1,265 matches
-
contribuția diferiților actori, atât interni, cât și externi. În mod sigur, direcțiile principale ale strategiei au fost formulate, în cadrul unui consens substanțial, de către marea majoritate a actorilor politici și sociali externi și interni și acceptate de către întreaga colectivitate. Căderea regimului ceaușist, pe fondul dezagregării sistemului socialist, a creat în România un șoc al exploziei oportunităților de schimbare. Era clar pentru toată lumea că schimbări importante devin posibile. Voința schimbărilor radicale exista. Câteva direcții generale - integrarea în lumea occidentală, asimilarea modelelor occidentale - au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și grupuri sociale. Clasele sociale existente în vechea societate căpătă o nouă orientare ideologică și politică. Întreaga colectivitatea fost scoasă din așteptarea pasivă și incertă. Clasa politică comunistă, caracterizată prin dimensiuni relativ reduse, a dispărut, practic, o dată cu Partidul Comunist. Totalitarismul ceaușist, care a accentuat în anii ’80 criza economică, politică și morală a sistemului comunist, a produs o masivă lipsă de popularitate a opțiunii comuniste și ostilitate de masă față de foștii lideri comuniști. Violența Revoluției nu a făcut decât să accentueze
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
participa la activitatea politică. Spre deosebire de celelalte țări foste socialiste, în care partidele comuniste și-au continuat activitatea, chiar dacă în forme ideologice sensibil modificate, fiind acceptate ca forțe politice legitime într-o democrație, Partidul Comunist Român a dispărut, o dată cu căderea regimului ceaușist, ca și cum nici nu ar fi existat. Eliminarea Partidului Comunist a produs o eliminare aproape completă din viața politică a segmentului restrâns de persoane cu opțiuni politice comuniste. Confruntându-se cu o atitudine masiv ostilă, încercările sporadice ale unor mici grupuri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
reacție la estimarea corectă a pericolului real al revenirii comunismului, ci, în primul rând, arma principală a partidelor istorice, utilizată în lupta politică împotriva tehnocrației, care obținuse puterea după Revoluție, o modalitate de „punere la colț” a acesteia. Din cauza politicii ceaușiste, aproape întreaga generație activă de specialiști a fost forțată să intre în partid. Din acest punct de vedere, întreaga tehnocrație putea fi comod acuzată de a fi fost comunistă, responsabilă de acest experiment istoric negativ și purtătoare a unei mentalități
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai amputată pentru a putea fi salvată economia. Tehnocrația, mai degrabă interesată de susținerea economiei, era tentată să ignore problemele sociale în curs rapid de acumulare. În ultimele decenii se accentuase competiția dintre politica economică și politica socială: regimul comunist ceaușist a acordat o prioritate absolută economiei, doar marginal încercând să mențină un echilibru social pentru a evita posibilele explozii sociale. Nu este întâmplător că, în ultimii ani ai comunismului, programele sociale au fost finanțate la nivelul cel mai scăzut în raport cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
populația că, pentru a realiza o tranziție eficace, cu efecte benefice pe termen mediu și lung, este necesară acceptarea costurilor prezente: un sacrificiu prezent, pentru beneficii viitoare. Dificultatea acceptării unei asemenea scheme ideologice a provenit din coincidența jenantă cu ideologia ceaușistă: sacrificii acum pentru un „viitor luminos”. Programul comunist de schimbare a României a fost caracterizat de aceeași schemă a costurilor schimbării. Contrar acestei așteptări, istoria a demonstrat mai degrabă că suportarea unor costuri uriașe de către colectivitate nu a fost compensată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
partidele anticomuniste au fost și ele membre ale Partidului Comunist, unele dintre ele chiar ocupând poziții de conducere. Factori extrinseci 3: securiștiitc "Factori extrinseci 3\: securiștii" Instituția Securității a fost privită constant ca instrumentul cel mai solid al menținerii regimului ceaușist, temut și urât de întreaga colectivitate. Nimeni nu se îndoiește că măsurile represive cele mai antiumane au fost luate de către Securitate. Dacă Partidul Comunist a dispărut singur printr-o auotodizolvare naturală, Securitatea a fost de la început preluată de către armată, pusă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Dacă Partidul Comunist a dispărut singur printr-o auotodizolvare naturală, Securitatea a fost de la început preluată de către armată, pusă sub un control sever, reformată structural și curățată