25,038 matches
-
vol. I, 2000, vol. II, 2001, vol. III, 2003; Limba, limbaj artistic, literatura, Editura Carom, București, 2004. Ca profesor, s-a distins prin stilul său cultural eminent, în care toleranța filologică refuza cu obstinație rutina și șabloanele pedagogice.De la înălțimea catedrei îndruma elevii spre lecturi rafinate și esențiale,spre înțelegerea faptelor de comunicare. În comuna pe care nu a părăsit-o niciodată a inițiat manifestări culturale memorabile, precum cercuri literare și trupe de teatru, expoziții și întâlniri cu scriitori importanți precum
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
der Mathematik” - Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii. În același an se întoarce în țară. Funcționează pentru o scurtă perioadă de timp ca profesor și director la Liceul militar Mânăstirea Dealu, după care este numit asistent la catedra de logică a profesorului Constantin Rădulescu Motru. Odată cu numirea la Universitatea din București, ia naștere mitul Nae Ionescu. Studenții ce vor frecventa cursurile Facultății de Filosofie în deceniile trei și patru vor intra în contact cu un profesor mai puțin
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
a însemnat întâlnirea cu Nae Ionescu. Mircea Eliade, unul dintre primii săi studenți, nota în memoriile sale: „Simțeai că ce spune Nae Ionescu nu se găsea în nici o carte. Era ceva nou, proaspăt gândit și organizat acolo, în fața ta, pe catedră. Era o gândire personală și, dacă te interesa acest fel de gândire, știai că nu o puteai întâlni altundeva, că trebuie să vii aici s-o primești de la izvor. Omul de pe catedra ți se adresa direct, îți deschidea probleme și
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
proaspăt gândit și organizat acolo, în fața ta, pe catedră. Era o gândire personală și, dacă te interesa acest fel de gândire, știai că nu o puteai întâlni altundeva, că trebuie să vii aici s-o primești de la izvor. Omul de pe catedra ți se adresa direct, îți deschidea probleme și te învăța să le rezolvi, te silea să gândești „Emil Cioran, dintr-o generație mai târzie, își amintea, la rândul său că „... intrai cu el într-o problemă și avansai odată cu el
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
Nae Ionescu nu este amintit deloc, lucru cu atât mai ciudat cu cât și-a obținut doctoratul tocmai cu o lucrare de... logică. Mai mult, continua ceea care, în timp, va deveni o prezență comună pe undele radioului Europa Liberă, catedra de la Universitatea București a lui Nae Ionescu era o catedră de „Istoria Logicei și Metafizica”. (continuare)
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
ciudat cu cât și-a obținut doctoratul tocmai cu o lucrare de... logică. Mai mult, continua ceea care, în timp, va deveni o prezență comună pe undele radioului Europa Liberă, catedra de la Universitatea București a lui Nae Ionescu era o catedră de „Istoria Logicei și Metafizica”. (continuare)
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
să le susțină. Absolvenții au avut de ales dintre o sută de variante de subiecte, ”ușoare toate”, spun ei. Zece minute au fost lăsați să se gândească, pentru a-și formula cel mai bine subiectele. Apoi, fiecare se îndrepta spre catedră, unde își prezenta opiniile în fața profesorului. Tinerii nu aveau voie să depășeasă 15 minute. Subiectele nu le-au creat dificultăți proaspeților absolvenți de liceu. Care este actorul tău preferat? Cum îți place să-ți petreci timpul liber? În ce măsurră
Evaluarea Națională și Bacalaureatul, simultan la Jean Monnet by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22607_a_23932]
-
în care a crescut și a înflorit multilingvismul. Orizont care se revarsă benefic în toate textele acestei... Istorii. Informația lui, extrem de întinsă, vizează toate etniile conlocuitoare - de ieri și de azi - ale orașului de pe Bega. Spiritul comparatist al cărturarului de catedră invocă nume de sârbi, maghiari, germani, evrei, sloveni, ucrainieni, ruși, polonezi, care, alături de români ori în afara acestora, au avut în permanență deschideri europene. Intenționat, autorul pornește de la prezentul european, prin care geopolitica de ieri (citește până la înfrângerea Germaniei hitleriste, în
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
