3,886 matches
-
În prima linie cavaleria grea! Izbire frontală cu buzduganele cu lanț! Spargeți primele linii la adăpostul buzduganelor, schimbați din nou armele, lansare de săgeți spre centru, unde se află Eminek! Abia apoi intră În acțiune cei două sute de Apărători din cavaleria ușoară, spadasini de zece ori mai buni decât tot ce au tătarii! Misiune: Îl Împiedicați pe Eminek să mai aibă controlul manevrelor! Dacă ajungeți la el, Îl ucideți! - Înțeles, căpitane! - Atenție la semnalele mele și la mișcările vânătorilor domnești, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
arcurile Încordate. - Sub adăpostul scuturilor, la atac! strigă Oană. Vârful de atac al Apărătorilor se transformă, deodată, Într-o suprafață albă de scuturi ridicate unul lângă altul. În secunda următoare, luptătorii țâșniră la galop. Moldova Își arunca În luptă elita cavaleriei, mizând totul pe o intuiție a căpitanului Oană. 3 iulie 1476, Ora 17.00, Pâncești, Valea Siretului Înaintarea spahiilor lui Ali Mihaloglu fusese oprită de atacul curajos al voievodului, Înconjurat de Apărătorii lui Pietro și de puținii călăreți ai spătarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ta... se auzi glasul căpitanului Pietro. Mesajul... Ștefan se dezmetici din gânduri și aruncă o privire scurtei scrisori, iar Alexandru, aflat În dreapta domnitorului, observă că mâna Îi tremură ușor. Ștefănești pe Prut. Spătarul Mihail ucis În luptă. O treime din cavalerie pierdută. Bătălia continuă. Dumnezeu să ne ajute. Oană. De pe malul Siretului se auziră tobele. Marșul ienicerilor spre Suceava continua. 3 iulie 1476, ora 17.30 Ștefănești pe Prut Erina Înțelese că, În acele momente, nu mai putea fi „ privirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
numi așa. Refuz să mă gândesc că ar putea fi... Ajunge cu presupunerile. Vom hărțui oastea lui Eminek atâta vreme cât se va afla pe teritoriul Moldovei. Iar când acest pericol nu va mai fi, atunci... Căpitanul voise să spună că atunci cavaleria se va Întoarce ca să sprijine rezistența Înverșunată a lui Ștefan. Dar Își amintise de porunca acestuia, ca toți luptătorii să fie lăsați liberi vreme de trei săptămâni. De Întors, nu aveau să se Întoarcă decât Apărătorii. Care puteau să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
6 iulie 1476, Răcătău, malul Siretului Căpitane Oană, Măria sa mi-a poruncit să-ți transmit prin rețeaua noastră următoarele porunci: nici un călăreț nu iese din cetatea Hârlăului și din nici o altă cetate. Cele două corpuri de vânători domnești și regimentul cavaleriei de Neamț continuă urmărirea lui Eminek, dar nu mai departe de vadul Nistrului.Din ziua În care tătarii au ieșit de pe teritoriul Moldovei, oastea este liberă pentru trei săptămâni. Ne aflăm pe malul drept al Siretului, unde Mahomed conduce grosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bolovani și Își Întărise pozițiile cu fortificații din lemn pentru arcași. Căpitanul cunoștea bine locul numit Valea Albă. Era un luminiș strâmt, mărginit de păduri, În pantă de la nord-vest spre sud-est. Retragerea spre Înălțimile munților era dificilă. Nici o desfășurare de cavalerie nu era posibilă. Așa cum nu era posibilă nici Încercuirea, căci de o parte și de alta a luminișului valea era abruptă și plină de brazi. Era singura alegere cu putință pentru o bătălie În care zece mii de oameni luptau Împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și o ridică cu mânerul În sus. Umbra ei, proiectată pe pământ de lumina lunii, Înfățișă crucea. Era semnul de recunoaștere pentru cei care nu credeau că acolo, la Bradu Strâmb, se află Însuși Domnul țării. În clipa următoare, Întreaga cavalerie a vânătorilor domnești ieși, perfect aliniată, pe latura dreaptă a poienii și În josul ei, iar pădurea fremătă de cai, de voci și de clinchete de arme. Un călăreț se desprinse din formație și sosi, la trap, În fața voievodului. Descălecă, puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase tot ce se putea Învăța despre luptele de pedestrime și cavalerie. Era adevărat, Oană nu fusese la o singură bătălie, iar aceea se transformase În masacru. Dar nimeni n-ar fi putut salva ceva, cu zece mii de oameni Împotriva unui val de o sută cincizeci de mii. - Aprinse, măria ta? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
