7,087 matches
-
cotidian. Construcția este o bijuterie arhitectonică, înconjurată de o grădină imensă și de câteva hectare de pădure. O explozie de verdeață și de flori, care răsar de unde nu te aștepți. Două superbe magnolii înforite. În muzeu, piese rare de mobilier, ceramică și covoare oltenești, cărți, picturi, obiecte care au aparținut Bălceștilor. Cineva ține toate acestea „în viață”, punând suflet, mult suflet. Este vorba de domnul Director Nicolae Bănică Ologu, pe care l-am perceput ca pe un mare erudit și îndrăgostit
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
arătat, în grădinița casei, doi pomișori: un „ume” deja îmbobocit și un piersic ce înflorea mai târziu, zicând că vom folosi ceea ce avem la îndemână. Pe măsuța de pe care nora sa adunase ceștile de cafea, a așezat un vas din ceramică. În interiorul vasului se afla un suport din lemn cu o fantă pe mijloc. Lângă vas a așezat 3 instrumente de tăiat: un cuțit ascuțit; un fel de cater și o foarfecă specială, în genul celei de tăiat la vie dar
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
lumina aceea mă sfidează când accept întunericul limbilor de pământ din inimile orbilor. mă răscolește timpul ăsta fără adăpost. mereu mereu mă ridic din târâre comoda târâre printre limanuri false. încerc să-mi arcuiesc fiecare vertebră a coloanei când privesc ceramica ridicându-și fibra vie din palmele artistului. îi gust cu privirea viața aroma îmbătătoare a lumilor prin care fiecare fărâmă a trecut. fiecare fâșie de istorie își are freamătul ei. gândesc piatra ca pe o celulă a existenței veșnic tăcută
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
prăbușește urâtul în apa florilor cu șapte petale și esențe din inima copiilor plecați pentru alt joc într-un spațiu al adevărului fundamental. promisiune de primăvară cu fâșii de iarnă disperată a fi centrul înghețat al peșterii. dialogul pietrelor continuă. ceramica surâde de pe trupul unui bol pe care mâna artistului l-a dăruit cu forma unei planete a iubirii mereu cântătoare imagine: http://www.target-info.ro/ro/store/view/farfurii-ceramice-horezu-8 Referință Bibliografică: fiecare fâșie de gând are istoria ei / Anne Marie
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
cuvânt un tâlc ascuns. Și a venit și ora premierii. Trofeele, create de artistul plastic bistrițean Lucian Dobârtă, au fost demne cu totul de “Țiganiada” lui Budai Deleanu, înfățișându-i pe Parpanghel și piranda lui în diferite ipostaze. Lucrările de ceramică, purtând cromatica argilei și tenta verzuie a timpului, au atras privirile tuturor. Cei care s-au bucurat însă de ele pentru totdeauna, au fost premianții: Secțiunea Epigramă: Premiul I- Alexandru Oltean din Bistrița Premiul II- Ion M. Ruse din loc.
