3,834 matches
-
transformă-te în vânt.Când mergi pe drumuri, răzvrătitDe-atâta suflet ghemuit,Coboară-ți vocea în balast,Fii pentru moarte un contrast,Oprește lumea-n gândul tău,Oprește binele din rău,Așază totul în păduri,Să crească-n ochi de cerbi și muri.Aseară n-a mai fost la fel...Dormea cu moartea-un menestrel,Nu era liniște deloc,Nu era cântec și nici joc,Așa cum licuricii toțiSe mai jucau, bătând la porțiPrin care tu redeschideaiO altă poartă către Rai.Știu
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor, ci pe o țesătură. Simbolurile vin din mediul înconjurător. Vorbim de cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
în care au fost găsite (eurafricană); apariția subită în istorie, foarte clar delimitată în paleoliticul superior (perioada artei parietale, cu circa treizeci de mii de ani în urmă) și faptul că reprezentările sunt dedicate aproape exclusiv lumii animale (cai, bizoni, cerbi). Grația și acuratețea reprezentărilor din peștera Altamira este atât de frapantă încât la început s-a crezut că ar fi vorba de un fals, suspectând de fraudă vreun artist șugubăț contemporan. Surprinși de expresivitatea și realismul imaginilor de animale zugrăvite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
de ani: Angela, Franco (drama acestuia, de acum 3 ani, cînd și-a pierdut fiul, era să pună capăt activității formației) și Angelo. S-au lansat la Genova, în 1968 (an cînd la Brașov avea loc prima ediție a festivalului ”Cerbul de aur”...), beneficiind la începuturi de încrederea și susținerea reputaților Fabrizio de Andre și Franco Califano. Într-o carieră prodigioasă, au vîndut peste 25 de milioane de discuri, au triumfat la Sanremo (în 1985, cu ”Se m innamoro”) și au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
Simpatie > ZÂMBET DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZÂMBET DE IARNĂ Desculță de așteptări caut colțul ierbii În iarna cu chiciură pe ram, În tăcere ascult cum se-ngână cerbii Când țurțurii dezgoliți mustesc la geam. Clipe haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir speranțe în aleasă salbă Peste oceane întinse, mări de așteptări. Cu raze cerul sărută gândul troienit de frig
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
coana preoteasă. Și să dai de „pomană”, că altfel... toată vara o să te fugărească morții! Și mai terminați cu poveștile astea de groază, că nu speriați pe nimeni cu ele! Voi nu știți și povești frumoase, cu grădini fermecate, cu cerbi și căprioare, cu prinți și prințese? Bineînțeles că fetele ridicau mâna. Dar băieții nu s-au lăsat. Lui Ionică i-a venit năstrușnica idee să intre cu o pâlnie mare în godinul în care nu se mai făcea focul. Acolo
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Adina lângă sine, și în tren șezuseră lipiți unul de celălalt, eu încercam să-i privesc fără strângere de inimă, căci, ca un făcut, privirea mi se întorcea întruna în direcția lor. Adina era veselă, purta un pulover cu doi cerbi stilizați pe piept, și îi oferea mereu ceva de băut dintr-un termos lui Hodoșan, încât acesta îi spusese la un moment dat, cuvintele mai mult i le citisem pe buze decât le auzisem, mă, fato, dacă-mi mai dai
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
orelor. Nu înțeleg de ce mă doare luna când nu te văd, mă doare dimineața când nu te aud, mă doare vremea când te ascunzi în iarna viselor. Probabil că o să mă scurg spre izvorul tăcerii să nu mă mai tulbure cerbii de dor, colindând pădurea cu sania retragerilor în crângul inimii. Ma îngrop într-o uitare de sine. Să nu mă întrebi de unde răsare zâmbetul! (30 nov-1 dec 2015) Referință Bibliografică: Nelămurire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797
NELĂMURIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383197_a_384526]
-
sutura rănile. Cel mai frumos leac pentru a ne vindeca este, în viziunea poetului, iubirea. Deși “prin brazi adie vântul a-ntuneric”, Sandu Cătinean încearcă să înnopteze în rugi preacurate pentru ca răsăritul să îmbrace din nou brazii în lumină. “Un cerb din lumi necunoscute” rescrie frumusețea unei povești nemuritoare de iubire prin măreția simbolului pe care îl poartă, căci în versurile poetului se contemplă peisaje de o frumusețe covârșitoare, unde tainele naturii se dezvelesc în tablouri mirifice. O altă mare iubire
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
iertați nici copiii, pentru că se trag dintr-un neam ticălos. Vreo câțiva, poate, vor scăpa, pentru că în ziua în care Stațiunea o va porni la vale - peste un an, doi sau zece - ei vor alerga să prindă un pui de cerb, alb, ce se va ivi pe creste. Povestea Magistratului și a nefericitei lui iubite, Caravella, e - de-acum - aproape uitată; despre întâmplările, recente, petrecute în catacombele Domeniului, se vorbește doar în șoaptă: locuitorii simt că se va petrece ceva rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pântecele femeilor? Unde totul se adună și se Înmulțește mai abitir decât pâinile și peștii Domnului nostru? Dacă Hristos ar fi fost pe malurile Arnului, În loc de balta aceea de Tiberiada, le-ar fi preparat discipolilor săi fazani și limbi de cerb, nu câte un codru de pâine. Aici e de lucru și pentru mine, sunt sigur. Nevoia și necesitatea sunt cei doi cai care trag la carul meu. — Doar n-o să-mi spui că ai venit aici În căutare