KorAP: Find »[drukola/base=centrare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...57 >

1,403 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente a educaților, din rezolvarea conflictului între rolul clasic al predării și cel nou cerut de învățare, din nevoia de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acestuia de a preda. Atunci, este necesar ca el: • să-și modifice relațiile cu finalitățile, curriculumul, cu educații, cu metodologia de instruire și educare, • să-și asume noi roluri la nivel de leadership, • să ancoreze instruirea în contexte variate cu centrarea pe învățare, pe explorare independentă sau prin interactivitate, • să prelucreze conținutul dat după eficiența învățării la fiecare educat, • să-l raporteze la aplicarea teoriei în diverse probleme, situații practice efective, • să realizeze verificări în situații complexe, care să mobilizeze și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe elev, necesită condiții specifice (ecologice) de mediu pedagogic, se aplică de la inițierea în activitate până la evaluarea ei, accentul cade pe organizare, stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
învățare solicitând abordare interdisciplinară, noi instrumente de integrare și a altor achiziții sau experiențe nonformale în curriculumul precizat, raportare a cunoașterii la contextul în care ea se face, de utilizare a gândirii critice și reflexive. Dacă educatorul înțelege esența abordării centrării pe educat, prin recursul la constructivism, atunci își va reconsidera poziția sa centrală anterioară, va vedea nu pe educatul pasiv, care reacționează la condițiile de învățare date, ci pe cel activ, altfel motivat, care să aibă posibilități și oportunități diversificate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Reigeluth (1983). Așa s-au născut multe modele, dar unele s-au impus, ca microparadigme ale învățării, dintre cele mai cunoscute fiind cele behavioriste, cognitiviste, constructiviste. Tot Ch. Reigeluth și K.Squire (1998) reiau rolul principiului diversității învățării, în condițiile centrării instruirii pe educat, unde sunt incluse și efectele asupra domeniului afectiv, a metacogniției. Și precizează că două sunt consecințele majore asupra proiectării: în stabilirea obiectivelor și în alegerea metodelor folosite de către educați, sub îndrumarea educatorului, căci această diversitate (dată de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
afectiv (formarea atitudinilor, dezvoltarea inteligenței emoționale, formarea morală, dezvoltarea caracterului, dezvoltarea spirituală a adolescenților). În literatura psihologică asupra învățării sunt evidențiate, înregistrate în timp și alte numeroase teorii explicative ale ei, însă doar unele au relevanță pedagogică. Dar în cazul centrării instruirii pe educat, sunt considerate ca esențiale 14 principii psihologice specifice (ca microparadigme), stabilite prin consens în cercetarea de psihologie educațională (American Psychological Association APA,1990, 1997). Ele sunt considerate drept condiții de bază în definirea modului de apropiere a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
experiențe valorificate pentru diversificarea învățării, datorită factorilor culturale, sociali, lingvistici, în standarde și verificare care arată progresul față de diagnoza inițială, pe părți și integral. Aceste principii confirmă că învățarea este nelineară, recursivă, continuă, complexă, relaționată, naturală, stimulativă, formatoare. Tabel 7: Centrarea pe educat principii psihologice Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după tipul propriu de cunoaștere

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul își consolidează un model propriu și este managerul acestui automodel, care-i permite includerea în morala comunității. Desigur, folosind aceste principii, ca microparadigme, pot fi deduse și alte modele de realizare a centrării pe învățarea directă, nu înainte de a evidenția și alte elemente ale noii (macro) paradigme, ale priorității ei (Simons, var der Linden și Duffy, 2000, pp. 1-15): ► Schimbările de bază în paradigma învățării aduc în prim plan alte caracteristici esențiale ale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit că poate concretiza eficient noua paradigmă, prin faptul că privește în sistem componentele instruirii, cu

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cu schimbările ce intervin la fiecare și devin chei pentru realizarea ei practică (Reigeluth, 1983, pp. 58-130; Weimer, 2002, pp. 21-147; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-47): ► Ca nouă paradigmă a instruirii prevede crearea unui context, mediu pedagogic adecvat pentru centrarea pe cel care învață, în care acesta are o deosebită responsabilitate în definirea modului de învățare, în găsirea soluțiilor adecvate. Tot aici sunt create situații în care educatorul nu mai este în centru, dar există noi relații de continuă sprijinire

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței, antrenarea în proiecte comune, includerea chiar a părinților. ► Raportarea la curriculum, ca element fundamental al contextului pedagogic facilitator pentru centrarea pe educat, arată rolul prioritar al experiențelor de învățare prin folosirea conținutului dat, al posibilităților de includere de alternative metodologice care să le susțină, precum: • aprofundarea diagnozei obiectivelor la nivelul diferențierii, • responsabilizarea în rezolvarea de sarcini, • organizarea secvențelor învățării pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
situații, câștigarea de experiențe de cunoaștere, formarea de capacități și competențe de învățare independentă, aplicarea cerințelor leadershipului. Chiar dacă oficial rămâne încă dominant curriculumul clasic, totuși educatorul, prin aceste modificări metodologice, îl poate reorienta în realizare, sporind progresiv formarea educaților pentru centrarea pe învățare, pe procesele și procedurile ei. În consecință, el poate: • să prevadă variante ale elementelor curriculumului clasic pentru a fi abordate de către diferiții educați, • să organizeze diferite procese și situații adecvate pentru înțelegere, • să prevadă alternative de conținuturi și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
particularități sau așteptări, arii experiențiale variate pe obiective). ► Schimbarea funcției conținutului curricular poate fi raportată la prelucrarea, adaptarea la înțelegerea fiecărui educat, învățarea prin înțelegere și nu transmitere, dictare integrală, la dezvoltarea și afirmarea capacităților cognitive prin învățarea lui, cu centrarea prelucrării pe obiective, cu selectarea lui (care este mai evident formativ, cum să schimbe atitudinea față de noul său rol de instrument, cum să fie adaptate temele și sarcinile la diferențele elevilor, cum să fie înlănțuite activitățile de învățare implicate, cum

