1,146 matches
-
ale Centuriilor, fiecare încercând să dezvăluie secretele profeților, care continuă până în anul 3797. "Scrierile mele vor fi mai bine înțelese de cei ce vor veni după moartea mea", scria clarvăzătorul. Timp de 3 ani, Nostradamus a scris peste 900 de catrene și centurii despre prezicerea viitorului. În aceste lucrări, Nostradamus prevestește despre viitorul lumii, 70% din ele fiind împlinite până în prezent. Prevestește despre domnia lui Napoleon, despre Al Doilea Război Mondial, despre ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Președintelui american John F.
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
În aceste lucrări, Nostradamus prevestește despre viitorul lumii, 70% din ele fiind împlinite până în prezent. Prevestește despre domnia lui Napoleon, despre Al Doilea Război Mondial, despre ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Președintelui american John F. Kennedy, despre aselenizare. Într-un catren, Nostradamus ne vorbește despre “cerul în flăcări”, “noul oraș”, “trăznet uriaș” și “doi frați răpuși”. Mulți care au analizat acest catren au concluzionat că ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001. El mai relatează că va fi
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
Al Doilea Război Mondial, despre ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Președintelui american John F. Kennedy, despre aselenizare. Într-un catren, Nostradamus ne vorbește despre “cerul în flăcări”, “noul oraș”, “trăznet uriaș” și “doi frați răpuși”. Mulți care au analizat acest catren au concluzionat că ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001. El mai relatează că va fi și cel de-al Treilea Război Mondial, care va dura 27 de ani, menționând și venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
ani, menționând și venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede că cel de-al Treilea Război Mondial va începe după moartea ultimului Papă (cel ce va urma după moartea Papei Benedict al XVI-lea), care va fi asasinat de anticrist. În catrenele sale folosește noțiuni și denumiri folosite des în prezent, dar care nu existau la vremea respectivă. De exemplu, citind în Centurii numele de Italia, pentru noi nu ar fi nimic ciudat, dar regatul Italiei ia ființă mult mai târziu. După
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
1914 și apărut în luna iulie 1916. Pentru acest volum Bacovia este premiat de Ministerul Artelor în 1923. Ediția a doua apare în 1924, iar în 1929 aceleași versuri formează o parte din volumul "Poezii". Poezia este alcătuită din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realității: realitatea exterioară, alcătuită din “cimitir”, “cavoul”, simboluri ale unui univers rece, ostil, care îl împinge pe poet la izolare și disperare și realitatea interioară, sufletească, deprimantă pentru care nici iubirea invocată cu disperare
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La nivelul prozodic se constată folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseală, de trecere inevitabilă spre moarte. Se remarcă maxima concentrare a discursului poetic. Poezia exprimă, în numai cele două catrene ale ei, o stare sufletească de o copleșitoare singurătate. Atmosfera este de o dezolare totală iar cutremurătoarea apăsare materială este sugerată de greutatea metalului întunecat.<br> Poezia este structurată pe două planuri. Pe de o parte, realitatea exterioară, prezentă prin
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
se zbate.<br> Eul liric însă nu izbutește să depășească momentul, cuvântul “întors” realizând de fapt misterul poezii. <br>Cuvântul cheie al întregii poezii este “plumb” care devine metaforă - simbol care este repetat de trei ori, număr fatidic în fiecare catren. Repetiția acestui cuvânt sugerează o atmosferă macabră de cavou.<br> În acest mediu, sentimentul iubirii înseamnă “întoarcere spre apus”, cum spune poetul Lucian Blaga, adică moartea.<br> "“Dormea întors amorul meu de plumb,"<br> "... pe flori de plumb.”" <br> În
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
îndeaproape cvadratura (predilecția pentru structuri de câte patru elemente). Se folosesc versuri scurte (arareori se depășește măsura de opt silabe), iar al doilea vers din fiecare pereche e marcat adesea cu o cezură finală. Versurile se grupează de regulă în catrene; rima este împerecheată (mai rar, monorimă sau încrucișată) și apelează frecvent la asonanțe sau chiar rimă zero. Muzica de manele, fiind un gen în mare parte comercial, este promovată prin producerea de videoclipuri. Există o diferențiere clară între cântăreți în funcție de