de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lanului, ieșiră firesc doi hârciogi. Ei aplecară cu lăbuțele un spic de grâu, luară strictul necesar de boabe și se făcură nevăzuți. Era liniște și pace adâncă. Se auzeau doar sfârâitul nefericitului iepure și, din când, în pădure, boncăluitul vreunui cerb ori sunetele unor lupi. Deasupra de tot, în azuriul cerului, se zărea, făcând cercuri tot mai mari, cu aripile larg întinse, o vrabie. în vârful stejarului multisecular sub care fusese aprins focul, două veverițe săreau poznașe din creangă în creangă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mare cam de 37 de stânjeni pătrați, avea pe cei patru pereți o mulțime de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de mufloni, de nevăstuici, de bursuci, de jderi, de ienuperi, de vultur, de ulii, de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere la adăpostul cifrei 2. în fiecare zi, în fiecare clipă, zeci, sute de imagini ne readuc în minte ce-avem de făcut; două rândunele care zboară împreună după hrană, un cerb și-o ciută care stau la coadă la băut apă, doi ochi care ne fac cu ochiul, două glezne întrezărite fugar sub poala unui munte, două buze care se tot împreună și astfel ne vorbesc și câte și mai câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ea, nu le stătea capul decât la politichie. Cu vreo cinci nopți înainte de a ajunge aici la conac, pe când dormeau într-o poieniță în fân, ea se sculase tiptil și, îmbătată de mireasma ierbii și de boncăluitul viguros al unui cerb, se strecură lângă spătarul Vulture, punându-și mâna caldă pe gâtul lui. Spătarul tresări și fără să deschidă ochii, bâigui prin somn: „Fie-ți milă de copilașii mei și nu mă omorî, Măria-Ta!” Ea se lipi atunci de Barzovie-Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în ușa cămării unde-și ținea ultimele provizii de vin și mâncare. Fiind singură sub plapumă și crezând că sunt hoții, coborî la cămară abia spre dimineață când zgomotele se potoliră și descoperi în jurul butoiului cu moare de varză patru cerbi lopătari beți turtă care, la vederea ei, se îndepărtară pe două cărări, în șir indian, spre pădure, boncăluind de mama focului. Ba, colac peste pupăză, prin noiembrie dădu un ger năpraznic și dispărură și sapele de lemn, fiind puse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Fiecare cu ascunzătoarea lui. Ce-or fi făcînd cu atîtea cuvinte? Îi văd ca prin vis, lovindu-se unii de alții În camioane cu destinație necunoscută, aud sunetul strident al sticlelor goale cum se ciocnesc În navete. Voi păsări, voi cerbi, - aici nimic nu scapă de uscăciune. „Am văzut un pui de drac / lîng-o trestie pe lac / broasca face oac, oac, oac / mîine pornim la atac...“ Oare degetele cîtor mîini trebuiesc pentru un scut și gîtlejurile cîtor oameni pentru un tun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ca și cum ceva foarte mare s-a tăvălit pe jos. Poate un urs ori alt animal foarte mare s-a jucat, rostogolindu-se de mai multe ori. Nu sunt urși pe aici, rosti Ileana foarte încet. Atunci un bivol ori un cerb, habar n-am. Nici din ăștia nu sunt, îi răspunse la fel de încet Ileana, dând ocol zonei și cercetând foarte atentă vârfurile arbuștilor rupți. Ce cauți? întrebă polițistul curios. Resturi de păr din blana animalului de care vorbești tu. Dacă presupunerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sîrbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul de pe Drina, Kalemegdan, Kolarac, Patria, Plugarul, Obrenovac, Oplenac, Orașul lui Dušan, La vărsare, Smederevo, Cornul de vînătoare, Semnul mirării, Ultima șansă. Realizatorilor nu le-a scăpat nici momentul morții lui, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sprijină de umăr, Își Înclină capul, mijește ochiul stîng, ochind cucul care tocmai iese din ceasul din perete, ca apoi, de cum l-a ochit, să zică „pac-pac“, apoi o dezdoaie, se uită pe țeavă, privește Încrustația de pe patul puștii (un cerb oprit brusc din goană), o cîntărește-n palmă, În vreme ce cucul dispare pe după perechea de ușițe pictate cu trandafiri roșii și frunze verzi, de parcă l-a și făcut țăndări cu alicele minuscule care au țîșnit deodată din ambele țevi (pac-pac), pentru că vînătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
departe oglinda În dreptul chipului, pentru că acum vedea pădurea și frunzele unduitoare ale stejarilor. O pasăre Își luă brusc zborul dintr-un tufiș, fără nici un zgomot; un fluturaș ruginiu ca o frunză uscată se făcu nevăzut de pe trunchiul unui stejar; un cerb se opri deodată din goană, ca Împietrit și parcă mirat, ca imediat s-o ia la fugă ca din pușcă; o creangă putredă căzu din copac; o pînză de păianjen se legăna pe un strop de rouă care reflecta razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița (cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înainte, grăunțele minuscule se precipitau cu viteză spre deschizătură, fiecare vrând să iasă mai repede decât celelalte, timpul e exact la fel cu oamenii, sunt momente în care îi este greu să-și târască picioarele, dar alteori fuge ca un cerb și sare ca un ied, ceea ce, dacă observăm bine, nu înseamnă mare lucru, căci ghepardul este cel mai rapid dintre animale și nimănui nu i-a trecut vreodată prin minte ideea de a spune despre altă persoană Fuge și sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]