877 matches
-
constituit cauza de deces la 72% dintre pacienții cu MA, comparativ cu 39% dintre pacienții normoalbuminurici. În acest studiu MA a fost predictor independent de mortalitate doar atunci când colesterolul plasmatic și nivelul HbA1c au fost luate în calcul ca variabile categoriale, ceea ce sugerează că riscul cardiovascular asociat cu MA este cel puțin legat de de o alterare „dezavantajoasă” a factorilor de risc „convenționali”. Aceste date confirmă rezultatele anterioare [239], obținute pe o cohortă de pacienți cu T2DM nou diagnosticat, la care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
din gospodăriile oamenilor sau să scotocească prin gunoaiele lor. Cel ce-i întreține visul e marele bucătar parizian Auguste Gusteau, a cărui deviză este „Oricine poate să gătească“. Cei care vor să spulbere acest vis în curs de realizare sunt - categorial - mai întâi șoarecii, apoi oamenii. Remy are parte însă și de obstrucții ori rezistențe individuale. Dacă Anton Ego, temutul critic culinar, e urât de mai toți, Skinner, patronul parvenit, ne devine odios pe parcurs. El ia mitul dispărutului Gusteau și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări despre sine bazate pe putere și forță fizică plus adoptarea unor strategii comportamentale violente față de ceilalți. Diferențierea categorială între "noi" și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva intrusului este adesea însoțită de tendința de limitare a rețelei sociale și familiale. Aceeași tendință caracterizează grupările extremiste naționaliste și rasiste. Toate cauzele violenței pot fi regăsite aici: securizarea propriului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
printr-o etapă de resocializare emoțională datorită bandei din care face parte și dacă această resocializare îl ajută în reconcilierea cu ceilalți copii. Și totuși, dacă resocializarea s-ar produce, ea s-ar realiza sub semnul coerciției, puterii și diferențelor categoriale între "noi" și "ceilalți". * Agresivitatea mediatizată induce agresivitate? Confruntarea cu violența prin intermediul fotografiilor, istoriilor, filmelor sau în viața de zi cu zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele agresive pe care copilul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
276-277). Tipul se manifestă în mai multe sectoare ale sistemului, dar nu obligatoriu în toate și nu numaidecît simultan. Permanent însă, rămîne deschisă posibilitatea manifestării lui în orice sector dintre cele în care nu s-a manifestat: "En cuanto nivel categorial, el tipo contiene como virtualidades, también procedimientos que en el sistema no existen, pero que serían posibles, por corresponder a categorías técnicas ya dadas como tales" (op. cît., p. 277)"121. Viziunea coșeriană asupra tipului lingvistic i se pare și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există numerale mai mari de trei (de exemplu, 5=2+2+1); în dirbal, orice substantiv este precedat obligatoriu de unul din cele patru cuvinte categoriale: bayi pentru oameni și animale, bălan pentru femeie, apa, foc și lupta, balam pentru carne necomestibila și baya pentru restul cuvintelor. În LL se afirma că principala trăsătură a acestei familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
177, 178, 181, 187, 189, 194, 201, 202, 204, 205, 207, 215, 222, 223, 230, 231, 232, 239, 246, 247, 253, 257, 266, 268, 269, 270, 272, 275, 280, 283, 291, 293, 295, 297, 298, 313, 348, 351, ~ autonom 91, ~ categorial 204, ~ flexibil 142, ~ gramatical 79, ~ indo-european 138, ~-propoziție 90, 311, familie de cuvinte 173, formarea cuvintelor 64-65, 101, 134, 189, grup de cuvinte 79, ordinea cuvintelor 53, 63, 77, 78, 78-79, 80, radicalul ~ului 168, rădăcina ~ului 59, structura ~ului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu instituții care au valori puternice și incompatibile afectează eficiența și adaptarea personală, producînd chiar dezechilibre majore în sistemul psihic, personalitatea lor alunecînd spre patologic. Succesul instituțiilor depinde în mare măsură de rezonanța valorilor personale cu cele organizaționale. Ierarhia valorilor categoriale Pentru explicarea diferențelor culturale dintre organizații, comportamentele și practicile zilnice au fost categorizate, obținîndu-se anumite stereotipii. Putem cuprinde mai multă informație dacă o organizăm în categorii. Includerea în categorii are la bază perceperea similarității între diferite persoane, situații sau evenimente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
P.E. Vernon și G. Lindzey. Ea a fost realizată prima dată în 1931 și se bazează pe clasificarea tipurilor umane făcută de Spanger, măsurînd importanța relativă a șase interese de bază sau structuri motivaționale ale personalității, denumite de ei valori categoriale: 1. teoretice caracterizate de observație și raționament, interesul dominant fiind descoperirea adevărului; individul vrea să fie critic și rațional, tinzînd să-și ordoneze și să-și sistematizeze propria cunoaștere; 2. economice centrate pe ceea ce este util, concret și rentabil, interesul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conducător, plăcîndu-i întrecerea și lupta; 6. religioase alimentate de nevoia de a accede la o înțelegere universală, prin reflecții metafizice și credința într-o putere unică, individul urmărind comuniunea cu cosmosul, raportîndu-se mistic la integralitatea acestuia. Aplicarea testului privind valorile categoriale în închisori în perioade diferite 134 a relevat o uimitoare generalizare și constanță temporară. Cu puține diferențe, rezultatele par a fi similare în închisori din diverse regiuni geografice și în perioade distincte, semn că ele sînt inerente sistemului penitenciar, și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
