689 matches
-
pe lîngă istoria tenebroasă care o prefigurează pe cea din lumea reală, scriitoarea rwandeză distilează cu tandrețe și elemente poetice ciudățenii specifice și chiar clipe de bucurie senină. Scenele ironice sunt însă dominante. Mukasonga își dezvăluie personajele în dimensiunea lor caricaturală, în fricțiunile hilare generate de confruntările civilizaționale și viziunile diferite asupra lumii. Iată, spre exemplu, procesiunea eterogenă de binecuvântare și instalare a statuii Fecioarei, în care se înghesuie voios clerici catolici, conduși de Vicar, șefi de trib, personalități publice din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rînd pe rînd, manuscrisele! De parcă Mérot și-ar fi înscenat romanesc propriul destin editorial... Dezvăluirea dedesubturilor pestilențiale ale unei gîndiri dezaxate, chiar dacă atinge convingător multe din tarele societății contemporane, se constituie totuși într-o operă de ficțiune, bine scrisă, deși caricaturală pe alocuri, nici într-un caz asimilabilă unui manifest insidios de incitare la ură rasială și violență. E ceea ce a înțeles pînă la urmă editura Flammarion, la care a ajuns în cele din urmă textul buclucaș, și care a decis
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ale romanului, care ar fi "logoreic, stîngaci și înțepenit în clișee"! Dezvoltarea argumentației e necruțătoare ; potrivit criticului, idila chinuită pe firul căreia se construiește romanul sună fals de la bun început, atît pe fond cît și în formă. Asturiana Paz e caricaturală la maximum: frumoasă, rebelă, răsfățată a aristocrației pariziene, dar permițîndu-și să deteste confortul burghez și mondenitățile. César nu îi pare defel mai credibil. Trecut prin toate ororile imaginabile (după reportaje făcute în Tailanda, în urma tsunami-ului din 2004, sau în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
discret și pasional în același timp populațiilor bantu din Africa centrală, creativității și artei lor de a trăi, dar și diversității infinite din sînul unor comunități apropiate, dar clar distincte, pe care doar o viziune eurocentristă le-a putut schematiza caricatural în figura "negrului african". Rasismul imaginar nu e o creație a continentului negru, dar tăcerea asupra unor evenimente care au zguduit din temelii un sistem semnificant bine conturat, da. Tăcerea însoțește anotimpul umbrei și sfărîmarea unor rituri și convingeri milenare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lăsat acasă, pe care îl aduce în propriul cămin al lui Andi sub pretextul prieteniei și al mîinii întinse unui nou exilat, vizitatorului, pentru a fugi cu el, în cele din urmă, înapoi în țara abia părăsită. Pare schematic și caricatural acest triunghi amoros, cînd îl aduni într-o frază, dar finețea nuanțelor și, pînă la urmă, imprevi zibilitatea naturii umane în fața unor situații limită sunt abil încon deiate și discret luminate de autor, fără a le forța intimitatea, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deținem b. o cronică naivă, însă cu atât mai gustoasă, asupra evenimentelor până la domnia lui Caragea (1814). Acesta are o viziune terestră (ne dă lista de prețuri de la bou până la puiul de găină) și o imaginație istorică de Alixăndrie, condei caricatural și trăsătură grasă, pitoresc vulgară. Boierii care au mers la Țarigrad cu gând să pună domn pe Ștefan Pîrscoveanul "au rămas cu buzele umflate", căci se alesese Ipsilant. Judecătorii "au pravili cu foile de piele, și încotro voiește într-acolo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a compune Epistole e stârnit de lectura lui Boileau și tot atât de a operei lui Voltaire, din care a și tradus Alzira sau Americanii. În epistolă Alecsandrescu are darul inanalizabil al discursului gesticulat, aci grav, aci perfid, câteodată de un prozaism caricatural, altă dată acoperit cu șalul unei imagini, și e sentențios cu un mare noroc, străbătut de o ușoară melancolie romantică. Enumerarea genurilor are alt sens decât la Boileau. Atingerea noilor instrumente romantice (chinuri, melancolie, înfocare) sugerează mai multă reculegere contemplativă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un francez aclimatizat, Jean Renaud, invită pe un prieten la masă (idee luată probabil din Mark Twain). Francezul arată invitatului apartamentul său, "mon cabinet de travail", "la salle de bain", "la salle à manger", care toate sunt de o indigență caricaturală, apoi îl ospătează mizerabil conform unui meniu solemn în care se văd scrise mâncări pretențioase ca Aperitifs à la russe, Consommé Richelieu au fumet de céléri, Pommes de terre à la française, sauce divine. La punctul Corbeille de fruits, amfitrioana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tema socială, continuîndu-se în Aurul negru, ratând o figură posibilă de Cousin Pons. Oraș patriarhal se remarcă doar prin câteva ușoare schițe de poezie provincială, Greta Garbo, continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără vreun rezultat substanțial. La nivel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuța s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit realist. Părintele își leagănă copilul cîntîndu-i, provocîndu-l cu false disprețuri, făcând apropieri între impotența lui caricaturală și lumea de basm a poeziei. Procedarea este a picturii, unde pruncul apare, ca la Perugino, în goliciuni naive și miniatural diforme, într-un cerc de magi și îngeri: Scoți scufița, de zăduf, Aburos și mărunțel Și rămâi cu tâmple