2006. În prezent, el este președinte al Secției de Științe Medicale din Academia Română. Victor Voicu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în 1962, și și-a luat doctoratul în farmacologie în 1971. A fost șeful Catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, directorul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare, președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Societății Române de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică și profesor invitat
Un matematician, un medic şi un inginer electronist candidează marţi la şefia Academiei Române [Corola-blog/BlogPost/92572_a_93864]
-
le-ar înțelege. Problema este că ceea ce propun aici n-ar fi decât un răspuns la atacul ce se desfășoară non stop și în proporție de masă împotriva noastră. N-am să intru pe teritoriile prietenilor mei și colegi de catedră, Ficeac și Oreste, care predau cursuri savante despre manipulare, dar am să vin cu niște ciudățenii lingvistice pe care aproape nu le mai percepem ca atare. Mai nou, ni se vorbește de inflație negativă, renunțându-se la termenul economic dezinflație
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
din Scoția. Inițiativa a fost continuată de Asociația marilor biserici creștine și dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune. Datele de 18 și 25 ianuarie, între care se celebrează octava de rugăciune în emisfera nordică, semnifică sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru, respectiv convertirea Sfântului Paul. În diferite țări, broșura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creștini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie și pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanță
Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor [Corola-blog/BlogPost/92706_a_93998]
-
cinste țara noastră. Este evident, astfel, faptul că, cel puțin în cazul acestor atacuri xenofobe din presă elvețiană, MAE trebuia să intervină, pentru că românii se simt efectiv abandonați de toată lumea, adevărați „fii ai ploii”. Un profesor român care preda la catedra unei universtități din Berna îmi spunea: „Am învățat la Oxford, predau de peste 20 de ani, însă nu am crezut că o să apuc ziua în care, la curs, studenții să mă întrebe dacă nu cumva și eu am rude țigani în
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
niște pungi vinete la ochii mereu tulburi. A intrat în clasă cu pași târșiți de moșneag obosit, având în mână o servietă voluminoasă, burdușită, iar în cealaltă mână, o nuia lungă și groasă pe care a pus-o tacticos pe catedră. - Copii, ne-a zâmbit fericit domnul Arsu, bucuros că ne-a găsit așa repede un dascăl. De acum o să învățați cu domnul învățător Fusulan, un respectabil dascăl, care ne onorează școala cu prestigiul și experiența sa. Fiți cuminți și să
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
nu cum ne-am jucat cu domnișoara Iulia. Însă apariția domnului Fusulan în clasă crease o atmosferă sufocantă, greoaie. Nimeni nu mai zâmbea, nimeni nu mai avea chef să vorbească ne-ntrebat. Ca să nu mai vorbim de enigmatica nuia tolănită pe catedră. Probabil că toți se întrebau : „ce-o fi vrând să facă domnul Fusulan cu dumneaei ?” Atmosfera se mai încărcase și cu un amestec ciudat de sentimente: teamă, curiozitate și un respect nedefinit pentru cineva sau ceva. În prezența domnului Arsu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
și vă notează la catastif. Ia aminte, târtan! Dacă ți-a trecut la catastif monitorul general o liniuță, eu te articulez cu o lovitură de la „mama” monitorului. Adică de la „mămica”. Uite, aia este „mămica”! și arătă cu capul nuiaua de pe catedră. Apoi, a scos tacticos din geanta burdușită un caiet soios și un creion. După ce a copiat din catalog numele și prenumele școlarilor, l-a instruit pe Mihai, monitorul general, cum să ne vegheze în orice clipă și, dacă observă la
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era năucă. Zâmbise și ea ca o vițelușă nevinovată și se pomeni chemată în față. Nu știa cum devine chestia cu „mămica” și s-a dus senină la catedră. Domnul Fusulan a dus-o lângă banca monitorului general. I-a spus lui Mihăiță s-o aplece cu capul pe bancă și s-o țină bine. „Ca să nu smucească mârlanca!” i-a explicat onorabilul dascăl, care i-a aplicat o
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
țipat : - Monitor general, ce-i gălăgia asta? Vreau să fie liniște! Notează-i la catastif și adă-i la “mămica”! Mihăiță devenise expert în meseria de monitor general. Imediat i-a notat pe cei turbulenți și i-a adus la catedră. Satisfăcut, domnul Fusulan i-a mângâiat cu „mămica” la fund. S-a făcut liniște, iar bieții mârlani scoteau doar gemete înăbușite sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
