2,738 matches
-
considerat ca instrument al realizării pulsiunilor negative care vin să se descarce la nivelul său prin acte imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip de persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere psihologic, agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau structurarea deformată, de tip deviant, a supraeului, răul model, imitația unor conduite negative, o anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unui imaginar utopic. Dominați de ideea Împlinirii, prin schimbare a omului și a lumii, această categorie de. indivizi este dominată de voința de putere și de schimbare. La originea acestor idealuri stau vechi situații psihotraumatizante din istoria lor personală (frustrări, carențe afective și educaționale, complexe de inferioritateă, pe care caută să le convertească compensator În idealuri mărețe, de factură mesianică, fiind convinși de această misiune nobilă pe care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
manipularea retorică. Dan Petrescu menționează cum, În 1926, „Ïambhala ar fi salutat noua republică” sovietică! După tiparul, firește, al videi fraternizări Între popoarele omului nou3. „De unde se vede că bună parte din ceea ce luăm noi drept fantastic rezultă dintr-o carență de inițiere.” 4 Eliade notase Într-un mic studiu publicat În ianuarie 1936: „Este ciudat că nici În mileniul V Înainte de Cristos nu se poate găsi o civilizație aparținând unei rase pure”5... Este ciudat Însă numai pentru cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de experți OMS propune ca prioritare următoarele probleme: a) problema copilului și a copilăriei, delincvența juvenilă, tulburările de comportament, de adaptare, carențele afective familiale, adopțiunea; b) igiena mintală a persoanelor de vârsta a treia și măsurile de protejare psihosocială a acestora; c) influența factorilor de civilizație ai vieții moderne asupra stării de sănătate mintală a populației; d) problema alcoolismului și toxicomaniilor; e
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Procesul de hominizare a speciei umane. Natura brută / mediul fizic natural Factorii naturali în formă primară Satisfacerea nevoilor primare, imediate Conduite instinctuale primare Mod de existență biologic. Conduite naturale Tipul uman natural, „sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația rațională; adaptarea pozitivă; grupul familial organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele educaționale; presiunile sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele de acțiune a factorilor sanogenetici, precum și a celor morbigenetici se pot desprinde din schema de mai jos: Fig. Circumstanțe pozitive Factori de protecție ai sănătății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de autoapărare. În ceea ce privește cauzele stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului psihic. În sensul acesta, sunt recunoscute trei tipuri principale de conflicte: a) conflictele de „abordare-apropiere”, când individul este pus în fața a două alternative cu același grad de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de teren etc.; c) pentru localizările urbane: formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; d) pentru structură: disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere, segregarea populației. Toate aceste aspecte pot fi grupate în două categorii generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate deduce, au implicații directe și profunde asupra modului de viață și implicit asupra stării de sănătate mintală a membrilor comunității social-umane respective. Bolile de carență privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate deduce, au implicații directe și profunde asupra modului de viață și implicit asupra stării de sănătate mintală a membrilor comunității social-umane respective. Bolile de carență privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții citadine. Ele sunt legate de insuficienta dezvoltare sau funcționarea defectuoasă a următoarelor: serviciile publice; echipamentele școlare sau de muncă; locuințele; industriile poluante; transporturile și mijloacele de telecomunicații; aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stabilitatea și viitorul comunității umane și ale societății respective. Legat de aceste aspecte este de discutat și modul de creștere și educare ale copiilor. Aceștia, ieșind de sub controlul familiei, vor fi expuși unor influențe rele, vor suferi de frustrări și carențe emoțional-afective și de educație, vor adopta modele de comportament deviant, vor nesocoti valorile sociale, morale și vor crește lipsiți de modele, de idealuri, cu caractere incomplet formate sau chiar deformate. Lipsa de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri de ordin medical, medico-psihologic, medico-social și medico-pedagogic, urmărind obținerea unor rezultate pozitive