1,613 matches
-
vreodată de un președinte american în privința Pactului de la Varșovia. Consilierii lui Carter se temeau, se pare, de posibilitatea unor intervenții militare sovietice în România, mai ales că Brejnev făcuse aluzie la comportamentul "demagogic" al lui Ceaușescu 1966. Dintre oamenii lui Carter, puțini erau cei care credeau că Ceaușescu s-ar putea folosi de disensiunile din cadrul Pactului de la Varșovia ca de un mijloc de suprimare a opoziției din ce în ce mai puternice a românilor față de metoda de guvernare. În ianuarie 1978, Ceaușescu își celebrase împlinirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporturile și de a scădea importurile dăduseră roade, căci Bucureștiul beneficia de un profit de 27 de milioane de dolari de pe urma comerțului cu Statele Unite 1971. CAPITOLUL XV Ostaticii, mereu ostaticii Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 În ultimii doi ani ai Administrației Carter, importanța relativă a relațiilor româno-americane s-a diminuat. În 1979, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra recunoașterii Chinei comuniste, a revoluției islamice a lui Khomeini, a acordului SALT II, a căderii Ambasadei Americane din Teheran, a crizei de 444 de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legii comerciale, drept pe care și-l putea exercita pe o perioadă de pînă la cinci ani. Dacă proiectul se aproba, România putea beneficia de un acord pe mai mulți ani privind " Clauza națiunii celei mai favorizate". Cu toate acestea, Carter a considerat că nu are nevoie de legi noi pentru a promova relațiile chino-americane, astfel încît, fără a beneficia de sprijinul Administrației, nici unul din proiecte nu a ajuns mai departe de comitet 1974. Evenimentele petrecute în România în această perioadă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politica externă americană, pe data de 2 mai. Principalul purtător de cuvînt al Administrației era Warren Christopher, secretar de stat adjunct. El a declarat că "drepturile omului sînt aspectul central" al politicii externe americane 1981. Trecînd în revistă documentele Administrației Carter privind drepturile omului, acesta a scos în evidență raportul anual către Congres, început în 1977, care analiza modul în care se respectau drepturile omului în țările care beneficiau de asistență americană pentru dezvoltare sau securitate. Raportul din 1979 avea 650
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America. După ani întregi de cercetări, Departamentul de Justiție al SUA hotărîse să-l aducă pe Trifa în instanță și să-i ridice cetățenia americană pentru crimele comise împotriva evreilor din România, în cel de-al doilea Război Mondial 1985. Carter a acceptat întrevederea, dată fiind relația strînsă dintre Biserica Ortodoxă și guvernul român. Această relație îi făcuse, însă, pe unii cetățeni americani de origine română să-l urmeze pe Trifa. Ca urmare, Justin a fost întîmpinat cu critici de unii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani de origine română să-l urmeze pe Trifa. Ca urmare, Justin a fost întîmpinat cu critici de unii membri ai Bisericii Ortodoxe Române și de baptiști, care îl identificau pe episcop cu politica de represiune religioasă a lui Ceaușescu. Carter voia să tragă foloase de pe urma acestor acuzații de persecuție. În cursul întrevederii, el l-a îndemnat pe patriarh să fie "o voce pentru libertatea religioasă din România". Carter a adăugat că avînd în vedere "angajarea profundă a Americii la cauza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îl identificau pe episcop cu politica de represiune religioasă a lui Ceaușescu. Carter voia să tragă foloase de pe urma acestor acuzații de persecuție. În cursul întrevederii, el l-a îndemnat pe patriarh să fie "o voce pentru libertatea religioasă din România". Carter a adăugat că avînd în vedere "angajarea profundă a Americii la cauza drepturilor omului, noi credem cu tărie că libertatea religioasă este un drept care trebuie apărat și prețuit"1986. Deficitul comercial american Pe 1 iunie, Carter și-a prezentat recomandarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
libertatea religioasă din România". Carter a adăugat că avînd în vedere "angajarea profundă a Americii la cauza drepturilor omului, noi credem cu tărie că libertatea religioasă este un drept care trebuie apărat și prețuit"1986. Deficitul comercial american Pe 1 iunie, Carter și-a prezentat recomandarea anuală de derogare de la prevederile pentru libertatea emigrării din Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. În scrisoarea sa către Congres, președintele își argumenta hotărîrea prin soluționarea "multor probleme de emigrare și a altora, de factură
