2,183 matches
-
dă un sens etern zădărniciilor. De aici, farmecul ei discret. Lumea catolică reprezintă atâta seriozitate gravă și atâta responsabilitate istorică deoarece, ca nici una, a îngrijit în sine o pietate activă, cu ceremonialui inerent și cu grandoarea măsurată care au asigurat catolicismului o dominație atât de justificată. S-a mai adăugat spiritul politic, și lumea cealaltă a fost bine valorificată în lumea asta. Umilința te așează totdeauna sub lucruri. Prin ea nu te recunoști nici măcar la nivelul și condiția devenirii curente. Umilința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dincolo, sfârșește prin a se înrădăcina iremediabil aici. Se pare că toate lucrurile mari încep prin a ne desțeleni din pământ, pentru ca apoi să ne lege și mai mult de el. Creștinismul și-a trecut examenul posibilităților lui terestre prin catolicism, cea mai reușită realizare istorică a lui. Papii au fost obiectul de invidie al regilor și împăraților. Este străin de spiritul politic acel ce nu înțelege sensul papalității. Așa au fost papii de legați de deșertăciunile acestei lumi, adică de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a religiei (cu care se și încheie partea a doua a cărții). Urmează o discuție pro și contra Hegel, respectiv Marx, completată la finalul celei de-a treia părți („Teologie și dialectică”) cu o revizie a principalelor teorii sociale ale catolicismului modern (cu accent deosebit acordat teologiei sud-americane a eliberării). În sfârșit, ultimul pasaj al cărții („Teologie și diferență”) include câteva intrigi intens mediatizate astăzi: dialogul între știință și mecanismele puterii, violența ontologică și postmodernitatea, precum și raportul genitival dintre virtute și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
apoi la era contemporană, pe lângă dezvoltarea relațiilor comerciale, tradiția politică europeană s-a înscris pe două abordări cu privire la relațiile între Europa și țările lumii: colonialismul și imperialismul. De asemenea, din punct de vedere ideologic s-a afirmat cosmopolitismul, universalismul și catolicismul. Moștenirea istorică a politicilor coloniale ale țărilor europene în alte regiuni și continente are o mare contribuție la cuantificarea puterii globale a Uniunii Europene. De peste cincisute de ani, statele europene au influențat lumea, fie prin colonizare, atitudini imperiale, export al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fi liber de tensiuni, conflicte, dispute și contradicții. Problema care se pune este aceea de a cunoaște cum transnaționalismul democratic și pacea europeană pot deveni componente dinamice ale lumii contemporane. Puterea globală europeană are rădăcini adânci și în promovarea valorilor catolicismului în lume, ideologie religioasă care îl situează pe om în centrul preocupărilor sale. În concluzie, afirmarea rolului de putere globală a Uniunii Europene, în cadrul dezvoltării unei mari rețele de structuri regionale, naționale și mondiale, actori și agenții transnaționale, nu se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
el. Călugării se aprinseră, șopteau pe la colțuri mirați, ridicau glasul împotriva acelui om, nebăgându-l în seamă pe Tommaso și pe oaspetele său: Vezi, fra' Giuliano? Omul acela cu barbă de rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e cuviincios a i se permite intrarea într-un loc sfânt și a sta de vorbă cu un confrate al nostru. Fra' Rocco, șarpele deosebit de precaut, cum eram
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pro Galileo, opera a lui Campanella, scrisă în limba latină în 1616 (n.t.) 10 în original, in dialectul calabrez (n.t.) 11 Tommaso d'Aquino (1225-1274), călugăr dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e destul de puternică? Uite, o vară a tatii s-a convertit la catolicism, măritîndu-se cu ducele d'Albufera, nevastă-mea e catolică" etc. La arheologie o dădea prin numismatică sau făcea nepăsător o mărturisire uimitoare: fusese, de pildă, la Cutais, în Armenia, împreună cu familia Krupenscki, tare la curtea țaristă (tot legătură de rudenie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Israel. În volumul De la Gautama Budha până la triumful creștinismului, prezintă religiile chineză, indiană, romană, iraniană, celtă, germanică și traco getică. Cel de-al treilea volum se ocupă de: Religiile turco mongolilor și ale balto-slavilor, Bisericilor creștine Înainte de criza iconoclastă, Mahomed, Catolicismul Apusean, Teologiile și misticile musulmane, Mișcările religioase din Europa, Religiile tibetane. De multe ori, Eliade a fost acuzat de idealizarea miturilor, reproșându-i-se că nu a subliniat În suficientă măsură dependența lor de evenimentele istorice. De data aceasta fenomenele
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira de aici în măsura în care ținea foarte mult cont de consecințele sociale, economice ale diverselor religii istorice (iudaism, confucianism și taoism, budism și hinduism, calvinism și catolicism...), prin intermediul psihologiei, cum o arată teza sa despre efectele controversate ale credinței în predestinare, de exemplu. • Durkheim: definirea "lucrurilor" prin efectele lor Atenția acordată efectelor este considerată de Durkheim drept singura cale științifică posibilă. În perioada când își susținea teza
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
același timp unul dintre cei mai importanți critici ai Iluminismului; admirator al antichității clasice și critic al modernității liberale, Rousseau este adesea considerat astăzi precursorul gândirii totalitare (n. tr.). 17 Hugues-Félicité Robert de Lamennais (1782-1854), filozof creștin, considerat astăzi precursorul catolicismului liberal, catolicismului social sau al creștin-democrației; în anul 1848 Lamennais și Bastiat (catolic de asemenea, și ulterior o sursă de inspirație, deși într-o măsură mult mai mică, pentru doctrina socială a Bisericii catolice) sunt colegi în Adunarea Constituantă (n.
