4,620 matches
-
operații superioare, În timp ce altele de tipul „care?”, „cine?”, „ce?”, „unde?”, „când?”, „ce sunt?” ar Îndeplini o funcție mai mult cognitivă. De mare utilitate ar fi și așa-numitele Întrebări „de descoperire”, care Înlesnesc trecerea cu ușurință de la descriptivul „cum?” la cauzalul „de ce?”, „pentru ce?”. Acestea trezesc curiozitatea epistemică și favorizează o activitate organizată de căutare. Dar, În ultimă analiză, și valoarea unei Întrebări, menționează același cercetător, variază În funcție de raportul care există Între textul (formularea) ei și contextul de informații În care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu mai fie În stare să continue discuția, să piardă firul gândirii. Numai după exprimarea răspunsului să se aducă eventualele corecturi necesare. Se va pretinde, apoi, ca răspunsurile să dovedească o elaborare personală, conștientă, Întemeiată pe Înțelegerea faptelor, a legăturilor cauzale, elevii să fie În stare să motiveze afirmațiile lor etc. O atenție deosebită urmează să se acorde „sancționării răspunsurilor”, Întăririi pozitive a acestora. Ea poate fi cognitivă sau afectivă, exprimată prin cuvinte(stimuli verbali), prin mimică și gestică (stimuli muți
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a lucrurilor În starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu veritabil de gândire analitică și sintetică de formare a unor deprinderi de investigație inductivă, de gândire cauzală, independentă, de cultivare și menținere a gustului pentru observare, de suscitare a interesului, inclusiv pentru activități experimentale. Ea dezvoltă la elevi obiectivitate, spirit de rigoare și de precizie, elemente componente ale spiritului științific; cultivă capacitatea de a judeca cu maximă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferitele stadii de dezvoltare sau de transformare, În acțiunea lor. Prezentarea elementelor intuitive să se Îmbine În modul cel mai strâns cu explicația (care poate să preceadă, să Însoțească sau să urmeze demonstrației, cu misiunea de a facilita sesizarea legăturilor cauzale, de a da un impuls de esențializare etc.), iar materialele iconografice, care servesc demonstrației, să fie de Înaltă calitate (realizate cu competență și imaginație constructivă). Se impune, de asemenea, să se asigure un ritm corespunzător demonstrației, pentru a da posibilitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formală a realului; dar este o reflectare cu dublu caracter - ipotetic și sistemic (metodologic), ceea ce servește cunoașterii, studiului faptului real, Învățării. Intervențiile modelelor În cursul desfășurării lecțiilor sunt justificate În funcție de nevoile de explicare, nevoi care depășesc simpla stabilire de relații cauzale. Adeseori utilizarea modelelor vine În completarea experimentului. Considerăm utilă și precizarea potrivit căreia implicarea modelelor În studierea obiectelor, fenomenelor și relațiilor dintre ele poate avea loc nu numai la nivelul de referințe empirice, ci și la nivelul de referințe al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1.4. Explozia demografiei școlare în perioada postbelică 36 1.5. Modele ale expansiunii 40 1.6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporană 43 1.7. Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efecte 44 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare 49 1.8.1. Factori demografici 49 1.8.2. Rolul statului 50 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă 52 2. Istoria socială a universităților europene 52 Rezumat 57 Capitolul III. Manifest și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
universitare cu excepția pozițiilor academice de vârf și încercările de înlocuire a angajării permanente („titularizare”) cu variante „flexibile”, care vor spori insecuritatea pe piața muncii pentru personalul academic și de cercetare, precum și controlul administrației asupra fluxurilor de personal. 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlaretc "1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1. Factori demografici" În afara modelelor de mai sus care sugerează o evoluție autocorelată a efectivelor școlare în perioada postbelică, creșterile efectivelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de înlocuire a angajării permanente („titularizare”) cu variante „flexibile”, care vor spori insecuritatea pe piața muncii pentru personalul academic și de cercetare, precum și controlul administrației asupra fluxurilor de personal. 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlaretc "1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1. Factori demografici" În afara modelelor de mai sus care sugerează o evoluție autocorelată a efectivelor școlare în perioada postbelică, creșterile efectivelor școlare sunt explicabile și prin evoluții demografice. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