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
fagure de-albine, toamna: «De mult mă lupt cătând în vers măsură, / Ce plină e că toamnă mierea-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), "Vre o zgatie de față" (patru catrene pe tema tipologiei feminine în trecerea / petrecerea vârstelor), "Revedere" (meditație asupra raportului efemer-peren / etern, unde se pro-jetează "codrul" ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), " Fiind băiet păduri cutreieram" - despre care notele lui Perpessicius
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
somptuoase cu oglinzi venețiene, cu ... studiouri cinematografice, cu mobiliere de lux - sau bârloguri «modeste», cu kilograme de aur, dolari și tot felul de alte cosmeticale ascunse sub tejghele”". Printre replicile incluse în scenariu sunt și ultimele două versuri din cunoscutul catren al lui Păstorel Teodoreanu: "„Sfrijită ca o Sfântă Vineri,/Mi-a spus o babă: «La români,/Băbeasca place mult la tineri,/ Pe când, Feteasca la bătrâni.»”". Realizarea filmului nu a fost lipsită de probleme. Scenariul intitulat inițial "Nuntă cu dar" a
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Cea mai veridică descriere a prigoanei, chiar dacă într-o formă literaturizată și cu unele hiperbolizări, se găsește, însă, la un martor ocular, diaconul armean Minas Tokhateți, originar din Eudochia și stabilit în Suceava. El este autorul unui lamento de 110 catrene, intitulat Jelanie asupra armenilor din Țara Valahilor. Minas din Tokhat a locuit multă vreme la Camenița și la Lemberg, unde a fost secretar al arhiepiscopului armean și al tribunalului armenesc, iar în 1551 s-a aflat la Suceava, unde a
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și literatura turcă la Universitatea Egipteană din Cairo. În 1913, pe când se aflat la Cairo, Mehmet Akif a scris "„Ben ki Arnavudum”" (Numele meu este albanez), un „imn național pentru fiecare alabanez”, cu 100 de versuri grupate în 25 de catrene, care însă a fost neglijat de istoriografia și literatura albaneză. În Egipt, M. Akif se îmbolnăvește de ciroză și la 17 iunie 1936 se reîntoarce la Istanbul, pentru tratament. Moare la 27 decembrie 1936 în Apartamentul Egiptean din Pera și
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
se redeșteaptă, se prelungește, chiar precipitat și În Îndepărtata Chină. În limba chineză, ne avertizează autorul Într-o notă de subsol a poemului, bujorul (Hua Wang) Înseamnă „regele florilor”. Poetul, cutremurat de transferurile de Înțeles ale cuvântului, Încheie apoteotic În catrenul al cincilea: „Bujori oriunde-s pe planetă - / Simbol de țări și de Împărăție: / Hua Wang, peony, pivoine, botane... Pe lumea acestea-s leac de nebunie”. Iar dacă speculăm contextual, În spiritul comunicării și al simbologiei ofertante, desprindem cuvintele: „bujor”, „Canada
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului „dracii”, deși stilistic cade nefericit În rostirea poeziei, definește pe deplin nu o stare, nu un fapt, ci o
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
A. în 1449 și M.A. în 1452”, pe vreme ce alt document menționează „maestrul François des Loges, zis de Villon” (în ), iar un al treilea pomenește de „Françoys de Monterbier” ca fiind identic cu anteriorul (Loges-Villon).) la Paris (în „Catrenul” său el menționează: „"Je suis François, dont ce me poise,/Né de Paris emprès Ponthoise”", astăzi Pontoise) sub ocupație britanică, în timpul Războiului de 100 de Ani (1337-1453), pe 1 aprilie 1431/19 aprilie 1431 (8 aprilie, după Pinkernell), anul în
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
de injustiție, o trișare („Am fost condamnat print-o trișare”, „Balada apelului lui Villon”, versul 15, 1462 - "On me jugea par tricherie", "Ballade de l’appel de Villon", v. 15, 1462). În închisoare, în așteptarea execuției, poetul a scris cinicul „Catren - Ce a făcut Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate, cea mai celebră baladă a sa, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, „Balada spânzuraților” ("La ballade des pendus"). Pe 5 ianuarie
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
