693 matches
-
vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
mici de pește, cauza principală fiind micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar somn, știucă. Unii pescari, posedînd licență de permisiune pot pescui în apele lacului natural Manta, care se află lîngă teritoriului satului. Dacă pentru apicultori apicultura reprezintă un mic business, nu putem afirma același lucru și despre
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
născut în 1902; 5. Nichifor Paladi, născut în 1888; 6. Foma Scurtu, născut în 1892; 7. Iacob Scurtu, născut în 1925; În anul 1949 în Sărată Veche au fost deportați în Kazahstanul de Nord, st. Kurgan, familiile: 1. Fedora Ghiorghievna Caras, născută în 1904, cu fiul Ghiorghi Ghiorghievici n. 1939, fiicele Maria n. 1936 și Valentina, n. 1943; 2. Mariniuk Feodora Fiodorovna n. 1890; 3. Hristina Dimitrievna Cernogal, născută în 1899, cu fiica Parascovia Nichiforovna n. 1934; 4. Dimitrii Fiodorovici Comarciuc
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane fizice, care cresc specii de pește ca: carp obișnuit, carp oglindă, caras argintiu, caras auriu, amurul alb. Localitatea Carahasani dispune de resurse infime de nisip și lut, care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane fizice, care cresc specii de pește ca: carp obișnuit, carp oglindă, caras argintiu, caras auriu, amurul alb. Localitatea Carahasani dispune de resurse infime de nisip și lut, care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier; Otelu-Rosu (Ferdinandsberg) a fost un important centru industrial-metalurgic ,cu aprox.13000 locuitori. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
efectuat o serie de populări cu diferite specii de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peșteră Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, lacul a fost amenajat prin bararea cursului pârâului Buhui, afluent al Carasului, la ieșirea din Peșteră Buhui. Tot aici se află și unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din România, Pârâul Buhui. În amonte de sectorul subteran Buhui s-a construit un baraj lung de 60
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Las Dos Caras de Ana () a fost o telenovelă Televisa, protagoniștii săi au fost Ana Layevska, Rafael Amaya și Alexa Damian. Ana Escudero (Ana Layevska) este o tânără care locuiește în Miami împreună cu mama ei, Julia (Socorro Bonilla) și cu fratele său Fabian
Las dos caras de Ana () [Corola-website/Science/319472_a_320801]
-
care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (0+4), reprezentând 0,46% din populație . În prezent, satul are 959 locuitori, preponderent ucraineni. Localnicii se ocupă cu pescuitul, aici putând fi prinse exemplare de somn, știucă, biban, crap, caras și altele. Aici este și un teren de campare și căsuțe pentru relaxarea turiștilor. În pădurea din apropiere cresc din abundență ciuperci, zmeură, căpșuni, cireșe și fructe cu coajă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cormani era vorbitoare de
Cormani, Secureni () [Corola-website/Science/315976_a_317305]
-
a ridicat la 31 în 2005, iar în 2006, numărul acestora a crescut la 45. În 2008, Proges și-a consolidat poziția pe piață, deschizând aproximativ 20 de magazine noi. Tot în 2008, Proges a deschis magazine noi în: Caransebeș (Caras Severin), Turda/ Câmpia Turzii (Cluj), Făgăraș (Brașov), Bârlad (Vaslui), Tecuci (Galați), Român (Neamț), Giurgiu (Giurgiu) și Deva (Hunedoara). La sfârșitul anului 2007, Proges își inaugurează primul magazin în străinătate, la Niyregyhaza, în Ungaria. Magazinul are o suprafață de pește 1000mp și
Proges () [Corola-website/Science/318893_a_320222]
-
de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) VPC Crap (Cyprinus carpio), crap fitofag (Ctenopharyngodon idellus), sânger (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caracudă (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) NPI Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de mare (Salmo trutta), somon (Salmo salar) și mai multe specii de somon de Pacific (Oncorhynchus spp.) Boala bacteriană a rinichiului
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
și unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roșioară , Somn , Șalău , Știucă , Clean ș.a. Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră. Această deltă este cea mai nouă din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid se identifică păduri brun-acide, iar în Munții Codru-Moma se identifică rendzinele. Modul de utilizare a terenului Regiunea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord de cartierul Dacia, în cartierele Bălții Noi și Pământeni. Urme
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400 de metri. La nord de răul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului din 2004 legat de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
împinși de evenimentele istoriei, împreună cu părinții a luat drumul refugiului, mutându-se timp de 4 ani prin mai multe localități din țară, incepand cu Țintea lângă Moreni la fratele mai mare al tatălui său, unchiul Iulian, apoi la Anina, în Caras Severin unde tatăl său s-a angajat la mină. Aici părinții lui se despart. Plecând din Anina împreună cu mama, au colindat o bună parte din țară. A început școală primară la o colonie muncitoreasca lângă comună Tălmaciu, aproape de Sibiu. De
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]