situații de abandon școlar (4,7%)1. Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult pentru următoarele categorii de copii: - cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre coeficientul de inteligență și măsuri ale performanțelor școlare precum lungimea carierei școlare este neclară. • În ciclul secundar, fetele obțin în mod sistematic rezultate mai bune decât băieții, mai ales la disciplinele care presupun lectură. Cauza probabilă este interesul mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de satisfăcut, pentru că viitorul înseamnă un orizont uzual de trei-cinci ani. Anumite subiecte de cercetare, ca și analizele cantitative asociate, permit nu numai o explicare a trecutului, ci și o proiecție a unor situații viitoare. De regulă, identificarea unor legături cauzale sau a unei legături între variabile este utilizată pentru construirea unei predicții. Ceea ce interesează într-adevăr în cazul managementului strategic este construcția viitorului. Există, pe de o parte, o reacție de evitare a erorilor trecutului, iar pe de altă parte
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lucrărilor de management general sau strategic, discutându-se direct despre clasificări, componente ori efecte. O definiție operațională este necesară totuși de multe ori pentru a putea întreprinde un demers de natură analitică și pentru a structura un sistem de relații cauzale. Dificultățile apar și la diferențierea față de așa-zisul mediu înconjurător concurențial, și din acest motiv nu este surprinzătoare tratarea nediferențiată a mediului extern (înconjurător) al organizației de către unii autori. În final, dacă se acceptă existența sa, delimitarea apare sub forma
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Structura urmează strategia” tc "10.1.2. „Structura urmează strategia” " Dezvoltarea managementului strategic a extins aria cercetărilor privind structura și relația sa cu strategia unei organizații. Primul element de interes s-ar putea afirma că a fost determinarea naturii relației cauzale structură-strategie. Ideea dominantă, lansată în anii ’60 pe baza experienței marilor firme americane de către Chandler (1962), a fost că „structura urmează strategia”. Acesta susținea că există următoarea secvență a evenimentelor probabile să apară: 1. crearea unei noi strategii; 2. apariția
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
noi strategii; 2. apariția unor probleme administrative; 3. declinul performanțelor economice; 4 . crearea unei noi structuri care să elimine problemele administrative apărute; 5. restabilirea profitului la nivelul anterior. În aceeași perioadă au apărut și lucrări care au susținut o relație cauzală inversă, dar acestea nu au avut impactul lucrării lui Chander. Apoi au apărut modele ale organizației, cum ar fi, de exemplu, cel cunoscut sub eticheta „7S”, în care structura și strategia apăreau ca fiind doar două dintre subsistemele organizației, aflate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care nu implică în mod necesar o relație cauzală) între caracteristicile fizice și psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice, mai degrabă decât pentru personalitatea normală. Abordând personalitatea umană dintr-o perspectivă structuralist-sistemică, G. Allport apreciază că la fiecare individ se pot descoperi 2-3 trăsături cardinale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bune, ridicându-și nivelul de pregătire. 7. Atribuirea succesului și eșecului școlartc "7. Atribuirea succesului [i e[ecului [colar" Una din temele importante ale psihologiei sociale, cu impact deosebit în mediul școalar, o constituie studiul gândirii sociale sau al atribuirii cauzale. Teoriile din acest domeniu descriu felul în care omul construiește explicații cu privire la experiențele sale. Indivizii caută să înțeleagă lumea și să-i deslușească determinismele, căci numai astfel își pot duce la bun sfârșit acțiunile. În cazul în care nu reușesc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Oamenii își făuresc explicații atât pentru fenomenele lumii fizice (de exemplu, pentru un trăsnet sau pentru erupția unui vulcan), cât și pentru comportamentele umane (pentru manifestări de furie, mărinimie sau pentru eșec). În general, astfel de explicații au o