de plăcerile carnale în detrimentul spiritualității, se spovedește și invocă redempțiunea. Căința sa este acentuată prin descrierea crudă și cutremurătoare a cadavrelor în descompunere, imagine inspirată, probabil, din insuportabilul spectacol macabru al „Osuarului Inocenților”, în contrast cu evocarea temelor religioase. Întreaga construcție a catrenului este perfect echilibrată, lipsită de cuvinte inutile sau plasate de dragul rimei. Scris cu un humor amar, într-un moment de deprimare fatalistă, în așteptarea execuției inevitabile, acest mic poem de patru rânduri de octosilabe constituie chintesența artei villoniene, revolta și
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Țiganiada, Amintiri din copilărie, Pseudokinegeticos și Craii de curte veche, aceasta se Înscrie În acele opere singulare „care deschid și, În același timp, Închid un drum posibil al unui gen. Fără a contesta justețea celor mai sus citate, invocăm un catren semnat de Păstorel: Unei cititoare Cum toamna e Încântătoare Și viața Îmi apare roză, Mă ierți, frumoasă cititoare Că astăzi nu pot scrie-n proză. text care ne permite să considerăm că, totuși, prefera scrisul În versuri, aleasa inimii sale
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
povestire nu au paralele istorice în activitatea Inchiziției spaniole din orice secol, nemaivorbind de secolul al XIX-lea. Inchiziția a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren scris pentru porțile pieței ce urma să fie amenajată la Paris pe locul unde a fost Clubul Iacobinilor”. Epigraful nu a fost invenția lui Poe; o astfel de inscripție a fost menționată, nu mai târziu de 1803, ca fiind compusă
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
Chițu Școalei de Comerț din Craiova"”, este un omagiu adus ctitorului la 100 de ani de la evenimentul produs. 36. Cartea „"Un om străbate secolul XX"”, este închinată omului Gheorghe Dindere, pentru viața, activitatea și demnitatea sa de om. 37. Volumul "„Catrene închipuite ale lui Omar Kayyam în traducere imaginară”" (246 pag.) cuprinde 340 de catrene, inspirate din stilul poetului persan Omar Khayyam, căruia în acest fel autorul îi aduce un omagiu. 38. Cartea omagială "„Aleea Marilor Personalități din Craiova”" (colaborare cu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
ani de la evenimentul produs. 36. Cartea „"Un om străbate secolul XX"”, este închinată omului Gheorghe Dindere, pentru viața, activitatea și demnitatea sa de om. 37. Volumul "„Catrene închipuite ale lui Omar Kayyam în traducere imaginară”" (246 pag.) cuprinde 340 de catrene, inspirate din stilul poetului persan Omar Khayyam, căruia în acest fel autorul îi aduce un omagiu. 38. Cartea omagială "„Aleea Marilor Personalități din Craiova”" (colaborare cu Antonie Solomon - 202 pagini), cuprinde istoricul și biografia a 24 de personalități aflate pe
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
trimiteți poezia Pasărea sfântă 7, la care țin în mod deosebit. Cu cele mai bune sentimente, Dinu Pillat * [București, 22 aprilie 1968] Dragă domnule Păscu 8, Adevărat a înviat! Îți mulțumesc din toată inima pentru plăcută surpriză a scrisorii cu catrenele atât de spiritual răsucite. Îți transmit în numele meu, ca și al întregii familii, cele mai calde urări de bine! Am vorbit cu doamna Gerda Barbilian, care mi-a promis că-ți va pune un cuvant bun la Frunză, organizatorul la
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
primăvara și toamna fiind anotimpurile sentimentelor. Interlocutorul liric este unul fictiv, autorul este urmărit de imagini diverse dar cu aceleași semnificații, a vânătorii simbolice (Din urmă vine ceața ca o haită) Aspirația perfecțiunii și amploarea personificărilor se regăsesc, în remarcabilul catren: E-n toată trecerea un alb mai pur/Aripile duc ceru și turnurile ora. Fiorul eternității (Și nu voi ști-o clipa niciodată/Mie-mi va trece pururi neîntâmplată) cutreieră sufletul unui Icar recunoscând Rămâne golul ultimului zbor/Și-al
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Epigrama (din , prin ) este o specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de obicei catren, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. Epigrama este o formă fixă de poezie, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
dau epopeii o forță și grandoare incomparabile. Omar Khayyám (c. 1045 - c. 1122), unul dintre marii oameni de știință ai Orientului, matematician și fizician, astronom și medic, autor a numeroase opere scrise în arabă, este și autorul a circa 250 catrene. În aceste micropoeme, marcate de melancolie, dezamăgire și scepticism, este blamată viața frivolă, egoistă și nedreaptă. Un alt mare poet persan a fost Săadi (1184 - 1283/1291?). Cele două capodopere ale sale, "Livada cu fructe" și "Grădina florilor" conțin elemente
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]