5,569 matches
-
aplică timp de 3060 secunde (în funcție de indicațiile firmei producătoare) și apoi se spală cu apă de la spray-ul unitului dentar timp de 10 30 secunde. Prepararea compozitelor trebuie să respecte instrucțiunile din prospectul care însoțește materialul, iar aplicarea acestuia în cavitate se face cu sonde și instrumente din material plastic pentru a nu influența culoarea obturației . Finisarea și lustruirea compozitelor se fac cu discuri și freze diamantate extrafine. Instrumentar și materiale necesare pentru obturații cu compozite: spray-ul de apă și
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
articulații. Amalgamele dentare sunt materiale nefizionomice rezultate din combinația mercurului cu diferite metale, cele mai utilizate fiind amalgamele de argint și de cupru. Prepararea amalgamului de argint: tehnica clasică: în mojar se pune o cantitate de mercur variabilă cu mărimea cavității: 5 părți aliaj + 7 părți mercur, se adaugă 2/3 pilitură din cantitatea necesară, se mojarează cu pistilul și apoi se adaugă restul de pilitură; la sfârșit se elimină excesul de mercur prin presare într-o compresă; se obține o
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
de pilitură; la sfârșit se elimină excesul de mercur prin presare într-o compresă; se obține o masă păstoasă care crepitează și păstrează amprenta degetului. tehnica modernă: amestecul aliajului și mercurului se realizează în amalgamatoare acționate electric. Aplicarea amalgamelor în cavitate se face cu ajutorul portamalgamelor (Figura nr. 31) sau cu fuloare cu zimți pentru condensarea amalgamului. Lustruirea obturației de amalgam se face folosind benzi sau discuri abrazive adaptate la piesa dreaptă sau contraunghi, precum și freze de finisat și lustruit. V.1
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
activatorul în cantitatea prevăzută în prospectul materialului, cele două componente (pasta și activatorul) se amestecă, prin frământare, între degete până la uniformizarea culorii, preparatul se aplică în lingura de amprentă standard cu perforații, lingura cu materialul de amprentare se aplică în cavitatea bucală peste câmpul protetic sau pe arcada antagonistă (pentru amprenta preliminară sau pentru amprenta antagoniștilor); pasta de amprentă se întărește în 1,5-2 minute; se scoate amprenta din gură, se spală și se usucă. Rezultă o portamprentă pentru elastomerul fluid
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
să se spele pe corp cu apă caldă și săpun, dezvăluindu-li-se importanța băii, dar și efectul relaxant, odihnitor al acesteia. Curățenia corporală contribuie nu doar la prevenirea bolilor, dar are influență și asupra bunei dispoziții. După cum se știe, cavitatea bucală constituie deseori o cale de pătrundere în organism a diferiților germeni patogeni, capabili să provoace unele boli infecțioase acute, transmisibile pe cale digestivă, ca febra tifoidă, hepatita epidemică, dizenteria, scarlatina și altele. De felul în care părinții se vor strădui
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază alimentele străbat faringele, iar orificiul superior al laringelui (glota) este acoperit de epiglotă. În situația în care musculatura palatului moale
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și a picioarelor, trunchi detaliat, cu sâni și abdomen, bazinul voluminos, amintind de obezitatea gravettiană (A. C. Welte, E. Ladier, 1995). Contrar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cronică, alte sute fiind bolnavi de sinuzită cronică, bronșită cronică sau astm. Aproape 1.000 de copii au suferit afecțiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal, orbitei sau conjunctivei . Iar la aceștia se adaugă șapte cazuri de tumori maligne ale buzei ori cavității bucale la copii și șase cazuri la adulți, precum și un caz de tumoare malignă a traheii, bronhiilor și plămânilor la copii și șase la adulți . Toate reprezintă boli provocate de poluarea iritantă. Astm lângă combinat Studiul amplu al prof. dr.