masiv de vechile cadre. Discuții asupra responsabilității morale a Securității pentru menținerea regimului ceaușist și mai ales pentru represiunea sângeroasă din 1989 au apărut încă de la început. Ele au fost însă distorsionate de transformarea lor în instrument al luptelor politice. În mod cu totul ciudat, responsabilitatea morală a fost transferată de la instituție la membrii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai ridicat decât țările capitaliste, plasate la același nivel de dezvoltare economică, dar nu mai mult decât țările capitaliste prospere. România a făcut excepție: nivelul cheltuielilor sociale publice a fost substanțial mai scăzut decât al celorlalte țări socialiste europene. Regimul ceaușist a acordat economiei prioritate absolută, mergându-se până la o paranoia irațională a creșterii economice. În ultimi ani, confruntându-se cu o criză cronică, regimul comunist a reușit o perioadă de timp să mențină economia pe o pantă ascendentă hrănind-o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o turnură politică, protestatarii de la Timișoara pornesc spre centrul orașului, la Comitetul Județean de partid, pe un traseu de contestare a autorităților comuniste asemenea celui de la Brașov, din noiembrie 1987, arzând însemnele comuniste și distrugând tot ceea ce reprezenta simbolic Puterea ceaușistă. La fel ca în 1977, dar mai ales ca în 1987, organele de represiune din decembrie 1989 vor acționa cu sălbăticie extremă, interogându-i brutal și maltratându-i cu sadism pe protestatarii timișoreni arestați între 16 și 18 decembrie și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncitori, atunci însemna că regimul comunist din România devenise de fapt extrem de fragil, iar conducătorii conștientizau acest lucru cu stupoare (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o stare disperată: fondul de salarii era nesatisfăcător, retribuțiile erau reduse; în plus, lipsa aprovizionării cu alimente, energie electrică, apă potabilă, căldură, precum și scumpirea energiei electrice și a gazului, nu în ultimul rând foamea și frigul (care dominau întreaga Românie ceaușistă în această etapă) creaseră o stare de indignare și tensiune printre muncitori; orașul Brașov devenise un spațiu în care mocnea „o mare acumulare de substanță explozivă” (Filichi, 1994, p. 16). Astfel, în noaptea de 14-15 noiembrie 1987, în atelierele IABv
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
masă. Nu în ultimul rând, în diferite etape ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. De subliniat că, deși în revolta brașoveană fuseseră implicați și câțiva intelectuali, aceștia nu au fost aduși în instanță spre a fi judecați, întrucât regimul ceaușist dorea să evite punerea pe tapet a faptului că muncitorii se aliaseră cu intelectualii. În plus, exista obsesia ca muncitorii să nu fie proiectați în ipostaza de disidenți sau opozanți ai regimului comunist, ci în aceea de huligani și delincvenți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era vorba, însă, de o uriașă potemkiniadă specifică regimului comunist ceaușist: sute de securiști fuseseră infiltrați între muncitori, totul fusese regizat din timp, pentru a face uitată „neînțelegerea” de odinioară. În zilele de 14-15 noiembrie 1988 și 1989, Brașovul are un regim special de supraveghere, forțele locale (și nu numai) de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de nisip” care s-a prăbușit foarte repede după construcția lui. Chiar dacă și alte voci consideră că revoluția putea izbucni, în mod concret, în orice zonă a țării, pentru că pe întregul teritoriu al României populația nu mai credea în regimul ceaușist și nu mai era devotată acestuia, totuși ea a izbucnit la Timișoara, așa încât doar pe acest calup de evenimente se poate discuta la obiect. Desigur că toți românii erau alergici la regimul Ceaușescu, dar pentru o revoltă mai trebuiau destule
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
punct de plecare, de protestul pastorului reformat Lászlo Tökes și al enoriașilor săi față de măsurile Bisericii Reformate (controlată, firește, de comuniștii români) de a-l evacua pe pastor din Timișoara în localitatea Mineu, din pricina felului în care acesta criticase regimul ceaușist, mai cu seamă pentru planul de restructurare (demolare) a satelor din România, care ar fi dus și la pierderea identității minorității maghiare. Câțiva autori timișoreni mărturisesc că încă din 11 decembrie 1989, la Timișoara fuseseră răspândite manifeste multiplicate la mașina
