705 matches
-
atenția. Naratorul îi descrie pe cei doi îndrăgostiți cu ironie și afecțiune și mai ales cu realism. Mensola este o combinație delicată de îndoieli și sentimente contradictorii. Conflictul se ivește, în cazul ei, din dorința de a-și păstra votul castității pe care l-a oferit, în calitate de nimfă, zeiței Diana și forța de neînlăturat a naturii, care o atrage ireversibil spre tânărul îndrăgostit nebunește de ea. Când aruncă săgeata spre Africo regretă imediat gestul, este mulțumită că nu l-a rănit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia de miturile păgâne. Privește nașterea Minervei din capul lui Zeus ca pe o eroare ridicolă, și pentru a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului italian, lucrurile ar trebui privite alegoric în acest episod, deoarece Vulcan simbolizează dorința carnală învinsă, firesc, de rațiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi trădat soțul), de aceea nu mai poate fi perceput ca o virtute actul ei, deși rămâne o formă de manifestare a propriei libertăți interioare. 701 Preocupată excesiv de renume și de propria imagine, eroina este demitizată. Rămâne un exemplu al castității, cu toate că scriitorii medievali au interpretat condamnarea 697 Andrew Galloway, art. cit., p. 826. 698 Ibidem. 699 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 244. 700 Andrew Galloway, art. cit., p. 827. 701 Ibidem, pp. 813-814. 191 proprie a Lucreției ca pe o vină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter ferm individualizate, dorind doar ceea ce alții se așteaptă de la ea, îndeplinind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel și celelalte personaje, de credința puternică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acest „sacrificiu pasiv”848 al unei martire caste, victimă a justiției sociale, dar și a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales pentru femei. Căința reprezenta reîntoarcerea la o stare a purității, la acea vita 845
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
as a Method in the Canterbury Tales, în „Chaucer Review”, vol. 8, nr. 14, 1973, p. 21 apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 114. 228 angelica, care includea abstinența sau chiar abolirea oricărei forme a sexualității. Conform preceptelor Bisericii, castitatea nu presupunea doar o puritate corporală, ci și o ferire de tot ceea ce era negativ, blamabil. De aceea s-a ajuns la situația, oarecum paradoxală, ilustrată în povestire, în care Virginia și-a pierdut puritatea numai pentru că a atras plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
privat al căminului, privându-o de orice libertate: „Virginia încetează să mai fie castă din momentul în care este văzută, iar dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul de vedere al castității, din clipa în care este privită de Apiu și astfel acțiunea povestirii, care s-a convertit într-o alegorie, este desăvârșită.”850 Povestirea se încadrează perfect în genul unui exemplum, devine un fel de emblemă al unui război al viciilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fel de emblemă al unui război al viciilor împotriva virtuții. Personajele acționează alegoric, fără a avea conștiința a tot ceea ce întreprind. Întruchipează idei, nu au libertate de acțiune, de voință. Apiu este eminamente malefic, așa cum Virginia este totalmente pozitivă.851 Castitatea nu reprezenta o virtute pe care oricine să și-o însușească, era percepută ca o negare a dorințelor proprii, legată, de cele mai multe ori, de ideea de sacrificiu, singurele podoabe ale unei fecioare ar fi rănile martirajului ei. Personajul feminin trebuia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fie cast pentru a putea fi iubit, fecioara reprezenta un ideal, o dorință de a accede la absolut, la puritate.852 Vălul, așa cum precizează Tertulian, este simbolul fecioarei, protejând-o atât de privirea celorlalți, dar și de propria tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a unei fecioare reprezintă pentru ea echivalentul unui viol>>.” apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 119. (trad. n.) 850 Ibidem, p. 121. (trad. n.) 851 Ibidem, p. 115. 852 Ibidem, p. 123. 853 Ibidem, pp. 124. 229 profundă. 854 Castitatea ilustra un principiu abstractizat, astfel cititorii neavând certitudinea dacă dobândea valențe pozitive sau ironice în opera lui Geoffrey Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 121. (trad. n.) 851 Ibidem, p. 115. 852 Ibidem, p. 123. 853 Ibidem, pp. 124. 229 profundă. 854 Castitatea ilustra un principiu abstractizat, astfel cititorii neavând certitudinea dacă dobândea valențe pozitive sau ironice în opera lui Geoffrey Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
era necesar în societățile arhaice, de aceea uciderea fetei devine un act public al cărui efect este absorbirea unei voințe contrare. Apiu a încălcat încrederea oamenilor, era nevoie, prin urmare, de o moarte simbolică, care să transceandă spre perfecțiune.856 „Castitatea și moartea devin astfel echivalente, ambele se orientează spre chintesență.” 857 Povestirea inserează conotații religioase: „așa cum Hristos și-a sacrificat umanitatea pentru a salva lumea, tot astfel procedează Virginius, sacrificându-și copila pentru a-i păstra virtutea.”858 Interpretarea aceasta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem. 865 Ibidem. 866 Ibidem. 231 Constanța fusese o misionară, care acceptase însă și deliciile căsniciei, chiar dacă au fost presărate cu prea multe evenimente nefericite. Cecilia, născută la Roma și căsătorită cu Valerian, dorește să nu-și întineze cu nimic castitatea, de aceea își convertește soțul la creștinism și-l determină să accepte un mariaj al abstinenței. Prezența îngerului, care o păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau neîncrederea noastră exagerată În semeni?!...). * SÎnt numeroase moduri de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