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
în perioada în care mărțișorul le împodobea îmbrăcămintea. Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din două fire alb-roșii, împletite din mătase, la care se agață mici pandantive artizanale (mărgelele frumos colorate, ceramica și florile) care simbolizează norocul, sănătatea, iubirea, obiceiul pierzându-și mult din semnificațiile inițiale. Mărțișoarele se poartă o perioadă de timp bine determinată, după care se agață în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărțișoarelor a fost legat de
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
stele, ci inima și speranța umanității, pentru că stelele sunt copiii cerului. Asemăn pe educatoarea Nicoleta Pascaru, dintr-un orășel moldovenesc, adunat la jgheabul administrativ al Bacăului, dezlipit de unde l-au așezat întemeietorii, județul Neamț, cu un cer pe a cărui ceramică boltită, stelele sunt ființe copilărești; cerul fiind ea, educatoarea Nicoleta Pascaru, stelele sunt copiii, miracolul și demersul umanității. Cu toții suntem copiii unor părinți. Cei care nu îi au, sunt copii pecetluiți de durate și întinderi să fie ca stelele, copii
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
el, vede idealurile comuniste. Încă nu s-au dumirit asupra semnificației numelui lui. Se numește Patron. Poate fi interpretat, divagaționist, ca patron de fabrică, de magazin... un capitalist până la urmă, sau poate fi interpretat revoluționar, muncitorește, ca fiind suportul de ceramică al siguranței din tabloul electric. Pe cât este de măsliniu ai convingerea că i s-au schimbat numeroase siguranțe arse. Astăzi, tovarășul Patron, asocierea este oricum anacronică, tovarășul Patron i-a încolonat, ca pentru o festivitate, în careu. I-a anunțat
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
o dimensiune a vieții mai spiritualizată și mai umană. Un alt spectacol vizual a fost oferit de Târgul de flori organizat în aer liber. Pe lângă mulțimea florilor, au putut fi admirate creațiile meșteșugarilor și artiștilor plastici veniți din toată țara. Ceramica decorativă este la loc de cinste adusă la târg de societăți precum: Cerglas Deva, Argcoms S.C.M. Curtea de Argeș, ProCeramic Pitești, S.C. Ceramar S.A. Baia Mare, meșteri populari din Golești, cât și de ceramiști, precum Ștefan Florea din Craiova. Nu lipsesc nici sobele
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen, tăiate în lemn sub formă de uluce, pătrate sau cercuri, cât și aranjamentele florale ale doamnei Cristea Maria din București, expuse pe pănuși, pe lemn, ornate cu ceramică de Horezu sau lingurile de lemn împodobite cu flori. Elevii din județul Argeș și-au propus să contribuie tradiția județului și și-au trimis reprezentanți la târg să le prezinte și să valorifice produsele. Astfel tineri de la Cercul de olărit
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
scop de a-i învăța pe trecători să confecționeze lalele din carton și hârtie pe toată durata sărbătorii. Laleaua regină este prezentă în parcurile și în grădinile orașului, pe afișe și ecusoane, pe tarabele Târgului de flori, pe vase din ceramică, desene, picturi, pe costumele copiilor. Ca într-o poezie simbolistă „parfum, culoare, sunet își răspund” pentru ca încântarea vizitatorilor să fie deplină, astfel că în tot timpul desfășurării sărbătorii, în centrul orașului și în sălile de spectacol s-au auzit neîncetat
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
de plasă. În timpul răscoalei din 1907, țăranii din Zvoriștea și din satele vecine s-au adunat la Mihăileni, au atacat târgul și au dat lupte cu armata. Așezarea Mihăileni s-a remarcat prin dezvoltarea meșteșugurilor și în deosebi a olăritului, ceramica produsă aici fiind apreciată și căutată. Mihăileni are și o frumoasă tradiție culturală. Aici au funcționat societăți culturale cu o bogată activitate și s-au editat reviste la care au colaborat și Nicolae Iorga, Eusebiu Camilar, George Lesnea, Petru Manoliu
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Piatra-Neamț. Cultura Cucuteni (cca 5500-2750 î.H.), dezvoltată pe teritoriul pe care se află, astăzi, Moldova (inclusiv Basarabia), Bucovina (inclusiv din Ucraina), nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei, a precedat cu sute bune de ani așezările din leagănul lumii: Sumer și Egiptul. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în lume. Există unele asemănări doar cu o cultură neolitică din China. Apărută la un mileniu. După! La ceramica tip Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, precum figurine feminine, decorate cu
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
