736 matches
-
pot să nu fie mărturisite?" Studiul documentat al faptelor acestea și al multor altora îngăduie lui Farges să proclame în fața lumii că războiul bacteriologic american în Coreea și China e dovedit fără contestație posibilă. Diplomații americani și agenții lor propagandiști cearcă să nege cu cinism evidența. Astăzi lumea întreagă cunoaște mărturiile aviatorilor americani prizonieri Kenneth Enoch și John Quinn, care au luat parte personal la bombardamente bacteriologice. Zadarnic d. Acheson a încercat să nege bagatelizând o mărturie a unor "oameni mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldova nu se poate compara cu nici unul dintre cele două regate vecine ? Este întrebarea fundamentală care se pune și pentru domnia lui Ștefan. Grigore Ureche, referindu-se la începutul domniei lui Ștefan cel Mare, ne spune că tânărul voievod „nu cerca să așaze țara, ci de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tata te cată că nu știe unde ești și tu stai aici, când te-a găsi tot te omoară"! Și așa tehui de cap m-am dus până la gard să sar în grădină la noi. Și de trei ori am cercat și de trei ori am căzut iar în cimitir. Și a patra oară am sărit în niște urzici și am dormit acolo cu cireșele drojdie în sân. Și căzutu din cireș a fost de leac. Că ducând iapa la apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nisipurile fierbinți ale politicului, și nu găinarioții politicarzi. Aceștia din urmă eșuează glorios în discuții culturale sau cetind versuri, ca Radu Vasile, la emisiunile păunesciene, când nu-și publică romane la Polirom, de rîde și Nea Nicu,/ Măcar că iaște mort. Cerc să integrez fenomenul în doctrina mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între Universitate și jurnalistică, Geluțu Voican între Metafizică și clitoris, apoi Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
osare: la stessa Venere aiuta i forti. Ella favorisce îl giovane che tentă una nuova soglia O la ragazza che solleva îl chiavistello della sua porta] Celor puternici le dă Venus, chiar ea ajutor. Ea îl ajută pe tânăr, de cearcă el noile praguri, Ea, de zăvorul dințat fata-l întoarce la uși. Ovidiu i-a oferit în Ars amatoria (1.665-666,669-670,673-678) o puternică descriere a folosirii violenței în iubire și a modului în care iubita este câștigată prin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1504, în BCFPt, FF, C 225 (textul a fost publicat în Salvi, Historie, III, p. 54), în care autorul pistoiez povestește cum un florentin deosebit de bogat i-a spus în timpul mișcărilor dintre anii 1499-1502 "che lui nella sua gioventù haveva cerca buona parte del mondo, et che mai non haveva trovato îl più bel paese del nostro piano et coste di Pistoia, et che queste cose et noștri disordini l'havevono aspettati cento anni, [...] accioché le nostre possessioni cadessino loro în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Numai râs și chef; și nici că se putea să fie altfel când eram vreo 40 de ștrengari, toți unul și unul, tineri, sănătoși, veseli, la adăpost de grija zilei de mâni și toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înainte, înfierbântat la culme, și, de ce pierdeam, de ce puneam mai gros pe carte. Îmi ieșisem cu totul din fire. Aveam simțimântul omului care lunecă la vale, fără să se poată opri. Atunci oaspeții mei, văzând că treaba se îngroașă, au cercat toate chipurile, trebuie să o recunosc, de a mă face să reintru în mod onorabil în banii mei, preschimbând mereu cărțile jucate cu altele nouă, și alternând cu mine de mai multe ori la facerea bancului; însă toate au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
hrana suptă de pe flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ați înțeles voi Kurzsichtige Philister?112 Președintele celor nouă răspunde: N-am înțeles. Pace vouă, tuturor! strigă cu voce adâncă de bas pântecosul Creangă, care vine pe scenă cam cu chef. Ce vă bateți capul cu împărățiile și umblați că cercați marea cu degetul! Să vă spun eu unde doarme peștele. Știți voi povestea lui Ion cel prost care a intrat ziua mare pe fereastră în casa popei? Nu?... Să v-o spun eu. Dar pănă a nu începe istoria cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de prund și să mă răstoarne. Înaintam așa ca culbecul cu multă băgare de seamă, când iată că în dreptul satului Baia, Milordachi prinsă așa din senin să hârâie și să se frământe alături de mine, de parcă-l apucase ceva. În zadar cercai să-l liniștesc și cu binele și cu răul, el tot mai tare hârâia și se zbătea. Nu înțelegeam ce are. Deodată perciunatul meu de vezeteu se întoarse înspre mine: Chicoane!... îmi zise el cu glas schimbat, sunt doi oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scă zut și Împuținat În hainele lui civile, de cit, și În bocancii chi nuiți pe picioarele lui noduroase. Părea un rătăcit În lumea noastră huzurită, dar i-am ieșit totuși Înainte cu un salut și un zâmbet de introducere, cercând, fără succes, În preajma lui, acel schimb sau mutații de valori de la om la om salutare, când și când, caracterelor noastre moleșite și depravate de civilizație; sau cutezând a-mi trece mâna, cu afecția mea cea mai fricoasă, pe blana Încurcată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui Mihail Sorbul“, despre piesele lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la mine, pe Sorbul. Careva dintre prieteni i-a vorbit de cartea asta, iar eu de paginile, abia Începute, cu amintirile entuzias melor noastre comune de acum aproape patruzeci de ani. Mi-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de atunci să pălească, poezia lui n-a mai văzut-o apărând de la o vreme și mulți ani după aceea nu l-am mai urmărit pe acea pârtie alunecoasă care avea să l ducă Înspre periferiile nobilei Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Era sfios ca un june debutant când Îmi punea pe masă, cu privirea Într-altă parte, versurile lui spre publicare În Ideea Europeană. Eu Însumi, care pe atunci mă pricepeam să dau prietenește brânci la treabă oamenilor, eram intimidat când cercam să-l conving, fără succes, a-și adu na În volum poeziile din plina maturitate a talentului lui, apărute În Ideea Europeană, În Convorbiri literare, În Gân direa și În Cuvântul liber, precum Cetate de Argint și cele fără titlu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a se muta În București cu copii Încă mici, iar alții mai răsăriți, precum fata asta și un frate al ei mai mare, care (la fel ca și soră-sa, de unde, probabil, o tară comună a acestei familii nefericite) În cearcă o salvare eroică, dar dincolo de căile comune tuturor oa menilor prea comuni, dând buzna, ziua nămiaza-mare, Într-o zărăfie de pe Strada Doamnei, cu revolverul Întins; Însă banche rul nu se intimidă și tânărul, simțin du-se pierdut, Întoarse revol verul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
spre școală, se grăbește de-astă dată Îl salută..., iar bunicul: „bună dimineață, tată!”. 22 mai 1941 Ia seama Văd suflete muncite de flacăra ideii Ce rătăcesc „cărarea” de patimi mult orbiți... Nu-nconjură prilejuri, ci se aruncă-n ele... Cercând să se ridice, s-afundă istoviți... Privește la o mare pe vreme de furtună, Cum valurile sale se zbuciumă mereu, Nu cruță ce-ntâlnște, pe toate le sfărâmă, Și-n unde spumegânde, mugește ca un leu. Ce-ai zice dacă-atuncia, un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și visul, și puterea Vlăstar al lumii noastre, al spiței românești crescu pământul țării înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se ntretaie rostim un nume simplu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urgia apelor. S-a dus la datorie, firește. S-a dus așa cum se putea duce: călare. În odăjdii, cu lumânarea și crucea în mână, dar călare. Stranie trebuie să fi fost slujba aceasta în mijlocul apelor tulburi; stranie, tulburătoare, de neuitat... Cerc să reconstituiesc procesiunea care se va fi format, în tristețea, în dezolarea, ce domneau acolo. Nu reușesc însă. Imaginația nu mă ajută... Călătorie în timp Vreți să facem împreună o plimbare în Iașul vechiu? O, nu așa de departe... (nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care ne-a descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase. Ca leac s-a arătat refugiul în arta antică, lipsită de amărăciune și de desgust. Nu cercetăm dacă imputarea e dreaptă; îndreptarea însă e cercată prea departe; frumosul e pretutindeni și în orice timp; el e veșnic, senin și alinător; trebuie numai găsit și arătat. Noi îi vom face ramă, oriunde și oricum îl vom găsi. Frumusețea e o lumină și lumina o fericire. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
creștină] vor fi pedepsiți ?”, „Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” etc. <endnote id="(768, pp. 223-248)"/>. Dar rezultatele acestor inițiative au fost mai degrabă modeste. În afară de faptul că bibliografia existentă referitoare la subiectul cerce tării este subțire, veche și depășită, În România nu s-a realizat, nici măcar În ultimii ani (ca În alte țări din zonă : Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria), vreo anchetă serioasă care să pună În lumină felul În care este receptat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu e bun) de la regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel spus, „evreul real” este rareori bun, În timp ce „evreul imaginar” este Întotdeauna rău. În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-al doilea termen (stereotipul) este mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care știa cât de interesat era, ba chiar pasionat, de vioară. Aflase acest amănunt de la învățătorul lui Gheorghiță, domnul Obreja, care obișnuia să cânte în clasă deseori
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plecăciune: Bună dimineața, Măria ta! cuvântă boierii Sfatului de taină, intrând. Bună să vă fie inima, boieri dumneavoastră! Toate bune, Măria ta? Și bune, și rele... ca-n viață. Bune: că la Stambul "peste tot e liniște". Rele: că mă cearcă podagra frate de suferință cu Mahomed și n-am lipit geană de geană. Cu folos însă... Altă drăcovenie, mormăie Stanciu în barbă. O "drăcovenie". Am născocit o capcană la poarta cetății. Am poreclit-o "capcana de șobolani". Iaca cum facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din Francia, când pleacă la rezbel, au născocit o pașmanterie de fier cu lăcată cu care cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc de fericire, închipuindu-și ferăstrăul făcându-și treaba. Aveți cunoștință?... De aiastă sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]