38,855 matches
-
Iată că la acest festin cultural și editorial participa și Fundația Culturală Română sub egida căreia a aparut Fondane et l^avant-garde, o antologie de eseuri publicate în periodice, inedite, corespondență etc. Culegerea a fost alcătuită de Petre Răileanu, cunoscut cercetător al avangardei românești, si Michel Carassou, editor al operei lui Fondane. Petre Răileanu, semnatarul prefeței, comentează un conflict mărturisit de Fondane însuși: "Un instant, l^idée de faire de la critique littéraire nous a tenté. Cette activité a été vite étoufée
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
marxismul. Argumentul rămîne unul avangardist: "tu es resté dans une cour ornée de statues d^oú je me suiș évadé, moi, pour m^engouffre dans un abattoir rempli d^hommes vivants". În încheiere apare o anexă extrem de binevenită pentru orice cercetător al avangardei românești: o prezentare a revistelor timpului (75HP, Unu etc.) și a autorilor avangardiști (începînd cu Macedonski!). Și pentru că Fondane poetul să nu aibă de suferit, tot în acest an Paralelă 45 scoate pe piață o elegantă bilingva a
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
postmodernă. De altfel, ceea ce țin să subliniez este faptul ca postmodernismul e abordat dintr-o perspectivă postmodernă și uneori chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
ba chiar, în forma ei actuala, la capat". Să mai adaug faptul că Ionesco apreciază undeva: "E dezolant că lumea să fie încă guvernată de politicieni, cînd politică este și mai întîrziată față de știință și literatura. Or, cel mai mărunt cercetător științific are infinit mai multă valoare decît cel mai mare dintre șefii de stat și decît nu importă ce om celebru". Eugène Ionesco, Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy. Traducere de Simona Cioculescu. Editură Humatanis, 1999.
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
oarecum neglijate în trecut, acestea pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar atrage prea mult atenția cercetătorului. Iar faptul că noi tindem să vedem în Don Juan, astăzi, exclusiv omul dedat plăcerii, obliterîndu-i dimensiunile tragice, ar fi putut deveni, de asemenea, subiect de pasionante speculații. De la care sobrul Rousset se abține, însă. Cartea lui nu este cu
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
democrației, 1995), dar și opera dramaturgica completă a lui Eugen Ionescu (cinci volume, între 1994-1998), a colaborat la realizarea unor lucrări de sinteză (că Dicționarul scriitorilor români, Bibliografia I.L.Caragiale). În plus, a investit multă energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie și teorie literară, de editor - în tandem cu soția sa, Tania Radu - al suplimentului cultural "Litere, arte, idei" (vestitul "LAI") al ziarului Cotidianul, de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
creionul, stiloul. Nu mai rămâne nici macar ce rămâne după un autor care își scrie textele direct la mașină și-apoi le corectează cu pixul, le modifică pe ici pe colo. Și atunci mă întreb cu ce se vor ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze manuscrisele și
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de literatură și arta, în 32 de pagini, FACLA LITERARĂ. Doar el știe cu cît efort obține, în condițiile de acum, finanțările, cîtă muncă și nervi cheltuiește în toate aceste întreprinderi nerentabile material, dar cu mari profituri spirituale pentru cititori, cercetători literări, scriitori și profesori pasionați de "materia" lor. Că și la Aldebaran, coeditori ai noii reviste sînt Casă de cultură "Ion Vinea" și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
Todorov, citînd, evident, celebrul mit al scrisului. În societățile occidentale știință este, de pildă, poate mai mult decît orice alt domeniu de manifestare a gîndirii, un spațiu în care memoria nu are multe prerogative. A face știință înseamnă, pentru cei mai mulți cercetători contemporani, a observa, a măsura, a calcula, a emite și verifică ipoteze, operațiuni pentru care memoria, ca disponibilitate de a ține minte, de a înregistra sub o formă sau alta ceva legat de trecut, nu are nici o relevanță. Acesta este
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
sec. XX. Că și primul volum, cel închinat picturii italiene și, probabil, ca și cel care va urma, Pictură modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu aceeași Casă editorială Mondatori. Selecția iconografica și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictură modernă este, in primul rînd, radiografia unui secol a cărui
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
de idei și preocupări cu cele două volume publicate de autor în 1965 și în 1978). Cartea reunește articole apărute, în special în ultimii ani, în periodice științifice sau în volume colective, majoritatea din afara țării: greu accesibile, deci, studenților și cercetătorilor români, care au acum avantajul de a le putea consulta direct și comod. Strîngerea în volum - însoțită de revizuiri și de actualizări - conferă și mai multă pregnanta și putere de convingere unor metode și unor idei-cheie, repetate insistent de autor
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea spițelor lor, și ajungînd la cercetătorii moderni, genealogia a inspirat mereu cele mai spectaculoase fantezii, fiind un veritabil corn al abundentei pentru imaginația scriitorilor. Spița literaților fascinați de genealogie începe cu Nicolae Milescu și se urmează (pe sărite) cu Gh. Asachi, Gr. Lăcusteanu, Ion Ghica, C.
