1,049 matches
-
221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4); argilă (3); cazan (3); fier (3); ghiveci (3); hrană (3); lighean (3); masă (3); murdară (3); strachină (3); veche (3); (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de mult uitată; umbră; vacanța; vamă; verișoară (1); 830/130/45/85/0 vas: apă (79); oală (57); mare (46); vapor (41); farfurie (30); mîncare (26); croazieră (24); lut (24); corabie (19); bol (18); flori (17); navă (17); pahar (14); castron (12); de lut (11); plin (11); recipient (11); vază (11); barcă (10); cană (10); ceramică (10); obiect (10); sticlă (9); ulcior (9); cratiță (8); Titanic (8); spart (7); gol (6); veselă (6); călătorie (5); de croazieră (5); ocean (5); porțelan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
după care intră din hol în bucătărie. Ilie se ridică de la masă, se duce spre fereastră. Mina strînge sticla și paharele de țuică, pune o față de masă, farfurii, tacîmuri, după care se duce din nou la bucătărie de unde aduce un castron cu ciorbă; pune în farfurii. După ce s-a asigurat că totul e aranjat) Poți veni la masă! (Ilie stă nemișcat la fereastră, cu spatele spre cameră) Ilie, n-auzi? Poți veni la masă. (Ilie tace în continuare). Măi, omule, tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care o prietenă de familie și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un fox-terrier. Acesta, de îndată ce auzea genericul de la Viața animalelor, se repezea, fără greș, în fața televizorului. Iubea îndeosebi caii, câinii, era înnebunit când îi vedea... Drama era când i se aducea castronelul cu mâncare în timpul emisiunii. Captivat în egală măsură de castron și de emisiune, incapabil să facă o alegere, sfârșea prin a-și certa stăpânii, lătrând necontenit. Nici asta nu-i inteligență? ". Filosoful medieval Buridan și-a imaginat tocmai acest supliciu pentru măgar. Martir al libertății, împărțit între foame și sete
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și un nou "program economic" este pus treptat în operă. Este, poate, ultima șansă a actualei clase politice. Căci populația a început să se organizeze în afara partidelor politice tradiționale, în stradă, aplicînd un veritabil drept de veto prin bătăi în castroanele goale. Desigur, este nevoie de timp pentru ca o nouă forță politică să se poată organiza, dar o generație nouă, născută în democrație, e pe cale de a o propune. O generație care poate oferi Argentinei noi temeiuri ale speranței. Pentru ca Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la CFR, conform adresei 12.614/ 2 august 1941, așa că ministrul cerea prefectului să-i transmită telegrafic numărul evreilor disponibili. La sfârșit, făcea următoarea recomandare: „Acești lucrători vor fi sfătuiți să-și ia la ei vesela”, adică, în mod sigur, castron, lingură și eventual o furculiță. Deoarece odihna sub cerul liber a acestor oameni putea însemna pe vreme proastă moarte sigură, ministerul încerca să lămurească problema în felul următor: „...pentru fiecare cantonier se vor da la lucru câte 1015 evrei și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
musaca, atitudinea în fața unor decizii (Doi țărani) sau riscurile unui gest de curtoazie (cel din 1982); jocul farselor (Buchetul de flori, rn copil într-un coș de nuiele) sau cel al orgoliilor (Sacoul mitic); subtile egoisme (dacă ne amintim un castron cu fructe aflat în posesia cuceritoare a lui Octavian Paler); frumoase întâmplări învăluite în mantia tristeților, amintind de scriitori foarte cunoscuți: Cezar Ivănescu (O bătaie ca-n filme), George Arion (Vizită neanunțată), Marin Sorescu (îmbrățLșare pe stradă), George Pruteanu ( Cum
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
acolo un dulap, o masă, două scaune de lemn de nuc bătrîn, a căror culoare fumurie contrasta puternic cu pereții văruiți în galben deschis. Și nimic altceva, cîteva boarfe agățate în cui, un urcior pus jos, pe podea, lîngă un castron întins, din lut, ce servea drept chiuvetă. Textul 2: Era o cămăruță strîmtă, la mansardă, cu fereastră rabatabilă ce dădea pe acoperiș. Era mobilată cu un pat îngust, un dulap din lemn de nuc, o măsuță de toaletă și două
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
într-o casă din cărămidă. Mergeam la ei, doamna Aurica ne așeza la masa de lângă ușă, sau mai degrabă afară, în jurul unui taburet, noi ședeam pe scăunele, nu ne dădea decât câte o felie de pâine. În mijlocul taburetului trona un castron cu fasole și o lingură de lemn, cu care trebuia să mâncăm amândoi, pe rând, una ție, una mie și așa mai departe, până la ultimele boabe de fasole din castron. Ne uitam unul la altul cu atenție, ca nu cumva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