malefice, precum Eva. Uneori femeile erau reprezentate ca fiind adevărate nimfomane, cu un talent special în a-i atrage pe bărbați pe calea păcatului și a-i distruge. Alteori erau așezate pe un piedestal fiind adulate, ca adevărate simboluri de castitate. Aceste puncte de vedere diametral opuse au devenit sursa dezbaterilor literare privind natura femeii, care a început în Evul Mediu și au continuat și în secolul al XVII-lea. Fiecare tabără își apăra punctul de vedere, aducând argumente și contraargumente
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
privită ca fiind piatra de temelie a societății, iar capul familiei era reprezentarea la scară mică a conceptului de rege pentru stat și a lui Dumnezeu pentru întreg universul. Femeile erau educate că singura lor bogăție spirituală și socială era castitatea de care puteau da dovadă. Fetele și femeile aveau obligația să tacă în public și să se supună necondiționat ordinelor taților și soților. Văduvele, în funcție de statutul social, puteau să-și administreze averea și să ia propriile decizii. Datorită acestor reguli
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate, castitate), urmat de predecesorii noștri, este înlocuit cu cel al perfecțiunii generalizate (Lacroix, 2009, p. 55), generator și întreținător al invidiei 60. Aceasta este o emoție dinamică. Ea poate avea diferite grade de intensitate, în anumite momente sau la anumite persoane
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
muncească într-o țară nouă pentru ei, Cehoslovacia, Iugoslavia, România, și, volens nolens, trebuiau să manifeste o nouă loialitate. Deseori, actorii nu își dau seama că sunt pe cale să se schimbe. Înainte de marile schimbări ale valorilor în materie de sexualitate, castitatea era valoarea programată de instituțiile religioase pentru a ghida relațiile dinaintea căsătoriei. Pentru mulți din tinerii epocii, era o situație nesatisfăcătoare, care le punea probleme. Doreau să încalce norma. Fie aveau conștiința încărcată și își mărturiseau greșeala, fie își adaptau
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dornică să cunoască repede și intens plăcerile Împreunării trupești: Privindu-mă, În anii din urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să am o relație fizică pasionată cu cineva - sau să mă opun uriașei dorințe sexuale din mine cu mijloacele castității. Am ales prima variantă. Am admis de asemenea că sunt datoare atât familiei mele cât și societății (s-o ia dracu’, oricum) și să urmez anumite obiceiuri absurde și tradiționale - spre binele meu, mi se spune. Din nefericire, această din
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vedem și slab; este puternic și firav». A considera samariteana drept o icoană a vieții consacrate înseamnă să ne debarasăm de voalul impecabilității sau al unei purități necontaminate - mai de degrabă vestală decât de discipol - pentru a afla în votul castității, precum și în darul fecioriei, un tărâm în care nu suntem scutiți de truda vieții, care nu înseamnă altceva decât truda de a iubi și de a ne lăsa să fim iubiți. Riscul este acela de a ne obișnui atât de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să întruchipăm o existență plină de viață și de lumină, ar fi doar o nouă formă de sadomasochism, chiar și dacă am vrea cu tot dinadinsul să evităm păcatul. Nu trebuie să uităm că suntem chemați la libertate printr-o castitate și feciorie nu atât «protectoare», ci e-ducativă. Aș vrea să închei acest fragment al reflexiei noastre cu un triptic de citări: «Castitatea, acea virtute a participării și a cuceririi despre care vorbește Teilhard de Chardin... este diferită de abstinență. Nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vrea cu tot dinadinsul să evităm păcatul. Nu trebuie să uităm că suntem chemați la libertate printr-o castitate și feciorie nu atât «protectoare», ci e-ducativă. Aș vrea să închei acest fragment al reflexiei noastre cu un triptic de citări: «Castitatea, acea virtute a participării și a cuceririi despre care vorbește Teilhard de Chardin... este diferită de abstinență. Nu este o școală a renunțării și a fugii. Este mai mult decât stăpânire: înseamnă depășire. Totul din respect față de sine, față de alții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
stăpânire pe indicatoarele stradale de pe autostrada iubirii: atenție! Pericol! E galben: prudență. Roșu: stop! Există, desigur, și semaforul verde. Avem de-a face cu o pedagogie prea simplistă. E ca și cum ceilalți nu ar fi capabili să înțeleagă normele și condițiile castității pe care vor să o trăiască. Toți aceștia vor reuși doar dacă au o idee nobilă despre carne și dacă ei consideră interdicțiile dintr-o perspectivă diferită decât aceea de mijloc pentru a fi caști de ochii lumii. Castitatea are
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]