natură cauzală, în sensul că ele atribuie efectului observat o cauză. Fritz Heider, inițiatorul teoriei atribuirii a fost cel care a atras atenția cercetătorilor asupra importanței inferențelor pe care le face simțul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a așezat nevoia de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și asupra scorului total. În cazul testelor de vocabular și al matricelor progresive, efectele recompensei nu au fost semnificative. Rezumat Cercetarea operațională prezentată în subcapitolul de față exemplifică eficiența metodelor operaționale și argumentează elocvent modul în care se stabilesc relații cauzale între sistemul de recompensă și comportamentul inovator, original și diversificat (de exemplu, forme noi de comportament)5. Trebuie să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen este evitat deoarece nu e aprobat de studiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eficiența metodelor operaționale și argumentează elocvent modul în care se stabilesc relații cauzale între sistemul de recompensă și comportamentul inovator, original și diversificat (de exemplu, forme noi de comportament)5. Trebuie să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen este evitat deoarece nu e aprobat de studiile asociaționiste; totuși, tipurile de design de cercetare utilizate în cercetările operaționale sunt considerate destul de elocvente pentru stabilirea relațiilor cauzale între variabilele independente (de exemplu, recompensa) și variabilele dependente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen este evitat deoarece nu e aprobat de studiile asociaționiste; totuși, tipurile de design de cercetare utilizate în cercetările operaționale sunt considerate destul de elocvente pentru stabilirea relațiilor cauzale între variabilele independente (de exemplu, recompensa) și variabilele dependente (de exemplu, comportamentul inovator). O altă calitate a cercetării operaționale constă în metodologia generalizării și stabilității, denumită astfel de Stokes și Baer (1977), o metodologie care a fost creată inițial pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analiza toate metaforele unui text pentru a demonstra cum formează îmbinarea lor un câmp de semnificații. Deși o asemenea abordare este valoroasă, ea poate cauza un impediment major. Ce face creatorul atunci când nu elaborează metafore? Asociază idei? Construiește un lanț cauzal? Descrie o scenă? Construiește și relatează un discurs? Clasifică obiecte, oameni sau evenimente? În absența unei taxonomii structurate astfel, este imposibil să putem răspunde la întrebarea: în ce condiții apelează creatorul la metaforă (luând în considerare că „întotdeauna” poate constitui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cumulată și relația lor cu creativitatea pot ridica o problemă. Se poate aduce obiecția că informațiile despre Beatles nu ne spun nimic prin ele însele despre dezvoltarea aptitudinilor creative. Dacă dorim să demonstrăm că anii de exersare au o legătură cauzală cu rezultatele creative ale formației Beatles, atunci ar trebui să o comparăm cu alte trupe rock care au eșuat, pentru a arăta că formația Beatles a muncit mai mult decât ele. Totuși, noi discutăm aici ipoteza că pentru dezvoltarea aptitudinilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a indivizilor, întrucât o echipă conține specialiști din diverse domenii: juridic, economic etc. și, prin urmare, într-o negociere are o competență cumulată. A. Sawyer și Guetzkow vorbesc despre trei grupe de variabile implicate în n.: (în Dragoș, 2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt, de regulă, conștientizate în mod adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate: de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea poate să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de către comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
analitic: reconfigurarea unor granițe statale; elaborarea noii ordini constituționale și a regulilor noilor regimuri politice; îndeplinirea sarcinilor politice curente legate de prioritățile momentului (Offe, 1991; 1996). Acest gen de studii încearcă, de asemenea, să discearnă, într-o anumită măsură, legăturile cauzale între designul instituțiilor și o anumită distribuție a puterii între actori, ca și condițiile pentru succesul sau reușita democratizării și a reformei economie (Elster, 1996; Hellman, 1996). Ca și în concepția studiilor despre democrație, și pentru neoinstituționaliști, noile regimuri politice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]