sud-estul Transilvaniei, a precedat cu sute bune de ani așezările din leagănul lumii: Sumer și Egiptul. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în lume. Există unele asemănări doar cu o cultură neolitică din China. Apărută la un mileniu. După! La ceramica tip Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, precum figurine feminine, decorate cu motive geometrice. În plan european singura rivala este, cultura minoică! Cretanii știind să pună fiecare piesă în valoare. De reținut, că populația aparținătoare Culturii
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
suferit un eșec. Și nu-i singurul. Când un vas sau o medalie sunt împodobite cu desene stilizate care n-au „rubedenii” în realitate, le acceptăm ca fiind firești. Lucru, de altminteri, valabil pentru toate așa-numitele arte minore: tapiserie, ceramică, arte decorative. Aceasta însă nu ne îndreptățește să credem că depășind granițele realului, pe loc se plămădește o capodoperă. Arta a oscilat și continuă să oscileze între cele două împărății antagonice: realul și irealul (fantasticul). Dar printr-un tainic simț
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
minuțiozitate, din toate unghiurile, cerințe, gusturi, tendințe în domeniul artei plastice, a combinat cu abilitate plăcerea de a crea nu numai în pictura pe sticlă, pastelurile pe pânză, grafică, ci și în cel al decorațiunilor, mici obiecte din sticlă și ceramică și o gamă diversă din sectorul „hand made”, a creat, a acumulat și apoi, în perfectă corelare cu cererea, a început, ușor, ușor, „să iasă în lume”. „Expozițiile personale și de grup la care am participat aici, în Cipru, și
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
și pe pânză, obiecte din sticlă decorate în stil personal, de la vaze de dimensiuni mari la exemplare miniaturale, numai bune de ornat spațiile de locuit sau, de ce nu, cadouri absolut originale pentru cei dragi, bomboniere, farfurii pictate - din sticlă sau ceramică, plachete și alte obiecte decorative, dar și lucrări executate manual în culori vii, de la cuverturi la poșetuțe și jucărioare tricotate, multe dintre ele fiind făcute cadou copilașilor vizitaorilor. Dar, ceea ce m-a uimit cel mai mult la vizitatorii care au
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
ca firele de ceapă ori salata verde. Nici pahare nu se foloseau. Au băut din sticle, fiecare după preferință și la întâmplare, până când Mișu a adus o damigeană cu vin roșu, de buturugă, din care a deșertat în căni de ceramică lucrate artistic la Oboga. Vorbeau de-a valma, cu gura plină, despre tot felul de nimicuri. După câte un pahar sau două de vin, au trecut la țigări și conversația s-a înviorat. Au spus glume și bancuri fără perdea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite, ceramica geților atât de iscusiți în arta olăritului se întinde până spre zona Niprului. (I. H. Crișan, Burebista și epoca sa. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura de nord
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
apreciate de personalități politice și militare și de cei peste 3500 de reporteri acreditați. Baciu Vladimir din București, profesor de artă la Școala Generală Nr. 163 din București, realizează pictură de șevalet, pictură pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
cu niște rachiu din prună curată, tare si vechi de cațiva ani de zile. L-a păstrat în sticle de un litru, verzi la culoare, cu dopul smolit, în lăzi cu nisip. Făcea mărgele când turnau în paharele mici din ceramică. În scurt timp, nea Ghiță s-a înroșit la față și s-a pus pe bancuri, făcându-l pe nea Ion, posomorâtul, să râdă cu gura până la urechi. A început să-l alinte zicându-i: - Hai să trăiești, domn’ doctor
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
miting aviatic desfășurat în zona aeroportului Băneasa, susținut de cei mai buni profesioniști din România, Italia și Turcia și de un târg anual organizat la Muzeul Țăranului Român unde au putut fi admirate, vândute sau cumpărate obiecte de pictură, sculptură, ceramică, țesături, hand made, antichități, cât și produse culinare: miere, sucuri, dulceață și brânzeturi. Imaginea Sfântului Ilie, mai ales într-un car de foc, a fost și este unul din subiectele pictorilor români, printre care poate fi amintită și Aurelia Ciobanu
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
sticlă și pe lemn, tablouri cu motive religioase, florale, cinegetice, sculptură în lemn, dintre piesele expuse atrăgându-ne atenția, în mod deosebit, niște scaune mici, de forma unor miei sau oi, cu husă din blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
cu husă din blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]