686 matches
-
căsnicii. Primele cronici ale spectacolului cu această comedie subliniau influența lui Teodor Mazilu. Cealaltă comedie, Fluturi de noapte, continuă să pastișeze poncifele, satirizând abuzurile și corupția din sistemul construcțiilor de locuințe, printr-un joc ambiguu între realitatea absurdă și fantezia caricaturală. Satira Balul lebedelor (1994), subintitulată „comedie satanică în patru infernuri”, demontează mecanismele monstruoase ale realității de ultimă oră: un primar de târg cu suita sa grotescă (escroci, demnitari dubioși, vampe, dezmoșteniți ai soartei), caricaturizați în forfota dezvelirii unui monument închinat
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
puțin importanți, dar la fel de vinovați, în opinia sa, pentru dezastrul moral al României postbelice. Proza lui G. devine astfel o satiră înverșunată, intens-acidă și nu de puține ori răutăcioasă, în care umorul negru și violența expresiei se împletesc cu talentul caricatural al autorului pentru a converti situațiile reale în „scene” și gesturile semnificative în „tablouri”. Scriitorul a debutat editorial în 1968 cu un volum neconvingător de proză scurtă, intitulat Camera de alături, singurul care avea să-i apară în țară înainte de
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Roman franșais contemporain, Seuil, 1999. Numărul citat Numărul citat Michel Houellebecq, interviu luat de Catherine Argand În revista Lire, p. 30. Aceasta este dimensiunea “literatură a cadrelor” despre care vorbeam, și tocmai aici Houellebecq a fost imitat cu o Încăpățînare caricaturală de Frédéric Beigbeder, anagajat chiar al unei societăți publicitare care l-a concediat imediat ce romanul său 99F (199.000 lei, În traducere românească)- titlul reia prețul de vînzare al cărții - apare În anul 2001. “Omul este astăzi masă fără să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
binele satului, povestea ajunge să demonstreze că exagerarea poate duce la eșec. Dezinteresul față de aspectele concrete ale vieții personale, existența aproape exclusivă într-o lume a vorbelor spuse sau auzite fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
intelectualizate asupra unor teme precum dragostea, moartea, conflictul insolubil dintre proiecția ideală a dorințelor individuale și consecințele lor reale. Excepție de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
atare, o comuniune de criterii de factură dominant morală și comportamentală care definesc o structură personologică cu cele mai precoce manifestări din perspectivă temporală și care afectează cu precădere sexul masculin. Dominantele ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor psihologice masculine. Cele mai recente dezbateri personologice identifică conceptul de tulburare de personalitate antisocială cu cel de psihopatie (Millon, Simonsen, Birket Smith, Davis, 1998Ă. Acesta integrează trăsături dominante cu determinism biologic, dar ale căror manifestări clinice sunt condiționate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu manifestări tipice, TP histrionică poate fi privită ca o expresie extremă, caricaturală a trăsăturilor psihologice ale sexului feminin, fiind, de altfel, una dintre caracteriopatiile descriptibile cu precădere la femei. 5.3.4. Tulburarea de personalitate narcisică Ea integrează atributul grandorii și pe cel al unei exacerbate autostime, nevoia imperioasă de admirație, însoțită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă cu multă cruzime (arsă sau tăiată în bucăți). Reușita artistică a baladei constă, în primul rând, în realizarea deosebită a portretelor celor doi eroi: Chira și arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971) sunt rezultatul unor observații ironice, necruțătoare asupra unei lumi caricaturale, cu care se confruntă o sensibilitate de adolescentă hotărâtă să devină genială. Memoria ca zestre (I, 2003), jurnalul tinereții, încearcă să impună imaginea îndrăgostitei care înșală fără să se implice sentimental, dar nu ascunde și nu cruță „naivitatea” politică a
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