un turc n-are cum să le Înțeleagă, Alexandru. Asta voiai să spui, nu? - Oarecum... - Observ că nu ești doar un pictor de viitor, ci și un lingvist eminent. - Eminent, nu. Poate... iminent. Cum e și atacul spahiilor asupra micii cavalerii moldovene. Pe dealul care cobora spre șleahul Sucevei, detașamentul călăreților moldoveni atacase coloana spahiilor și, Înainte ca aceștia să organizeze apărarea, se retrăseseră. Fără să stea pe gânduri, turcii porniră În urmărire. După un galop de aproape o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acolo. Știau că În spatele lor se află călărimile proaspăt adunate la porunca voievodului, conduse de spătarul Costea. Oșteni noi, tineri, din care puțini cunoscuseră gustul amar, de sudoare și de sânge, al primei bătălii. Dar ei, vânătorii domnești, erau elita cavaleriei moldovene. Ei, și nu altcineva, trebuiau să arate că turcii puteau fi Învinși. Lângă linia vânătorilor se auzi un tropot ușor. Comisul Jurj Întoarse privirile, uimit. - Măria ta... Călăreții Întoarseră și ei capetele. Într-adevăr, Ștefan plecase de la postul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zi de mijloc de august, voi ați Început lupta pentru eliberarea țării! Voi! Nimeni altcineva! Voi, cei călcați În picioare de puterea Semilunei, cei lipsiți de orice ajutor din afară! Ridicați-vă acum și arătați că sunteți cea mai bună cavalerie a Europei! În numele Domnului și al Moldovei, la atac!!! - Moldovaaaa!!! se prăvăli strigătul de luptă al călărimilor care țâșniră din negurile codrilor, coborâră Într-un galop nebun dealurile Ilișeștilor și izbiră frontal detașamentele de spahii. Forța atacului fusese mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dar, doamne, porunca nu era să ne retragem? Întrebă spătarul Cosma. Am spulberat primul val de spahii... dar iscoadele spun că Mahomed Însuși se Îndreaptă spre noi, cu peste cincizeci de mii de ieniceri, iar În urma lor sosesc regimentele de cavalerie! Vechea tactică a moldovenilor este a hărțuielii... Să-i atragem În păduri... - Mențineți pozițiile! repetă voievodul. Lărgiți flancurile, ca să nu fim Înconjurați prin păduri! Nici un pas Înapoi! Ștefan Întoarse privirile spre Alexandru. Tânărul simți privirea voievodului, dar nu-și putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se ridică... Dacă eu văd bine, atunci câmpia dinspre Suceava e plină de cadavre... Văd uniforme de ieniceri și spahii, dar nimeni nu mișcă... Oană o privi uluit. - Cum adică... nu mai Înțeleg nimic. Ștefan n-are nici un detașament de cavalerie care să angajeze lupta În ariergarda lui Mahomed. Cu toate astea, mi s-a părut că aud zgomotele unei lupte la sabie. Nu le puteam auzi, firește... Câmpia e prea departe... Dacă am visat, atunci am visat că o unitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plecat de la chilia Sihastrului... - Da, Alexandru. Dacă prevestirea lui se adeverește, ai o mie de călăreți să Începi atacul pe flancul stâng. Dar, deocamdată, trebuie să scăpăm din cleștele lui Mahomed. - Vom scăpa, Doamne. Răzeșii se bat pe ambele flancuri. Cavaleria a ajuns deja pe noile poziții, În luminișul Ursului, pe versantul muntelui. Dă-mi călăreții. Lasă-mă să atac când Îmi spune sufletul. Voievodul cântări o clipă rugămintea lui Alexandru, apoi făcu semn spătarului Costea să se apropie. - O mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
primele rânduri pusese oameni ai locului, care cunoșteau toate cărările și care luptau pentru casele lor. Din nou, ca la Vaslui și ca la Valea Albă, țăranii țineau În piepturile lor armata turcească. La Vaslui pâna la atacul victorios al cavaleriei, la Valea Albă până la moarte. Acum, Însă, totul era altfel. Mulți dintre ei erau la câteva sute de pași de casele lor. Iar asta făcea ca linia pedestrimii să fie imposibil de clintit. „Nu cedați nici un pas!” le poruncise voievodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca linia pedestrimii să fie imposibil de clintit. „Nu cedați nici un pas!” le poruncise voievodul. Iar răzeșii, Înarmați cu săbii, ghioage sau buzdugane, rezistau. În spatele lor, călărimile domnești urcau spre noile locuri indicate de măria sa. Răzeșii erau zidul de apărare. Cavaleria se pregătea să fie vârful de lance al atacului. * - În sfârșit... murmură Oană. Aud zgomot de luptă În pădure... Armata voievodului se retrage pe poziții mai Înalte... I-a dat Dumnezeu gândul cel bun! Erina, cât ar trebui să ocolim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de trupele lui Mahomed, poate vreo două ceasuri. - Mai repede, Erina. Trebuie să ajungem mai repede. - O să Încercăm. Urcăm vârful Cătlăbuga și coborâm direct În luminiș. E mai greu, dar e mai scurt. * La adăpostul liniei de răzeși, voievodul și cavaleria ajunseseră la luminișul Ursului. Era o poiană largă, Într-o pantă abruptă, Înconjurată de păduri de stejar. Odată amplasată În partea de sus a poienii și În codri, o armată oricât de mică putea rezista unui atac de mare amploare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