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unul dintre cei mai importanți critici ai Iluminismului; admirator al antichității clasice și critic al modernității liberale, Rousseau este adesea considerat astăzi precursorul gândirii totalitare (n. tr.). 17 Hugues-Félicité Robert de Lamennais (1782-1854), filozof creștin, considerat astăzi precursorul catolicismului liberal, catolicismului social sau al creștin-democrației; în anul 1848 Lamennais și Bastiat (catolic de asemenea, și ulterior o sursă de inspirație, deși într-o măsură mult mai mică, pentru doctrina socială a Bisericii catolice) sunt colegi în Adunarea Constituantă (n. tr.). 18
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără întoarcere al logicii, devine un Pierrot: o ființă pe jumătate albă, pe jumătate neagră. Făcută fără deschidere culturală, logica te fisurează. Menne se răscumpără ca om ducîndu-se cu regularitate la biserică; Bochenski se salvează încercînd să anexeze logica la catolicism. Tu faci poezie, fără să te recunoști nici în ea până la capăt. De ce să te porți ca și cum ai fi făcut din bucățele, când cu apetiturile tale culturale vaste pot să te unifici în ființa ta? Observați că orice disciplină, astăzi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare? în privirea aceasta vom trebui să consultăm istoria. Imperiul roman în decadență dedese naștere unei religii cosmopolite care continua oarecum cultura și ideile antice, deși sub o formă foarte modificată. Aceasta era religia creștină, mai cu samă ramura catolică. Catolicismul întinsese peste Europa un păinjiniș subțire de idei religioase, ostașul îmbrăcat în fier al Romei vechi se schimbase în miles eclesiae, îmbrăcat în rasă; astfel se formează o putere nevăzută, pretutindeni străină și pretutindeni acasă, care încerca a realiza idealul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de altă parte aceeași școală era firește prigonitoarea aristocrației spiritului, a acelor oameni seculari la cari caracterul, oricare ar fi fost, Rămânea cu totul neutralizat de enorma cantitate a creierului și cari vedeau toate lucrurile lumii în deplina lor claritate. Catolicismul n-au {EminescuOpIX 303} avut talentul de a-și asocia pe acești oameni - de aceea este și azi încălcat de o droaie de homunculi cari, bazîndu-se pe acele autorități persecutate de biserică, o persecută azi pe ea. Și într-aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai îndepărtată în timp, știut fiind faptul că ne situăm, ca așezare în acel perimetru în care au pulsat primele activități creștine sub conducerea acelor ziși „pseudo-episcopi ce țin ritul grecilor”, menționați în documentele din perioada încercărilor de răspândire a catolicismului în părțile de sud ale Moldovei. În privința vechimii vieții creștine aici, mai relevantă este apropierea noastră de nordul Dobrogei, locul unde urmele creștinismului datează încă din perioada marilor persecuții ale împăraților romani împotriva adepților noii religii, în secolele III-IV. Este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asupra statului. Este interesant să speculăm dacă o victorie protestantă ar fi generat un altfel de stat în Franța, unul mai asemănător cu Anglia sau Olanda. În final, războaiele s-au sfârșit odată cu convertirea lui Henric al IV-lea la catolicism in 1593. Henric este celebru pentru următoarea afirmație: "Paris vaut bien une messe" (Parisul merită o liturghie). La început hughenoții au fost tolerați prin semnarea edictului de la Nantes de către Henric în 1598. Această perioadă de tolerare a luat sfârșit odată cu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
doreau decât să se pună capăt monarhiei absolute chiar dacă puțini erau republicani și mulți ar fi fost mulțumiți să aibă o monarhie constituțională după modelul englezesc. Însă acești filosofi erau uniți în crezul lor că religia tradițională, în mod special catolicismul, pe care îl considerau a fi bazat pe superstiție și autoritate (atât autoritatea Sfintei Scripturi cât și cea a Bisericii), ar trebui să ofere cale liberă rațiunii și organizării raționale a politicii și societății. Mulți dintre aceștia nu erau împotriva