în insolitele „scene, scenuțe” ce se înfiripă, se răstoarnă, neliniștitor sau în tumbe arlechinești, în neverosimil. Tărâm învăluit în „pâclă”, „fumuriu”, „cețos”, cu irizări de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
m-a costat. Am spus o cifră pe care el a triplat-o cu un aer de satisfacție și mulțumire. Gazda orchestrează o punere în scenă prezentând un spațiu care îi exaltă ego-ul. Decalajul lui Egisto este confimat de către portretul caricatural al comesenilor, fiindcă mulțumirea lor nu este o odă adusă prieteniei sau noului an, ci un rit propițiator cu rezonanțe lucrative. Nu se face altă conversație decât cea despre calitatea alimentelor și activităților prospere. Egisto face figură de "rudă săracă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orbirea și autoiluzionarea. Edificiul de după 1866 este marcat de o fragilitate originară. Tensiunea dintre formele importate și solul/contextul național nu a fost redusă. Dimpotrivă. În absența unei prudențe conservatoare elementare, transplantul instituțional a condus la o modernizare epidermică și caricaturală. Ceea ce elita a omis să observe este rădăcina care face trunchiul libertății occidentale vital și rezistent peste secole. A recurge la grefă nu este suficient - aceasta se cere dublată de o pedagogie a con strucției pe durată lungă. Raționamentul lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lumi. Reporter: Care sunt, la nivel politic și diplomatic, implicațiile faptului că acest Sommet se va finaliza cu „Declarația de la București”? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acest Sommet este de o importanță crucială pentru România și va contribui la diminuarea imaginii pe alocuri caricaturale și reducționiste pe care cetățenii aparținând celorlalte țări ale lumii și mai ales celor occidentale și-au putut-o confecționa, ajutați de ignoranța comodă, mamă a tuturor clișeelor. Cu această ocazie, ne putem consolida drumul pe această direcție, căci suntem
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
integrismul religios al ,haredimilor". O xenofobie și o lipsă de dubii asemănătoare se reflectă, cred, cam în aceeași perioadă, în clișeele vehiculate de o anumită parte a eșichierului politic din România, sub influența, fără doar și poate, a vechilor slogane caricaturale comuniste, bine cunoscute și prea numeroase ca să ne ocupăm acum de ele. Interpretări sau concluzii elaborate de un factor politic de răspundere sau altul erau însușite și reluate apoi pînă la sațietate (ca în vremurile de tristă amintire), concretizîndu-se în
Universalitatea clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11379_a_12704]
-
ca din borcane cu spirt lepădăturile. Dar nu i-au ajuns nici furtul, nici violența, nici călușul, nici crima, nici vicleșugul" (p. 47). La aniversarea a 60 de ani, în vara lui 1925, Ionel Brătianu are parte de un portret caricatural, ,sub masca de tiran" (p. 50). Publicistul depășește corozivitatea admisibilă într-un pamflet, când declară sumbru: ,De frații Brătianu, desigur, numai moartea lor ne va libera. (...) Treisprezece milioane de sclavi așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
sarcastic, în deplină cunoștință de cauză și pe susținătorii albului absolut și pe cei ai negrului fără pată. Nu este de mirare că în felul acesta el atrage mînia tuturor și, în lipsa altor argumente, ajunge să fie desenat în tușe caricaturale. Mînat de acest spirit de hipercorectitudine Alexandru George nu iartă nimic. Ajunge să polemizeze pînă și cu autori de roman care descriu infidel anumite episoade din istoria noastră mai mult sau mai puțin recentă ( bombardarea Bucureștiului așa cum apare ea în
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
impostura, răutatea vindicativă, flagrantul între esență și aparență, adulterarea normelor etice și înlocuirea acestora cu voluptatea de a denigra și de a relativiza prin suspiciune generalizată. Toate formele cunoscute ale satirei sunt prezente, de la comicul onomastic (Familia Gulye) până la portretul caricatural și eșantioane de limbaj politic fibrolemnos. Ironia devine sarcasm când vine vorba de nesimțirea fetidă a vieții de cuplu pentru care D. Hurubă are aplecare specială în a-și da pe față misoginismul. Piesa de referință a volumului, "Uraaa! Îmi