partea de sus a poienii și În codri, o armată oricât de mică putea rezista unui atac de mare amploare. Voievodul porunci retragerea răzeșilor din prima linie și atragerea ienicerilor spre luminiș. Pedestrimile se desprinseră din lupta de acoperire a cavaleriei și urcară spre locurile indicate de Ștefan. Ienicerii se năpustiră pe urmele lor, dar un zid de săgeți Îi seceră de la primul pas. Răzeșii se retrăgeau, dar locul lor era luat de arcași. Înaintarea urdiei era, pentru moment, oprită. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
treilea semn. Începuse vântul. - Ce se Întâmplă? Întrebă voievodul. N-am poruncit atacul! -Nu, măria ta, răspunse spătarul Costea. Dar Alexandru conduce deja șarja pe flancul stâng... Va trebui să intrăm În luptă mai devreme. - Nu... Nu putem sacrifica Întreaga cavalerie... Trebuie să așteptăm. Pietro! Ce informații avem de la Apărătorii din spatele lui Mahomed? - Atac iminent pe flancul nostru stâng. Încearcă o străpungere prin surpriză pentru capturarea măriei tale. Cinci mii de achingii, sprijiniți de arbaletieri. Ienicerii formează centrul dur, În urma lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de ceas. - Spune, Erina... - Sunt niște săgeți aprinse care tot trec peste Alexandru... - Peste? - Da. Nici una nu-l atinge. - Semnale. Ce fel de săgeți? - Acum sunt două care trec razant peste el și apoi urcă spre voievod. - Cineva cere intervenția cavaleriei pe două linii. Ce face voievodul? - Vorbește cu Pietro. Dă porunci. Pietro pornește, singur, spre locul Încleștării. Alexandru luptă. Deocamdată e În picioare. Ceilalți vânători se adună În jurul lui. O parte a achingiilor menține Încercuirea. Altă parte a pornit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
stepele mongole dispariția unui mare conducător. Acel semnal nu se mai auzise În Asia de la moartea marelui Gingis Han. Ștefănel tresări. În aceeași clipă, Alexandru Înțelese tristețea din zâmbetul fratelui său. Pietro privi În jur. Moldova Își pregătea mica ei cavalerie pentru un nou atac. Timpul trecea repede. Prea repede. - Trebuie să revenim În dispozitivul de apărare a voievodului, spuse Pietro. Vom vorbi despre toate. După bătălie. - Pietro ! Îl opri Ștefănel. Stai... trebuie să-ți spun ceva... ai Încredere În mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să-ți spun ceva... ai Încredere În mine... - Spune! - Spune-i măriei sale să-și amintească de cuvintele omului sfânt. Apoi spune-i că trebuie să schimbe strategia de până acum. Să trimită toate forțele pe centru. Să atace cu toată cavaleria spre un singur punct: Mahomed. Să facă din pedestrime un zid, pe douăzeci de rânduri, iar zidul acela să coboare Încet asupra ienicerilor. Fără nici un pas Înapoi. Să continue lupta după prima retragere a sultanului. - Nu e o strategie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plecarea, noi semnale se auziră deasupra Luminișului Ursului. Apărătorii se priviră Între ei, cu un aer uluit. Mesajul era clar, dar răsturna toată tradiția de luptă a Moldovei. Căpitanul Oană preia conducerea bătăliei era primul mesaj. Al doilea era: Toată cavaleria Moldovei, pregătire de atac pe centru! „Dumnezeule... , gândi Pietro, pe centru Înseamnă direct asupra lui Mahomed... exact ce spunea Ștefănel... Apoi veni al treilea mesaj. Răzeșii, zid de scuturi În jurul măriei sale! - Răzeșii?!! spuse, uluit, Pietro. Nu mai Înțeleg nimic... Ce naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
putea ridica pentru eliberarea țării de otomani. Prin urmare, tot ceea ce știau deja turcii despre felul de a lupta al Moldovei era schimbat. Și, În sfâșit, sosi și ultimul semnal, care arăta că totul devenea absolut inexplicabil. Apărătorii În avangarda cavaleriei, atac În vârf de lance! Pietro lăsă frâul calului și Îl privi, siderat, pe Ștefănel. Nici o trăsătură nu se clintise pe fața tânărului luptător. Dar privirea lui albastră spunea totul. Că aceasta era singura soluție. Și, mai ales, că tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spuse Mahomed. Acum Ștefan va fi Îngenuncheat. Amir n-a putut salva pe nimeni. A fost un gest disperat. Vreau un regiment de spahii În șarjă asupra mongolilor. Nici unul să nu rămână În viață. Alte două regimente să atace centrul cavaleriei lui Ștefan. Fără cavalerie e mort. A sosit artileria de la Suceava? - Nu mai avem artilerie la Suceava, luminăția ta... șopti, aproape speriat de propriile cuvinte, generalul Ali Mihaloglu. Sultanul tresări violent. Privirea lui spunea că așteaptă explicații. - A explodat totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]