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a mai întreprins nici o acțiune legată de emigrarea din România, derogarea se prelungea automat pînă pe 2 iulie 1980. Cu toate acestea, pe 3 august, 76 de membri ai Camerei Reprezentanților au semnat o scrisoare, trimițîndu-le cîte un exemplar președintelui Carter și lui Ceaușescu. Congresmenii îi cereau președintelui să se asigure că România își respectă promisiunile făcute în fața Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din SUA. Acesta era motivul principal pentru care Camera Reprezentanților susținuse derogarea solicitată de președinte. În scrisoare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul arăta în scris că privește emigrarea în contextul mai larg al drepturilor omului. Pe 23 august, această temă a fost reluată și aprofundată de Comitetul de Finanțe al Senatului. Russell Long, președintele Comitetului de Finanțe, i-a trimis președintelui Carter o declarație adoptată de acest comitet. Deși i se cerea Administrației să supravegheze cu mai multă agresivitate emigrarea din România, în ultimul paragraf al declarației se făcea un salt de la prevederea Jackson-Vanik legată de emigrare la problemele drepturilor omului. Comitetul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comitetul este profund îngrijorat de aceste acuzații și dorește să-și exprime intenția de a supraveghea cu atenție această situație și de a analiza dosarul amănunțit anul viitor"2017. Administrația a răspuns la ambele scrisori pe un ton afabil 2018. Carter refuza să coreleze emigrarea cu drepturile omului. Știa că România nu se va putea conforma niciodată standardelor occidentale distincte, pentru a putea folosi Clauza ca pe un mecanism prin care să schimbe ceva la București. Și totuși, acest punct de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anchetei. Pe 30 iulie 1979, Departamentul a declanșat procedurile de denaționalizare a lui Trifa, cu ajutorul probelor trimise de guvernul român. Pentru a se asigura că procedurile aveau să se desfășoare într-un ritm alert, Holtzman l-a pus pe președintele Carter la curent cu trecutul lui Trifa 2022. Ea a prevăzut că, fiind preocupat de drepturile omului, președintele avea să înlesnească procedurile legale. Pe 28 octombrie 1980, Departamentul de Justiție a declanșat procedurile de deportare a lui Trifa 2023. Formalitățile s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul l-a reales pe Ceaușescu în unanimitate, ca secretar general al partidului, pentru încă cinci ani. Sovieticii invadează Afganistanul Anul 1979 s-a încheiat cu o lovitură de grație. Pe 27 decembrie, Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul. Reacția lui Carter a fost promptă. În decurs de o săptămînă, acesta a pus embargo pe produsele Uniunii Sovietice și a amenințat să boicoteze Jocurile Olimpice de la Moscova dacă Uniunea Sovietică nu-și retrăgea trupele din Afganistan 2038. Pe 23 ianuarie 1980, președintele american
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decurs de o săptămînă, acesta a pus embargo pe produsele Uniunii Sovietice și a amenințat să boicoteze Jocurile Olimpice de la Moscova dacă Uniunea Sovietică nu-și retrăgea trupele din Afganistan 2038. Pe 23 ianuarie 1980, președintele american a prezentat Congresului "Doctrina Carter", o garanție a faptului că orice încercare a unei forțe din exterior de a prelua controlul în Golful Persic avea să fie considerată un atac împotriva intereselor vitale ale Americii. Ca și în cazul structurii regionale a Doctrinei Truman, Carter
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter", o garanție a faptului că orice încercare a unei forțe din exterior de a prelua controlul în Golful Persic avea să fie considerată un atac împotriva intereselor vitale ale Americii. Ca și în cazul structurii regionale a Doctrinei Truman, Carter a promis să folosească toate mijloacele, inclusiv forța militară, pentru a asigura independența și integritatea zonei Golfului Persic 2039. Invazia sovietică și-a făcut simțită prezența și în România. Ceaușescu se temea că dacă Moscova nu se sfiește să se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
28 ianuarie, în semn de apreciere față de poziția adoptată de România privind situația din Afganistan, Departamentul de Stat l-a trimis pe secretarul adjunct de stat David Newson la București. Acesta i-a transmis lui Ceaușescu un mesaj din partea lui Carter. După întrevedere, "Agerpres" arăta că ambele părți au căzut de acord asupra importanței neamestecului în treburile interne ale altor state 2046. În februarie, conducerea de la Washington a continuat să trimită reprezentanți la București. Pe data de 11, la București, a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
jargonul comunist, aceasta însemna că au fost ceva neînțelegeri, dar nu îndeajuns de serioase pentru a fi descrise ca un schimb "sincer" de păreri. Totuși, faptul că avusese loc o întrevedere demonstra că România recunoștea importanța drepturilor omului față de Administrația Carter, căci Ceaușescu nu voia să cadă, în același timp, și în dizgrația Washingtonului, și a Moscovei. În cursul următoarelor luni, între cele două țări nu s-a înregistrat decît un singur incident neplăcut, care însă nu a afectat climatul general