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
proudhonian de stânga reprezintă un fel de excepție, iar mișcările precum cele ale lui Charles-Brun erau mai mult de partea conservatorismului spectrului politic. Filosofi politici catolici precum de Lammenais (1782-1854) și abatele Jules Auguste Lemire (1853-1928), care pledau pentru un catolicism liberal, fiind precursorii creștin-democrației, au susținut regionalismul atâta timp cât acesta a însemnat mai degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps intérmédiares" în fr.) între individ și stat decât o recunoaștere a simplului individ izolat aparținând liberalismului clasic.39 Pe partea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
structuri familiale și diferitele forme de producție economică, organizare socială, credințe religioase și comportament și apartență politică, incluzând și rezultatele electorale.7 Chiar dacă analiza lui Todd este într-un fel deterministă iar explicațiile lui referitoare la religie, în special la catolicism, sunt destul de superficiale 8, analiza sa scoate la iveală o trăsătură importantă a diversității franceze: continuitățile care au existat de-a lungul mai multor perioade de timp, cel puțin până în anii 1960. Care sunt implicațiile acestei diversități în formarea statului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Tineri Creștini). Bretonii au importat metode agricole intensive din Danemarca și Olanda și au produs binecunoscutul "miracle Breton". Într-o anumită măsură, acesta a fost rezultatul capacității lor de a combina anumite trăsături tradiționale adânc înrădăcinate ale societății bretone, precum catolicismul și "sociabilitatea", cu o abordare tehnocratică modernă pentru dezvoltare. Și în Languedoc-Roussillon, accentul pe producția agricolă industrializată, în masă, a adus beneficii podgoriștilor din Midi care produceau un vin ieftin de proastă calitate. Bineînțeles, până în anii 1990, aceste metode de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
marocani, tunisieni și algerieni) și turcii sunt cei care predomină. De asemenea, a fost și un număr mic de imigranți din Iugoslavia în această perioadă. Importanța acestor categorii diferite de imigranți este că primul grup, al europenilor, avea aceeși religie (catolicismul) și cultură (latină și occidentală) ca și francezii și, prin urmare, integrându-se mult mai ușor în societatea franceză decât reprezentanții celui de-al doilea grup a căror religie (islamul) și cultură (arabă sau turcă) erau destul de diferite. Ca rezultat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
J. de Maistre, Les Considérations sur la France [1976], prezentarea lui Alain Peyrefitte (Paris: Imprimerie nationale, 1993) și L. de Bonald, Théorie du pouvoir politique et religieux [1976]; (Paris: Union générale d'éditions, 1965). 29 Acesta era o versiune a catolicismului ce reprezenta exact opusul galicanismului și punea accentul pe autoritatea politică și spirituală a papei la Roma. 30 Vezi J. Wright, The regionalist movement in France, 1890-1914: Jean Charles-Brun and French political Thought (Oxford: Clarendon, 2003) și C. Gras și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
corps préfectoral", Revue française d'administration publique, nr. 96, octombrie-decembrie 2000, pp. 519-530. În mod interesant, această descriere este o rămășiță a descrierii rolului unui episcop al Bisericii Romano-Catolice, și probabil că se fac asocieri istorice de lungă durată între catolicism și administrația publică franceză. 14 Bernard, în atacul său asupra amneziei istorice, îi uită, în mod convenabil, pe commisaires din timpul regimului de la Vichy! 15 După Bernard, legile descentralizării din 1982 de-abia dacă au reprezentat punctul culminant al acestei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și cultivate cu asiduitate, observăm că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]