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
mai prezent decât credem... despre ce se întâmplă acum, de exemplu condamnarea lui Voiculescu (care e notoriu pentru colaborarea cu Securitatea în timpul regimului comunist și care duce o campanie grosolană de manipulare prin mass-media, profitând de soiul ăsta de capitalism caricatural pe care-l avem noi) - despre asta simt că trebuie să vorbim prin teatru. Dar cu poezie... Oricum România e suprarealistă, mai că nu m-aș chinui prea tare cu poezia. Mai c-aș povesti tot ca și cum le-aș spune
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
am foarte multă admirație pentru munca pe care au făcut-o ei. Unii dintre ei mai lucraseră pe istorii personale, dar pentru alții a fost prima experiență de genul acesta. În același timp observ și compoziția în jocul lor, ușor caricaturala, adică sunt ei, dar în același timp sunt personaje. Ideea noastră a fost să construim personaje, nu să facem un performance în care cineva își spune povestea pur și simplu. Am vrut să avem aceste contraste, între un stil de
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
protejat sub o sticlă incasabilă. În anul 1962 a fost expus în America la New York și Washington, D.C., iar în anul 1974 la Tokyo și Moscova. În epoca modernă, artiștii avangardiști au utilizat des motivul acestei picturi, realizând chiar variații caricaturale ale acesteia. Printre cele mai notabile este cea suprarealistă a lui Salvador Dalí, intitulată "Autoportret ca Mona Lisa", care a adăugat mustăți chipului femeii. La Muzeul Prado a fost descoperită o copie a acestei picturi. Conform experților, acest tablou a
Gioconda () [Corola-website/Science/296785_a_298114]
-
pe care se prezentau efecte vizuale, clipuri aleatoare din și texte ce clipeau. Deși U2 erau cunoscuți pentru concertele lor consistente în anii 1980, cele din Zoo TV erau intenționat ironice și autozeflemitoare; pe scenă, Bono interpreta mai multe personaje caricaturale, cum ar fi „Musca”, „Omul-Minge de oglinzi” și „MacPhisto”. Se dădeau telefoane în glumă președintelui Bush, Națiunilor Unite, și cu alte asemenea destinații. Legăturile în direct prin satelit către au produs controverse. Înregistrat și lansat rapid într-o pauză a
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
Satiră este o formă literară de critică a slăbiciunilor individuale, sociale sau general omenești, adesea într-un mod acuzator. Caracteristicile stilistice ale satirei sunt ironia, exagerarea caricaturala a unor aspecte particulare și construirea unor relații neobișnuite de aparenta absurdă. Conținutul unei satire reflectă condițiile sociale ale momentului istoric și variază cu acestea în forme diverse de exprimare. Etimologic, termenul provine din cuvântul latin "satura", inițial cu sensul
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
să-l scrie. O altă opoziție interesantă este cea dintre starețul Zosima și schimnicul Ferapont, două fețe diferite ale creștinismului ortodox. Dacă Zosima reprezintă latura luminoasă a ortodoxismului, manifestată prin cunoaștere, studiul și aplicarea Evangheliei, umanism și sentimentul comunității ("соборность"), caricaturalul Ferapont scoate în evidență obscurantismul, superstiția, nevoia de a fascina masele prin miracole, mortificări, sforțări ascetice și pretenții de sanctitate. Prin Ferapont, Dostoievski vrea să atraga atenția asupra vestigiilor păgâne și a interpretărilor greșite care au rămas prezente în structura
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
în postura sa de reverie și seninătate, are o notă umoristică distinctă. Statuetele de lut din Grecia antică cu satiri veseli, cu falusuri gigantice, sunt și ele obiecte de amuzament cu semnificații erotice. Forma cea mai uzuală a unei reprezentări caricaturale o constituie disproporționarea și exagerarea unor anumite parți ale anatomiei. Stil grafic echivalent pamfletului scris, caricatura poate fi considerată un gen al artelor plastice care își trăiește cu precădere existența în paginile publicațiilor. Caricatura ironizează în forme directe, simbolice sau
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]