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un surplus și mai mare2050. După întrunire, membrii delegației române au vizitat orașele Houston și Los Angeles și au încheiat cîteva acorduri comerciale în domeniul energetic 2051. De la Vance la Brzezinski La o săptămînă după ședința Comisiei Economice, în Administrația Carter s-a produs o schimbare majoră. Secretarul de stat Cyrus Vance și-a dat demisia. Încă de la începutul mandatului, Carter sperase să instituie o strategie de politică externă în care să evite centralizarea extremă din timpul Administrației Nixon. El voia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîteva acorduri comerciale în domeniul energetic 2051. De la Vance la Brzezinski La o săptămînă după ședința Comisiei Economice, în Administrația Carter s-a produs o schimbare majoră. Secretarul de stat Cyrus Vance și-a dat demisia. Încă de la începutul mandatului, Carter sperase să instituie o strategie de politică externă în care să evite centralizarea extremă din timpul Administrației Nixon. El voia ca secretarul de stat să fie principalul său consilier pentru afaceri externe, iar consilierul pentru securitatea națională să joace un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca secretarul de stat să fie principalul său consilier pentru afaceri externe, iar consilierul pentru securitatea națională să joace un rol mai puțin activ. Își dorea, de asemenea, ca secretarul de stat să educe publicul american în privința politicii externe 2052. Carter l-a ales pe Vance pentru că era inteligent, cinstit, avea o judecată limpede și nu se lăsa prea ușor descumpănit, iar pe Zbigniev Brzezinski l-a desemnat în funcția de consilier pentru securitatea națională fiindcă era isteț, deschis și sincer
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lăsa prea ușor descumpănit, iar pe Zbigniev Brzezinski l-a desemnat în funcția de consilier pentru securitatea națională fiindcă era isteț, deschis și sincer și era dispus să "joace rolul paratrăsnetului să ia asupra lui hotărîrile nepopulare ale altora"2053. Carter considera că însușirile diferite ale celor doi erau pe măsura atribuțiilor lor și făceau posibilă o concurență naturală între cele două organizații, de unde și o mai bună consiliere. Brzezinski era, însă, agresiv și ambițios și darul său înnăscut de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
consiliere. Brzezinski era, însă, agresiv și ambițios și darul său înnăscut de a ajunge mereu în centrul atenției a făcut ca influența lui Vance asupra președintelui să scadă treptat. Incidentul care a grăbit demisia lui Vance a fost decizia lui Carter de a trimite o misiune militară în Iran, pentru salvarea ostaticilor americani, în urma sfatului lui Brzezinski. Președintele luase această măsură în timp ce Vance era plecat în vacanță, cu soția sa. La întoarcere, aflînd de hotărîrea lui Carter, Vance și-a înaintat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost decizia lui Carter de a trimite o misiune militară în Iran, pentru salvarea ostaticilor americani, în urma sfatului lui Brzezinski. Președintele luase această măsură în timp ce Vance era plecat în vacanță, cu soția sa. La întoarcere, aflînd de hotărîrea lui Carter, Vance și-a înaintat demisia imediat după declanșarea misiunii 2054. Pe 24 aprilie, președintele a fost nevoit să anuleze misiunea, la aflarea veștii că două din cele opt elicoptere de salvare nu mai ajunseseră în Iran și numai cinci din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
24 aprilie, președintele a fost nevoit să anuleze misiunea, la aflarea veștii că două din cele opt elicoptere de salvare nu mai ajunseseră în Iran și numai cinci din celelalte șase reușiseră să se ridice de la sol2055. Pe 27 aprilie, Carter l-a învestit pe senatorul Edmund Muskie în funcția de secretar de stat, în locul celui interimar, Warren Christopher, care fusese recomandat de Vance 2056. Pe 16 mai, Brzezinski a primit o delegație, din partea Marii Adunări Naționale din România. Aceasta a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sub conducerea lui Nicolae Giosan, delegații au discutat cu o serie de congresmeni, precum și cu secretarul Agriculturii, Robert Bergland și cu Milton Rosenthal, din Consiliul Economic Româno-American2057. Vizita era făcută într-un moment propice, cu două săptămîni înainte ca Jimmy Carter să prezinte Congresului recomandarea anuală de derogare de la condiția emigrării. În cerere erau incluse, de această dată, România, Ungaria și Republica Populară Chineză. Carter și-a justificat recomandarea pentru România, de pe 28 mai, prin îmbunătățirea situației emigrării din această țară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]