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic, inegali, nu sunt aliniați, îngreunând masticația. Buza inferioară este groasă, răsfrântă și fisurată, datorită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
creșterea cuștii toracice, întărirea mușchiului diafragm, amplificarea mișcărilor respiratorii și sporirea capacității vitale (Ionescu, 1968). Morfologic, se apropie de situația de la adult, dar funcțional este încă departe și își continuă dezvoltarea. În această perioadă, sub aspect morfologic se constată lărgirea cavității nazale, dezvoltarea laringelui, sporirea numărului de fibre elastice pulmonare. Sub raport funcțional, parametrii ventilației pulmonare se îmbunătățesc, frecvența respiratorie scade în timp ce amplitudinea mișcărilor respiratorii crește, capacitatea vitală crește, consumul maxim de oxigen se ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu câțiva cm mai lung decât jumătatea taliei. Lungimea bustului variază cu vârsta, la fete fiind mai lung cu câțiva centimetri decât la băieți. 3.2.1.6. Test 6 - Perimetrul toracic Perimetrul toracic (PT) - reprezintă gradul de dezvoltare a cavității toracice și a țesuturilor musculare și grăsoase care o acoperă. La copiii de ambele sexe, până la 9 ani, se măsoară pe linia mamară. După această vârstă măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
valoare a acestui indice apropiată de 0. Graficul 12. Variațiile indicelui de proporționalitate la băieți și fete între 3 și 18 ani (după Ionescu, 1968) 4.1.6. Date referitoare la perimetrul toracic Perimetrul toracic reprezintă gradul de dezvoltare a cavității toracice și a țesuturilor musculare și grăsoase care o acoperă. După vârsta de 10 ani, măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică, dintre vârsta cronologică și cea mintală, între acestea existând un decalaj temporal. hidrocefalie - sindrom caracterizat printr‑o acumulare de lichid cefalorahidian aflat în stare de tensiune în cutia craniană (internă), în interiorul cavităților ventriculare cerebrale (externă) sau între foițele meningiene, însoțită frecvent de atrofii cerebrale. hipertrofie - dezvoltare exagerată a unui organ sau țesut ca urmare a activității sale crescute în scop adaptiv sau compensator. hipoacuzie - diminuare a capacității auditive care influențează negativ însușirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
viață ............................................................ Antecedente medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte denumiri ......................................................................................................... - cuvinte acțiuni ............................................................................................................ - cuvinte însușiri ......................................................................................................... - cuvinte de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte denumiri ......................................................................................................... - cuvinte acțiuni ............................................................................................................ - cuvinte însușiri ......................................................................................................... - cuvinte de relație ......................................................................................................... - expresii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cele mai multe ori, codul programului original este mutat în sus și în jos în memorie pentru a-i permite virusului să se strecoare în el, provocând mari pierderi în programul inițial. Când se strecoară la mijlocul programului, își găsește loc într-o cavitate - o zonă nefolosită a programului. Totuși, virușii paraziți păstrează o bună parte din programul inițial astfel încât acesta să poată funcționa mai mult sau mai puțin normal. 2. Virușii suprascrierii fac ceea ce le spune și numele, înlocuiesc codurile unui program cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ale accesului peritoneal care nu pot fi rezolvate; Pierderile importante de proteine și malnutriția severă; Hipertrigliceridemia severă. b. Anatomia și fiziologia peritoneului ca membrană de dializă Membrana peritoneală este formată din două foițe, parietală și viscerală, între care se găsește cavitatea peritoneală. Peritoneul funcțional este constituit din trei straturi - mezoteliul, interstițiul și endoteliul capilar - prin care au loc schimburile de apă și solviți între sânge și lichidul de DP. Mezoteliul este format dintr-un strat de celule plate, cu microvilozități, dispuse
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