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
satirice sau comice, diferențele apar (în cazul subiectului "consumator" de simulacre, aceste efecte nu există și doar într-un scenariu "alternativ" putem "bănui" însuși sistemul simulacrelor de o asemenea "psihologie"...). De asemenea, parodia mai are și înțelesul de imitație nereușită, caricaturală și uneori chiar inferioară a unui original înțeles în care cele două concepte se despart definitiv. În termenii teoriei baudrillardiene, simulacrele (de ultimul ordin) sunt un înlocuitor perfect al realității și în nici un caz unul inferior; în aceeași măsură, noțiunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și oferind în dar scriitorilor o nouă viață, de "personaje" fictive, evident, într-o altă "istorie". Nu degeaba a și fost criticată în epocă portretistica practicată de Lovinescu, reproșându-i-se că nu respectă "adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său biografic. Nu mă voi angaja, acum, într-o interpretare de acest gen. Voi reveni cu detalii în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică". Dorind să justifice deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că "importanța lor (a Memoriilor) nefiind de ordine istorică, ci de ordine psihologică, stricta exactitate trece pe al doilea plan" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cititorii săi din Întreprinderea Timpuri noi (Lemaître). După lectura În colectiv a nuvelei, muncitorii și tehnicienii de la Timpuri noi au luat cuvântul subliniind calitățile lucrării, precum și anumite deficiențe ale ei. Între altele, cea mai viu discutată, a fost prezentarea prea caricaturală a anumitor personaje și apoi insuficienta prezență a muncitorimii din industrie În acțiunea nuvelei. (Ă). Autorul și-a Însușit criticile aduse și a povestit apoi tema viitoarei sale nuvele care va apare În Scânteia Tineretului. Întâlnirea a decurs Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă își începe „cariera” lingvistică pe cale „oficială”, fiind promovat prin intermediul legislației naționale cu specific teritorial-administrativ. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altfel, și în acest domeniu, comediile au fost la mare căutare. Spectatorii, în amintirea unor personaje precum Tontolini sau Cretinetti, tânjesc acum după ecranizările cu Charlie Chaplin sau cu Stan și Bran, „ei doresc să vadă acolo, (...) dilatate la proporții caricaturale, defectele, <<nebuniile>>, excesele semenilor”. La inițiativa Clotildei Averescu, în anul 1919 a început să funcționeze primul cinematograf public al Bacăului. Cunoscut, inițial, sub denumirea de „Cinematograful popular al orfanilor de război” (1919), acesta avea să intre în conștiința publică sub
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română a expulzat-o și o va expulza mereu, pentru că (vom vedea imediat pentru ce) acest artificialism nu poate fi, la noi, decât o imitație caricaturală. Acest artificialism este baudelairismul: urbanismul exagerat, maladivitatea, amorul pervers - afectate, maimuțărite, nu firești și sincere, ca la Baudelaire și la urmașii săi parizieni. Astăzi acest element nu mai formează singur - naiv-exhibiționist ca atunci - materialul poetic al scriitorilor așa-numiți "noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. Russo până la Noaptea furtunoasă a lui Caragiale -, e fudulia Ziței Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice preț se cred foarte înaintați și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice preț se cred foarte înaintați și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari, căci "reacționarismul" nu e, nu poate fi altceva decât ceea ce împiedică progresul. Și "noutățile" acestea - nefiind o contribuție reală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noii obiectivități”, Peter Altenberg, pictorul Egon Schiele), fragmente de poeme, tablouri de un realism dur, dar și altele, fantastic-onirice ori halucinante. Straniul și un comic hâd întovărășesc dialogul lui Ramses cu propria-i conștiință. El însuși este o reușită figură caricaturală. Personajul, slăbănog, strâmb, evoluează între tragic și ridicol, când înspăimântat de el și de „carnea grea și multă”, când autopersiflându-se și scoțând „panglici pe nas și pe gură”. Capriciile lui, pe măsura ritualurilor golite de noimă ale existenței, capătă, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]