686 matches
-
urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831; Lupul Sobieschi apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în 1831, iar în catagrafia din 1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a acelora după arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datoriei bănești, hotărăște că este drept „ca din lucrurile bărbatului să să împlinească datoria măriei sale, în afară de celi ce sunt di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din averea soției sale, o racovițească, fiică a lui Radu Racoviță, mare logofăt. În catagrafiile din 1772 și 1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniți de Elencu Manu. Alexandru Grecianu și soția sa, Ecaterina, născută Balș, au avut trei copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia din 1831, el este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că toate aceste acte distructive s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume din aceeași categorie de situații s-au înmulțit, respectiv anii 1651-1700; -anii pentru care s-au întocmit evidențe numerice și nominale, în vederea stabilirii pe sate și locuitori a diverselor obligații către stat, către opresorii străini ai timpului, adică acele catagrafii și recensăminte ajunse până la noi. Subliniem din capul locului că situația ce rezultă din datele culese este aproximativă, în sensul că ea nu reflectă riguros realitatea privind numărul de locuitori, pentru timpul dat, și că, în toate cazurile, înregistrarea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele timpului dat. Un exemplu de omisiuni frapante, în ceea ce privește cuprinderea reală numerică în documente a populației, ni-l oferă catagrafiile rusești din 1772 și 1774. Faptul că în anul 1772 numărul de familii înregistrate este la Umbrărești cu mult mai mic decât cel dat de noi, pentru cea de-a doua jumătate a secolului precedent, nu semnifică o scădere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei mai mulți dintre locuitorii de pe lista satului de clăcași sunt, de fapt, din satul răzășesc ce se va numi ceva mai târziu Slobozia-Torcești, satul acesta ținând tot timpul de hotarul și comunitatea Umbrăreștilor-răzeși, așa cum corect se va face înregistrarea abia în catagrafia din 1845, cea mai aproape de realitate dintre toate celelalte întocmite până la această dată. Nu este exclus ca amestecarea datelor și numelor să se fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte categorii de acte în care sunt arătați ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se ținea seama de această stare de fapt, căci oamenii, fiind plecați, au înregistrat pagube în timpul cât au fost bejenari, adică fugiți și ascunși din cauza războiului ruso-turc din anii anteriori (1768-1774), timp în care Moldova a cunoscut ocupația rusească. În catagrafia din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sin Munteanul” (deci din Muntenia) etc., și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat după numele lor și al părinților, prin care li se indică identitatea. Era o formă folosită atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural și al ocupațiilor. Pentru o mai deplină și corectă edificare a cititorului, reproducem rubricile cu categoriile de locuitori aflate în catagrafiile cercetate de noi, începând cu aceea din 1772. Demn de reținut este numărul mare de preoți (duhovnici în original) din satul Torcești, 5 (cinci), deci este evident că serveau la două parohii, iar acestea nu puteau fi decât a Torceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Slobozia-Torcești vom constata că totdeauna biserica este menționată cu hramul Sfinții Voievozi și, pe această bază, noi considerăm că e vorba de biserica și parohia de care au aparținut atunci locuitorii satului Salcia și Cătunași (poate și Condrea) înscriși în catagrafiile întocmite laolată cu Torceștii de la est de Bârlad. Abia în catagrafia din 1845 apare separat satul Slobozia-Torcești, hramul bisericii dat fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Voievozi și, pe această bază, noi considerăm că e vorba de biserica și parohia de care au aparținut atunci locuitorii satului Salcia și Cătunași (poate și Condrea) înscriși în catagrafiile întocmite laolată cu Torceștii de la est de Bârlad. Abia în catagrafia din 1845 apare separat satul Slobozia-Torcești, hramul bisericii dat fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se opera „scăderea rufeturilor”, urma să achite suma totală. Aceasta se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]