest scop o anumită sumă de bani domnului de pământ pe proprietatea căruia trudeau. Preoții se
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
acesta murise chiar în anul când Mizzi se născuse. Familia se mută la Storojineț, locul unde Mizzi își petrece copilăria și anii de școală. Înclinații pentru muzică a avut din copilărie, însă, talentul i l-a descoperit printr-o întâmplare, cantorul Sinagogii din Storojineț, pe nume Lerner. Patru frați ai lui Mizzi cântau în corul sinagogii, iar cantorul făcea periodic repetiții cu aceștia în casa lor. Cântau atât de frumos, încât se opreau în loc trecătorii de pe stradă și ascultau. Mizzi, ascultând
Mizzi Locker () [Corola-website/Science/310783_a_312112]
-
își petrece copilăria și anii de școală. Înclinații pentru muzică a avut din copilărie, însă, talentul i l-a descoperit printr-o întâmplare, cantorul Sinagogii din Storojineț, pe nume Lerner. Patru frați ai lui Mizzi cântau în corul sinagogii, iar cantorul făcea periodic repetiții cu aceștia în casa lor. Cântau atât de frumos, încât se opreau în loc trecătorii de pe stradă și ascultau. Mizzi, ascultând din camera alăturată toate repetițiile fraților, învățase toate textele cântecelor și cânta odată cu ei. Cantorul auzind-o
Mizzi Locker () [Corola-website/Science/310783_a_312112]
-
sinagogii, iar cantorul făcea periodic repetiții cu aceștia în casa lor. Cântau atât de frumos, încât se opreau în loc trecătorii de pe stradă și ascultau. Mizzi, ascultând din camera alăturată toate repetițiile fraților, învățase toate textele cântecelor și cânta odată cu ei. Cantorul auzind-o, a chemat-o și i-a verificat vocea, constatând că e foarte talentată, motiv pentru care i-a recomandat să urmeze studii de muzică. Primele ore de pregătire le primește gratuit de la o profesoară de canto din Storojineț
Mizzi Locker () [Corola-website/Science/310783_a_312112]
-
sf. Maria, Domnul Christos și Michail Arhangelul. Pe iconostas sunt chipurile prescrise după ritul oriental, mai multe cununi o mulțime de icoane nouă și o icoană portativă pentru procesiuni, mai sunt cinci prapori, 2 cruci, un fesnic mare și cărțile cantorilor. Tinda muerilor e fără ferestri, de 3 metri lungă și de 5 metri largă, aicea e un scaun pentru preoteasă și dăscăliță. Pe lângă păreți sunt scaune plătite, o laviță pentru bătrâne și o mulțime de chipuri nouă. Chipuri vechi cu
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, pe balustrada corului, scrisă în latină și în limba română oferă informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blăjan Lupuț, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Căpîlne Constantin. S-au zugrăvit cu cheltuiala a tot satul împreună, în anul 1822 prin umiliți zugravi anume Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz"". Un alt eveniment important în viața acestei comunități are loc în anul
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica, de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai numeroasă, la această dată având 335 credincioși. Biserica este amintită cu același hram, în plus fiind precizat și anul edificării acesteia, 1792
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
335 credincioși. Biserica este amintită cu același hram, în plus fiind precizat și anul edificării acesteia, 1792. Făcând parte acum din protopopiatul Ipului, parohia avea filie tocmai în Ip, localitatea ce dădea numele protopopiatului, era administrată de către Domițian Cupșia și cantor fiind Gabriel Șinca. După primul război mondial, mai exact în anul 1919, situația parohiei și a bisericii se prezenta astfel: biserica, de lemn, în stare bună, avea acoperișul făcut din șindrilă, și acesta în stare bună. Edificiul avea boltitură și
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
zeci de mâini, „Triodul” a fost preluat, în 1914, de „Erdély Museum” iar azi se păstrează la Biblioteca Centrală a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 1750: Preotul din Răstoci - care trebuie să fi fost popa Luca - are în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete. Amândoi slujitorii locuiau în avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
contribuție în bani. Pe chitanța care confirmă faptul a semnat în limba română „Birăul Huso (Hossu - n.n.) Ursulŭ cu toată obștea”. 1769: Parohia greco-catolică cuprindea 7 familii și o slujea popa Alexa (Crișan), care revenise în Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era nobil, intrase jeler la niște preoți din Lemniu). Preotul trăia din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși. 1780. Biserica a fost
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși. 1780. Biserica a fost luată de uniți, deși erau minoritari în sat. Parohia greco-catolică avea un preot și un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc.23, nr.1, fila 53. Datarea registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]