decât câte o felie de pâine. În mijlocul taburetului trona un castron cu fasole și o lingură de lemn, cu care trebuia să mâncăm amândoi, pe rând, una ție, una mie și așa mai departe, până la ultimele boabe de fasole din castron. Ne uitam unul la altul cu atenție, ca nu cumva vreunul să ia mai multe boabe în lingură. Unde sunt, Țuți, acele scăunele pe care stăteam, unde sunt genunchii juliți și lingura pe care ne-o dădeam în numele capului când
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și i-am invitat pe ai mei să mănânce: - Bah! asta-i
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca atare, în mâna dreaptă aveam un polonic mare iar în fața mea un cazan uriaș, plin cu cir; copii slabi, gălbejiți și juliți, cu cămășuțe și pantaloni scurți rupți în fund, cu părul ciufulit, veneau din toate părțile cu niște castroane mari în brațe, ca acelea din copilăria mea și eu, numai zâmbet de mulțumire, le umpleam cu cir, făcându-le totodată câte un benchi în părul de deasupra frunții; dar curios, toți acești copii eram eu, mic. Când am făcut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să urlu de bucurie: eu, multiplicat în sute de copii, iar conținutul cazanului, în loc să scadă, dădea să se reverse afară, peste mine! Cred că am muncit din greu multe ore în șir, copii veneau mereu iar eu le umpleam mereu castroanele acelea mari cu cir. Când mam trezit, era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru a putea fi consumată, această saramură trebuia să mai stea vreo oră, ca să pătrundă bine zeama în pește și invers, aroma peștelui fript să intre în apă. - Dar nu ne dai să mâncăm, nenea? întrebă Tarzan, care-și pregătise castronul. - Un bob zăbavă, mâncăilor. Până una alta, ia poftiți la o gură de tărie și la o tartină cu friptură, că mai avem și trebuie s-o terminăm. Pe urmă o să mâncați supă de pachet cu bucățele de crap fript
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ia pe cocoașă? - Deocamdată Gabi. - Las-că vezi tu acuși, te fac marț și-ți dau trei pumni de o să-ți sune apa-n cap și-ai să vezi stele verzi! spuse și Gabi. Am pregătit masa, le-am pus în castroane câte trei bucăți mari de crap fript, le-am turnat deasupra ulei de floarea soarelui și suc de lămâie, dar înainte le-am dat sticla cu „molecula”, după ce trăsesem eu o dușcă. Câte o cafea bună, caldă și câte o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Între timp, peștele mic s-a topit în fierbere. Am gustat, avea nevoie de sare. Am pus. Apoi am adăugat pătrunjelul, mărarul și la urmă, leușteanul și cimbrul. Și am gustat, era dumnezeiască! Tarzan stătea în picioare lângă mine, cu castronul în brațe. Avea privirea fixă, ochii îi sticleau a foamete mare, ca aceea a unui subnutrit somalez; când m-am uitat la fața lui, să nu-l recunosc! L-am trimis repede să tragă un gât din „molecula”. S-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
I-am luat-o din mână și am băut cu sfințenie puțin din ea, puțin, pentru că mai mult nu se putea, îți tăia respirația. Apoi, dând sticla cu tărie lui Gabi, i-am chemat la masă. Au mâncat câte două castroane, cu pâine introdusă bucățele în ciorbă. Făcuseră niște burți, că omorai puricele pe ele ca pe o tobă. I-am întrebat dacă mai vor și saramură, dar ei m-au refuzat politicos, doar o cafea și ciocolată, a zis Gabi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o ladă cu pâine, lângă ladă o masă la care stătea un domn, iar în stânga lui o marmită uriașă cu mâncare. înaintea noastră erau alții care intraseră ca și noi, domnul le dădea câte o jumătate de pâine neagră, un castron, iar o femeie în halat alb de lângă marmită le turna în el ciorbă cu polonicul. Dobrinescu îi șopti ceva omului de la masă. El nu auzise nimic, dar dădu din cap și luă din ladă pâine și ne-o întinsei în timp ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în halat alb de lângă marmită le turna în el ciorbă cu polonicul. Dobrinescu îi șopti ceva omului de la masă. El nu auzise nimic, dar dădu din cap și luă din ladă pâine și ne-o întinsei în timp ce femeia ne umplea castroanele mi se făcuse rușine. Ce căutam noi acolo, să mâncăm această pâine neagră a refugiaților ardeleni? Aveam bani la mine, aș fi putut... Dar era prea târziu, Dobrinescu o și luase înainte și se așezase la masă. Mi-am spus
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
că turta e coaptă, o puse la răcit pe marginea ferestrei, încălzi niște lapte condensat subțiat cu apă și sparse ouăle pentru omletă. În timp ce le bătea, se izbi cu brațul de revolverul pe care-l avea în buzunarul drept. Lăsă castronul pe masă, trecu în clasă și băgă revolverul în sertarul de la catedră. Când se întoarse'ân cameră, se înnopta. Aprinse lumina și-i întinse arabului mâncarea, spunându-i: - Mănâncă. Acesta luă o bucată de turtă, o duse repede la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]