grosime variabilă, compus din celule (fibroblaste, macrofage), fibre, vase și substanță fundamentală. Endoteliul capilar are pori de dimensiuni variabile, constituind o adevărată „sită” în calea trecerii apei și solviților. Vascularizația limfatică a peritoneului (în special cea subdiafragmatică) drenează lichidul din cavitatea peritoneală spre torace, putând reduce, uneori considerabil, UF netă. Mecanismele fizice fundamentale ale DP sunt difuziunea, convecția și ultrafiltrarea (UF). Difuziunea reprezintă tendința de dispersie a solviților într-un volum de solvent. Difuziunea printr-o membrană semipermeabilă se numește dializă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de dispersie a solviților într-un volum de solvent. Difuziunea printr-o membrană semipermeabilă se numește dializă. în DP, rolul de membrană de dializă este jucat de membrana peritoneală, care separă sângele din capilarele peritoneale de lichidul de dializă din cavitatea peritoneală. Difuziunea solviților depinde calitativ și cantitativ de trei factori: 1) Suprafața efectivă de schimb a membranei peritoneale, care depinde, la rândul său, de numărul de capilare funcționale, variabil de la un pacient la altul și chiar la același pacient în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
osmotic, cu atât acesta difuzează mai ușor din lichidul de dializă în sânge, determinând scăderea mai rapidă a gradientului osmotic și deci a UF. Reabsorbția (retrofiltrarea) se referă la deplasarea apei și a solviților în sens invers UF, adică dinspre cavitatea peritoneală spre sânge, prin cBCRulația limfatică, cu un debit variabil. Din punct de vedere clinic, reabsorbția joacă un rol negativ, deoarece reduce (uneori semnificativ) UF netă și epurarea solviților. în cursul DP, volumul intraperitoneal crește continuu la începutul perioadei de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de dializă cu concentrație mare de glucoză, precum și la pacienții cu permeabilitate redusă a membranei peritoneale (low-transporter-i). c. Regimurile de DP Se clasifică în DP continuă (DPC) și DP intermitentă (DPI). DPC presupune prezența permanentă a soluției de dializă în cavitatea peritoneală (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână), în vreme ce DPI se administrează numai câteva zile pe săptămână sau câteva ore pe zi, de obicei în cursul nopții. Dializa peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) este o formă de dializă portabilă, care
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
efectuarea schimbului, un ram se atașează la cateter, al doilea ram se conectează la o pungă goală de drenaj, iar al treilea ram la o pungă nouă, plină cu soluție proaspătă. Primul pas al schimbului este drenajul dializatului efluent din cavitatea peritoneală în punga goală, după deschiderea robinetului, sub acțiunea forței gravitației. Apoi, manevrând robinetul în altă poziție, tubulatura conectorului este spălată cu un mic volum de soluție, care este lăsat să se scurgă din punga plină direct în punga de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care este lăsat să se scurgă din punga plină direct în punga de drenaj. Această clătire permite îndepărtarea mecanică a microorganismelor din sistem înainte de infuzia dializatului („flush before fill”). Urmează o nouă rotire a robinetului, ce permite introducerea soluției în cavitatea peritoneală, după care punga rămasă goală se aruncă, iar piesa intermediară este detașată de cateter (sistem cu deconectare). Ea va fi reconectată înainte de efectuarea schimbului următor. Sistemele de DPA sunt constituite din următoarele elemente: Pungile de depozitare a soluției de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pe baza gravitației, la fel ca în DPCA. Punga de încălzire. înainte de infuzie, soluția este încălzită la temperatura corpului. Odată ce soluția atinge această temperatură și schimbul precedent a fost drenat, se eliberează o clemă care permite influxul soluției încălzite în cavitatea peritoneală. Punga de drenaj. înainte de drenaj, cycler-ul declanșează eliberarea unei cleme care permite evacuarea dializatului din abdomen în punga de drenaj. Dializatul efluent în această pungă este cântărit. Unele sisteme compară cantitatea de soluție infuzată cu cantitatea drenată și afișează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
soluției de DP, este necesară folosirea unor pungi cu două compartimente: într-unul se află o soluție de bicarbonat de Na, iar în celălalt o soluție cu electroliți și glucoză; cele două soluții sunt amestecate doar în momentul infuziei în cavitatea peritoneală. Agenții osmotici sunt cei care creează gradientul osmotic necesar UF. Aceștia sunt de două tipuri: cristaloizi (glucoza, aminoacizii) și coloizi (icodextrina). Glucoza este agentul osmotic cel mai utilizat. Există în trei concentrații diferite: 1,5 g/dl, 2,5
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]