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
Eugenia Iftodi călătorește, observă, participă și face notițe grafice frugale despre priveliști, deprinderi, momente, animale, veșminte și chipuri. Voluptatea artistului, a privirii sale însetate de forme, de culori și de atitudini, coexistă pînă la identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul moralistului. În mod natural, fără nici o emfază, dar și fără nici o crispare, se realizează o fuziune profundă între gestul cultural și lumea reală, între semnul plastic și reperul obiectiv, între libertatea imaginației și rigoarea înaltă a vieții
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
documentate, între care monografia despre Agârbiceanu, în descendența unui D. Popovici, Mircea Zaciu a trecut pe neașteptate la maniera critică și istorică a școlii bucureștene, îndeobște respinsă de școala clujeană, fără a-și trăda însă vocația de pedagog și de cercetător al izvoarelor. Spiritul transilvan a fost pînă tîrziu pentru Mircea Zaciu, care nu s-a despărțit niciodată de Cluj, însoțit de o ciudată nostalgie. Doar că a fost transferat din cărțile lui de critică în paginile de memorii, în reconstituirea
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
mic, neînsemnat, fără temperament, fără originalitate, fără chemare de a spune ceva nou pe lume"), nerefuzîndu-și plăcerea de a-i pune textul pe două coloane, adică de a-i incrimina plagiatul, evident, din Eminescu". Fără a face vreo concesie oneroasă, cercetătorul afirmă, comprehensiv: "Astăzi, cînd realizăm că în epocă eminescianiza aproape fiecare al treilea și că în umbra poetului s-au sufocat de epigonism și condeie mai mari și cu ceva mai multă individualitate, "delictul" Veronicăi nu mai pare atît de
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
o carte-renaștere, o carte-împlinire/ eșec". Eu aș numi-o, cu mai puțin avînt poetic, o carte fundamentală și totodată paradoxală, prin statutul ei în contextul filozofiei lui Foucault. Voi explica îndată la ce mă gîndesc cînd spun că e paradoxală. Cercetătorii operei lui Foucault disting, de regulă, două etape/moduri esențiale în gîndirea acestuia: genealogia (ca analiză a formării unui sistem, cum e reflectată de A supraveghea și a pedepsi, de pildă, unde e studiată constituirea modalităților de putere) și arheologia
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
müncheneză. L-am cunoscut pe autor la începutul anilor optzeci, cînd își definitiva documentarea pentru exegeza sa, avînd cu d-sa, la Institutul de Istorie "N. Iorga", o lungă și fructuoasă convorbire. Regreta mult că arhivele românești nu sînt accesibile cercetătorilor, avînd nevoie pentru detalii semnificative și stabilirea corectă a unei hărți a evoluției numerice a mișcării legionare de la arhivele Siguranței Generale a Statului, zăvorîtă și pentru noi, exegeții din România (S-or fi desferecat oare, astăzi?). Dar ceea ce n-a
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Ioan Holban Nautilus (Editura Cronica, 1998) este o carte de istorie a culturii românești interbelice. Dedicațiile, prefața și datările textelor cuprinse aici privesc activitatea unuia dintre cei mai importanți cercetători în psihologie și sociologia culturii din deceniul trecut, cu un stagiu bun (între 1989 și 1999) în politică și administrație, revenind, iată, acum, la pasiunea și profesiunea sa. E o anume nostalgie în prefața cărții, unde Liviu Antonesei rememorează împrejurările
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
1989 și 1999) în politică și administrație, revenind, iată, acum, la pasiunea și profesiunea sa. E o anume nostalgie în prefața cărții, unde Liviu Antonesei rememorează împrejurările și vremea scrierii acestei cărți; între 1978 și 1989, Liviu Antonesei a fost "cercetător în problemele educației", într-un colectiv constituit de profesorul Ion Holban, o vreme și un mediu (era coleg cu Mihai Dinu Gheorghiu și vecin cu ficționarii care lucrau la Dicționarul literaturii române din secolul XX, în "Casa Asachi" din Iași
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
era coleg cu Mihai Dinu Gheorghiu și vecin cu ficționarii care lucrau la Dicționarul literaturii române din secolul XX, în "Casa Asachi" din Iași), evocate cu neprefăcută căldură și cu acel abia disimulat regret al unui timp cînd "munca de cercetător științific, dincolo de obligațiile contractuale, îți lăsa suficient timp la dispoziție pentru a-ți încerca eforturile și în alte zone de interes intelectual - literatura, de pildă. Sau, desigur, abordarea unor domenii colaterale ale domeniului de elecțiune". Nostalgie? Da și nu. În
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
Manea, Dorin Tudoran, Gabriel Liiceanu, tangențial Vladimir Tismăneanu, Horia-Roman Patapievici și alții încă, sînt de o bună vreme "personajele" unui masacru intelectual în desfășurare. Personaje, dar și, unii dintre ei, deopotrivă "autori", dublă calitate sau dublu statut împărțite cu doi cercetători originari din România și dedicați problematicii istorico-politice românești, Michael Shafir și Radu Ioanid, aceștia avînd însă avantajul ori dezavantajul de a nu poseda, în conștiința culturală internă a momentului, aceeași cotă de prestigiu și de notorietate ca primii numiți. Fenomen
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
artistic complex, valori excepționale din cultura universală și națională, pentru a deveni o simplă galerie pentru expoziții curente. Poate că în spatele ușilor închise depozitarea și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei contemporane, poate că tot acolo cercetătorii foșgăie ca la N.A.S.A. și că istoriografia de artă din mileniul viitor își va extrage de aici metodologia, ideile, viziunea și filosofia, numai că pînă acum, adică vreme de un deceniu, aceste performanțe nu au depășit stadiul prezumțiilor
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta, colecția în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să sufere". Revenind la intenția de a introduce o taxonomie în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că "îndoială de a fi reușit în alegere și prezentare este însăși metodă de lucru" și că, în fond, tot ceea ce a reușit a fost de "a expune foiletoanele într-o organizată dezordine". De fapt, dezordinea este mult mai
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]