mărturie istorică peste timp, “într-un crâng de neuitări”, scrisorile adresate domniei sale de către academician Constantin Ciopraga, din care îmi permit să citez: “Toate cuvintele de bine despre modul în care te manifestezi în plan cultural ca scriitor, ca om de catedră și că animator fără arginti”. Nu mi-aș găsi liniștea dacă nu aș mărturisi că îmi doresc să văd această carte pe etajerele marilor Târguri de carte, pe rafturile bibliotecilor de prestigiu, distinsa cu premii importante. Îmi permit să închei
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
știți măcar cum să luați tonul. Noroc că am diapazonul la mine. Și a scos din buzunar ciudatul instrument, pe care nu-l văzusem în viața noastră. Nici nu bănuiam ce va face cu el. L-a atins ușor de catedră și ciudățenia a scos un zbârnâit specific, pe care domnul Fusulan l-a însoțit cu un gâgâit asemănător: - Laaa! Ați înțeles, mă? Asta este nota “la”! Habar nu aveam ce era aia „notă” și cu atât mai puțin pricepeam că
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
mult, în loc să cânte obișnuitele cuvinte, a început cu păsăreasca : do, re, fa, mi sol, sol, do, mi, sol, re... și așa mai departe, încât ne-a înspăimântat și nu am mai înțeles nimic. Aproape că turbase, lovind furios diapazonul de catedră : - Nu înțelegeți, idioților, că asta este nota „la” , că celelalte note din gamă se raportează la nota „la” ? Laaa ! și iar lovea diapazonul : Laaaa ! cântați după mine : Laa ! Repetam speriați, pentru că pusese mâna pe „mămica” și se îndrepta spre noi
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
adevărat indisciplinați, adică alergau în voie și țipau în clasă, nu erau chemați la „mămica”. Chestia asta m-a intrigat și, urmărindu-i, am văzut cum dădeau câte o pungă lui Mihăiță, iar conștiinciosul monitor general o punea în sertarul catedrei. Astfel respectivul zburdalnic putea face în voie fel de fel de năzdrăvănii. L-am întrebat pe năzdrăvanul de mârlan care-i secretul și acesta mi-a declarat senin: - Ouă! Liniuța și oul! Astfel iluminat, m-am urcat în șură, unde
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
a acestui „accelerator” de talente care a fost noua instituție de învățământ artistic superior creată la Cluj Napoca, în anul 1948. A făcut parte din prima generație de studenți (1948 - 1953), evoluând prodigios de la poziția de asistent (1953), profesor, șef de catedră, decan, până la cea de rector în anul 1990. De numele lui se leagă zbuciumul unei întregi generații de artiști care au creat prestigiul unei școli timp de 50 de ani : de la prima generație de „profesori” recrutați din ambianța burgheză a
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
00 Păpuși Vayang, Păpuși-Marionete An II - Coord: Conf. univ. dr. Liliana Gavrilescu - Sala 110 A Ora 12:00 Scenografia pas cu pas, Atelier deschis - Scenografie An I - III - Coord: Prof. univ. dr. Ștefania Cenean, Asist. univ. dr. Andrei Dinu - Sala Catedra Scenografie - Etaj IV Ora 12:30 Elemente de dramaturgie în cadrul exercițiului de orchestrație de Constantin Enache, Coregrafie An II - Coord: Prof. univ. dr. Sergiu Anghel, Lect. univ. dr. Elena Zamfirescu Ora 15:00 Commedia dell’arte, Păpuși-Marionete An II - Coord
UNATC te invită în sălile de curs [Corola-blog/BlogPost/99690_a_100982]
-
să se consulte. Dacă interesele universității o cer, rectorul trebuie să fie gata de unele compromisuri, dar fără să încalce un minim de principii. Istoria dumneavoastră personală legată de Universitatea „Dunărea de Jos” începe în 1988, ca asistent asociat la catedra de Chimie. Câți rectori ați prins, în tot acest timp, și cum îi apreciați, pe fiecare? Cred că vreo patru. Fiecare dintre ei a avut calități și defecte, dar apreciez că fiecare s-a străduit să construiască, să dezvolte și
Interviu prof. dr. ing. Lucian Georgescu [Corola-blog/BlogPost/99702_a_100994]
-
scăzut. Am făcut și obiectul acelor reduceri salariale bugetare, ceea ce la un moment dat ne-a ajutat, masa salarială micsorandu-se, chiar dacă acesta nu este un motiv de laudă. În ce stadiu sunt alegerile în universitare? Alegerile pentru departamente - fostele catedre - au avut loc, de asemenea, și cele pentru consiliile profesorale la nivelul facultăților, și cele pentru senat, pe 15 decembrie s-a constituit noul senat. Pe 25 ianuarie va avea loc alegerea rectorului și după aceea alegerea decanilor. Rectorul este
Interviu cu Viorel Mânzu, rectorul Univ. Dunărea de Jos [Corola-blog/BlogPost/99748_a_101040]