23 Timpul / 28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și instrumentale / 106 Sistemele de valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE / 115 Variațiile conceptuale ale civilizației / 115 Indicatorii sociali ai civilizației carcerale / 120 Populația / 123 Numărul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca acesta să ridice cetățeanul la înălțimea sarcinilor pe care el însuși și le asuma, și aceasta chiar împotriva tendinței de a invada societatea într-un mod dirijist și ineficace, a tendinței de "a face" pentru a satisface diferitele revendicări categoriale. Nici geniu al neimplicării, nici constrâns să facă, ci artizan al lui pune să se facă, așa se voia acum statul modern. Expresia aceasta este atât de apreciată și cunoaște o răspândire atât de rapidă, încât prefecții și-o însușesc
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a lucrurilor, care nu poate fi văzută cu aparatele receptoare. Pentru descrierea teoriei sale a cunoașterii, Platon s-a folosit de experiența și terminologia mitologică. Acțiunile reproduse sunt efectuate de zei, care se manifestă pe baza experienței lor. În ceea ce privește constantele categoriale, ale formelor și valorilor spirituale, ele sunt așezate dincolo de lumea senzorială, care este o lume trecătoare ce se integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
receptori de cei motori. În ceea ce privește fenomenele psihice, acestea erau raportate la substratul neuroanatomic al creierului, dar nu într-atât încât să fie considerată aici și dinamica fenomenală crescută a acestora. Pentru explicarea lor, s-a făcut apel la vechiul instrument categorial al pneumei; în cercurile medicale ale vremii, pneuma era o fenomenalitate susținută de fapte și nu o simplă categorie teoretică. Dar una era pneuma care explica procesele psihice complexe, și altceva erau funcțiile creierului, astfel că această deosebire necesita și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
subliniază că "deși nu există un limbaj specific filosofiei, există totuși un specific al limbajului filosofic"91, în sensul că filosoful recurge la limbajul obișnuit, dar îl folosește în mod neobișnuit, conferindu-i o întrebuințare specială, neobișnuită: metasemică și metaforică, categorială și expresivă. Prin urmare, individualitatea limbajului filosofic nu este conferită de utilizarea unei terminologii specializate, ci de întrebuințarea particulară a lexemelor: "vizând universalul, limbajul filosofic este mult mai bogat în substantive decât în verbe, în nominative decât în genitive, în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat ființă infinitele forme ale materiei. Toți marii poeți, de la Mihai Eminescu la Lucian Blaga
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
enunțării: - "scena înglobantă" corespunde rubricii din care este extrasă o anumită categorie de produs; pentru un fond de ten va fi, de exemplu, domeniul produselor cosmetice; - "scena generică", după cum tocmai am văzut, corespunde denumirii categoriei de produs; - "scenografia" corespunde denumirii categoriale pe care o revendică marca pentru produsul său. Cele trei opțiuni evocate mai sus, referitoare la categoriile de produs, se regăsesc și în cazul genurilor de produs: opțiunea (1) constă în respectarea constrîngerilor generice; opțiunea (2) implică dezvoltarea unor scenografii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai văzut deja și nu este ușor să se distingă rolul pe care-l joacă fiecare din ele. Tipurile de relație semantică responsabile de efectul de generalizare atât în condiționarea clasică cât și în condiționarea instrumentală, sunt de ordinea relațiilor categoriale: gen, specie, asemănare conotativă, legături de asociație. Existența legăturilor asociative pare totuși să producă efectele cele mai pregnante, indicația verbală având deci o importanță covârșitoare în învățare, în asociație, în rapiditatea învățării ca funcție a frecvenței asocierii. În învățarea verbală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche - richesse - enrichir, respectiv pauvre - pauvreté - appauvrir, termenii au același semnificat lexical, indiferent de "partea de vorbire" căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către Coșeriu, să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un conflict categorial dintre sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă" aflată dincolo de determinațiile categoriale ale câmpurilor referențiale amintite. Acest stadiu, manifestat prin proiecția sub specie aeternitatis a EROS-ului, echivalează, în plan existențial, cu momentul încheierii parcursului inițiatic, iar, în plan "poetic", cu cristalizarea creației de sens. 3.4.3. Traseul hermeneutic pe care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acesteia. Dar tot pe această categorie se bazează posibilitatea de a număra, împărți, compara fiind punctul de plecare pentru știința matematică. De aceea acceptarea categoriei de cantitate este indispensabilă. Prin analiza pe care o face acestei categorii Descartes depășește concepția categorială specifică aristotelismului găsind în aceasta nu numai un suport pentru elementele specifice lumii materiale, ci și pentru știință. cantitatea nu se rezumă la substanță ci la toate cele numărabile: "imaginez în chip distinct cantitatea, pe care filosofii o numesc de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.4. Gândirea Prin caracteristicile și mecanismele sale, gândirea se profilează ca o activitate psihică foarte complexă, având la bază un "proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor" (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.), se dezvoltă pe parcursul etapelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]