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de evaluare, cu introducerea aici a elementelor de feedback formativ. Dar sunt afectate și alte probleme ale contextului evaluării: însăși esența ei, rolurile în diagnoză și formare, metodele și instrumentele de verificare, raportarea la cerințele mediului real viitor. 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei Educatul este format acum prioritar din perspectiva integrării sale eficiente, eficace în realitatea ulterioară socio-profesională, culturală, spirituală, plitică, în marea diversitate a contextelor și situațiilor complexe generate. Atunci educația inițială va acorda altă atenție și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
va acorda altă atenție și reconceperii mediului socio-pedagogic în care educatul începe să fie format, să se autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
2004, pp. 319-326; ; Danzing et al, 2006, pp. 3-10; Tollefson și Osborn, 2008, pp. 1-13; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-49), un asemenea mediu creat în clasă, ca un context de afirmare a educatului, poate facilita noua paradigmă. Tabel 8: Centrarea pe educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel mental, pentru înțelegere directă, în stil propriu, chiar dacă sunt

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
expectanțe pentru noi roluri, eliminarea diferitelor frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea microparadigmei mentoratului, care cere schimbarea rolurilor educatorului și a modului de relaționare, pentru a putea monitoriza și a îndruma, a facilita experiența directă, a găsi și a oferi oportunități, a ghida, a stimula. Aplicarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de rezolvare și exprimare a performanței după progresul propriu, recurgerea la învățarea activă și directă sub îndrumare, asumarea de responsabilități în învățare, în automotivare și metacogniție, folosirea gândirii critice proprii în flexibilizarea sarcinilor și a strategiilor, a stilurilor. 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică Odată stabilindu-se un consens asupra priorității paradigmei centrării pe procesul învățării, este firească amplificarea cercetărilor, experiențelor în planul metodologiei aplicării și realizării eficiente a acesteia. Deși elemente esențiale au fost indicate în sintezele de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
directă sub îndrumare, asumarea de responsabilități în învățare, în automotivare și metacogniție, folosirea gândirii critice proprii în flexibilizarea sarcinilor și a strategiilor, a stilurilor. 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică Odată stabilindu-se un consens asupra priorității paradigmei centrării pe procesul învățării, este firească amplificarea cercetărilor, experiențelor în planul metodologiei aplicării și realizării eficiente a acesteia. Deși elemente esențiale au fost indicate în sintezele de mai sus, este utilă pentru practicieni și semnalarea de alte alternative, care să confirme

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
creație, gândire divergentă, la cunoștințe care corespund intereselor proprii. Remarcăm însă că numeroși cercetători (Blumberg, 2008), deși fac apel tot la cele 14 principii psihologice ale noii paradigme și la modelul LCM, prezentate mai sus, totuși nu promovează distinct paradigma centrării pe învățare, ci o consideră o modalitate de perfecționare a paradigmei priorității predării anume ca predare-centrată pe educați. Ceea ce presupune folosirea unei varietăți de metode pentru activizarea elevilor, pentru facilitarea învățării, cu schimbarea rolurilor educatorului, care devine instructor-centered teaching, trecând

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
includerea, folosirea, evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat cercetări, în sensul obținerii consensului în promovarea unei noi paradigme, desprinse din cea a instruirii generale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat cercetări, în sensul obținerii consensului în promovarea unei noi paradigme, desprinse din cea a instruirii generale și pe fondul elementelor sale de criză

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat cercetări, în sensul obținerii consensului în promovarea unei noi paradigme, desprinse din cea a instruirii generale și pe fondul elementelor sale de criză metodologică, anume cea a focalizării pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
directe, sub îndrumare sau a învățării în grup). În timp cercetările s-au diversificat, încât este util demersului întreprins să realizăm o sinteză comparativă, critică a câștigurilor acumulate, potrivit referințelor bibliografice, care să justifice semnificația, actualitatea acestei paradigme. Tabel 9: Centrarea pe educat versus centrarea pe educator Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Esența • Educații construiesc cunoașterea prelucrând propriu direct și mental informațiile, le integrează în sarcini de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a învățării în grup). În timp cercetările s-au diversificat, încât este util demersului întreprins să realizăm o sinteză comparativă, critică a câștigurilor acumulate, potrivit referințelor bibliografice, care să justifice semnificația, actualitatea acestei paradigme. Tabel 9: Centrarea pe educat versus centrarea pe educator Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Esența • Educații construiesc cunoașterea prelucrând propriu direct și mental informațiile, le integrează în sarcini de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme sau de situații

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]