pentru creșterea și dezvoltarea individului. În această privință, au o valoare deosebită măsurile de educație, dirijarea judicioasă a dezvoltării și formării personalității copilului, evitarea traumelor emoțional-afective, a carențelor sau frustrărilor din copilărie, integrarea pozitivă a copilului în mediul familial, premisă a viitoarei integrări sociale. b) Acțiunea psihoprofilactică nu implică neapărat aspecte patologice. Ea cuprinde totalitatea măsurilor de ordin psihopedagogic, medico-psihologic și medico-pedagogic legate de anumite etape ale dezvoltării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie de ordin psihoprofilactic, în sensul următor: măsuri psihopedagogice privind dezvoltarea emoțional-afectivă a copiilor; evitarea conflictelor, a traumatismelor psihoemoționale, a carențelor și frustrărilor afective, în special la vârsta copilăriei sau la pubertate, adolescență și menopauză, cu consecințe importante asupra stării de sănătate mintală; evitarea formării unor complexe ideo-afective sau eliminarea acestora în cazul existenței lor; crearea unui climat psihologic protector emoțional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate fi și consecința unei stări de oboseală fizică, asociată cu senzații de durere sau de greutate resimțită la nivelul maselor musculare, cenestezii penibile etc.; inactivitatea biologică poate apărea în insuficiența suprarenaliană, miastenie, stările de convalescență postgripală, stările postinfecțioase, posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită patologie psihiatrică, un anumit risc față de acțiunea factorilor morbigenetici, după cum urmează: grupa de vârstă cuprinsă între 0 și 15 ani are următoarele caracteristici: interese biologice legate de dezvoltarea generală a organismului; factori cu acțiune morbigenetică (familiali, școlari, frustrări afective, carențe educaționale); afecțiuni psihice (stări complexuale, tulburări de comportament); grupa de vârstă cuprinsă între 16 și 20 de ani are următoarele caracteristici: interese psihobiologice în raport cu dezvoltarea personalității și lărgirea progresivă a câmpului de preocupări individuale; factori cu acțiune morbigenetică de natură
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia în grupul familial; relațiile diferențiate cu părinții; relațiile diferențiate cu frații; relațiile diferențiate cu celelalte rude; începerea primelor forme de educație instituționalizată. Un rol important în igiena mintală a copilului îl au câteva aspecte particulare, cum sunt: psihotraumatismele emoțional-afective, carențele sau frustrările; formarea complexelor; defectele de educație în raport cu dezvoltarea emoțională și formarea personalității; influența pozitivă sau negativă a modelelor asupra copiilor (părinți, frați mai mari, bunici, alte rude sau alte persoane): jocurile; activitatea în familie. 3. Copilul și realitatea Lumea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
slab, instabil, neechilibrat, incapabil de a se adapta la situațiile vieții trăite, datorat fie unor ambiții personale neconforme cu posibilitățile individuale, fie unui model educațional, moral negativ, fie unui model artificial, ireal, în care au valoare experiențele din cursul copilăriei, carențele educative sau afective, imitația exemplelor rele, situații conflictuale sau refulările anterioare; toate acestea configurează posibilitățile eșecurilor și o stare de sănătate mintală precară sau chiar alterată. Dar succesul și eșecul sunt legate și de modul în care persoana „rezolvă” situațiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre soți și a efectelor lor patologice, precum și de relațiile negative morbigenetice dintre părinți și copii. Destinul fiecărui individ este marcat de primii săi ani de viață, de mediul socio-cultural, de calitatea modelelor parentale, de frustrările din perioada copilăriei, de carențele educaționale, precum și de forma și conținutul pe care-l au crizele psihobiologice de dezvoltare. Majoritatea specialiștilor consideră, de comun acord, că importante sunt condițiile familiale în care apare, crește și se formează copilul. R. Bastide crede că nu trebuie să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate privitoare la patologia psihiatrică a grupului familial, o problemă deosebit de serioasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
configurație. Dependența de „mijloacele de trai” reprezentate prin „obiectele de consum” va transforma viața într-o veritabilă „cursă de procurare” a mijloacelor de trai. Întreaga existență se va centra pe atingerea acestui scop. Apare o nouă „patologie colectivă”, cea a „carențelor”, dată pe de o parte de anxietatea a lipsurilor, pe de altă parte pe dificultatea de a avea acces la procurarea „mijloacelor de trai”. Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mijloacelor de trai”. Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]