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu diferite opțiuni religioase, astfel încât primul lucru care s-a scandat în fața casei parohiale a fost „Libertate!”. Nici un moment pastorul reformat nu a intuit că protestul său și solidarizarea locuitorilor Timișoarei vor constitui scânteia care va duce la căderea dictaturii ceaușiste; dimpotrivă, în tot timpul aparițiilor sale la fereastră, când vorbea mulțimii, Lászlo Tökes s-a simțit depășit de evenimente, s-a temut de amploarea solidarității românilor la protestul său și a sfătuit mereu oamenii să plece acasă, pentru a nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi fost cei care i-ar fi lichidat pe câțiva dintre aceștia, moartea lor în afara oricărui pericol fiind altfel inexplicabilă. Ceea ce s-a întâmplat la Timișoara în perioada 16-20 decembrie (când orașul de pe Bega a rezistat singur împotriva presiunilor Puterii ceaușiste, asumându-și rolul catalizator al unei posibile revoluții a întregii țări împotriva regimului Ceaușescu și, implicit, împotriva comunismului) a fost catalogat prin termeni precum manifestație, incidente, demonstrații, moment istoric, mișcare, explozie de mânie populară, tulburări, incidente, evenimente, protest, revoltă, răscoală
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Televiziune” (22-23 decembrie) și, înainte de aceasta, deschiderea focului, în seara de 22 decembrie, în Piața Palatului, în mod gratuit sau intenționat (în funcție de interpretări), soldat cu incendiul devastator al Bibliotecii Universitare - în Piața Palatului au căzut primele victime de după prăbușirea regimului ceaușist. Firește, nu trebuie uitat „procesul” cuplului Ceaușescu și execuția macabră a celor doi în ziua de Crăciun. În 22 decembrie 1989, elementele esențiale au fost declanșarea grevei generale în capitală, deplasarea masivă a muncitorilor de pe platformele industriale spre centrul orașului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
22 decembrie 1989, elementele esențiale au fost declanșarea grevei generale în capitală, deplasarea masivă a muncitorilor de pe platformele industriale spre centrul orașului pentru a protesta împotriva regimului, pătrunderea mulțimii în clădirea Comitetului Central (cucerirea spațiului simbolic al Puterii comuniste și ceaușiste). La fel de importantă a fost „tele-revoluția”, care a început să fie difuzată pe singurul post de televiziune aflat la dispoziția românilor, recepționat în toată țara, dar și în străinătate. Și, desigur, constituirea Frontului Salvării Naționale, erijat în singurul organism democratic de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
raporteze la mișcarea din Timișoara ca la ceva rupt și separat de restul țării, într-un fel de autonomie morală și politică față de cealaltă parte a României, care, cel puțin în perioada 16-21 decembrie, încă se mai afla sub regimul ceaușist. O altă strategie a timișorenilor este aceea de a nu exclude cu totul o posibilă lovitură de stat, dar numai după consumarea revoluției: cu alte cuvinte, cele două evenimente (revoluția și puciul sau orice fel de conjurație) nu au avut
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ipoteze: aceștia ar fi fost cazuri izolate ale unor fanatici ai regimului Ceaușescu sau persoane din Miliție și Securitate care se temeau de represaliile populației, panicate că vor fi trase la răspundere pentru activitatea lor ca forțe înregimentate în dictatura ceaușistă. Din cauza împușcăturilor din Piața Palatului, grupul din care face parte și Iliescu se mută în sediul MApN, stabilindu-și acolo „cartierul general”, iar seara se deplasează la Televiziune, pentru a da „Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale”, care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu afirmă apoi că numele FSN a fost preluat după denumirea cu care un universitar român (numele acestuia, vom afla cu altă ocazie, este Alexandru Melian) semnase, cu aproape o jumătate de an înainte de decembrie 1989, un protest împotriva dictaturii ceaușiste, protest citit la „Europa Liberă”. Chestiunea victimelor de după 22 decembrie i-a fost adesea imputată lui Ion Iliescu, motiv pentru care acesta ține să dea o explicație: „Multe dintre victimele acelor zile s-au datorat caracterului spontan al mișcării, circulației
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
motivația lui și în ce dinamică, în ce perspectivă se înscrie” (p. 13). Particularitatea revoluției române a constat în caracterul său violent și dureros, prin moartea mai ales a tinerilor, admite Iliescu- „radicalismul popular” a atacat radicalismul antidemocratic al regimului ceaușist. De aceea, revoluția română a fost veritabilă și adevărată, insistă autorul. O altă particularitate a ei a fost transmiterea în direct a evenimentelor de către foarte multe din televiziunile lumii. La fel ca în primele două cărți, și aici Iliescu se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]