650 matches
-
pentru părintele lor, aceleași datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrisoare de la D-l Missir,în care acesta îl sfătuia să dea la Junimea ceea ce a rămas literatură de la Creangă; Junimea să-i editeze scrierile, publicânduse mai întâi în „Convorbiri literare” partea inedită din „Amintiri”. Creangă i-ar fi refuzat ceremonios, pentru următoarea pricină: d. Petre Missir i-ar fi spus că n-a știut despre moartea lui Creangă decât după înmormântare, pe când el avea dovezi că d-nii Missir și Volenti, cu o zi înainte de înmormântare, târguiseră o coroană, pe care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a unui oriental, care susține ,,eu sunt corpul meu" și acest lucru se răsfrânge și asupra codificării-decodificării gesturilor. Dacă limbajul gestual al europenilor nordici este practic, reținut și lipsit de nuanțe, dovedind voința de a avea, cel al orientalilor este ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia și coregrafia gestualității, în care detaliile și mișcările corpului sunt împinse aproape de perfecțiune. O altă diferență în utilizarea limbajului gestual
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire: "Cireadă de vaci!" Barcelona, decembrie 1936: "Chelnerii din cafenea, vînzătorii vă priveau direct în ochi și se comportau ca egalii voștri. Frazele servile sau, pentru moment, doar ceremonioase dispăruseră." Ne aflăm cîteva luni mai tîrziu, pe frontul din Aragon, de partea milițiilor care luptă cu trupele lui Franco: "Eram doar noi și țăranii și nimeni nu-l recunoștea pe celălat drept stăpîn. Bineînțeles, starea asta de lucruri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu fără profunditate și melancolie, cu o exprimare ceremonioasă, recurgând la un arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic (s-a vorbit despre Ion Vinea și Adrian Maniu, iar referirea la „stilul spumos intelectualizant al lui Ilarie Voronca” este enunțată de Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
moarte (cuvinte) și viață (iubire), între tragismul, prozaicul și absurdul existenței, explorând, asumând și refuzând oricare dintre ipostazele eului său: „Eu sunt viu eu sunt mort eu rămân” (Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
2001, ca și cele din 1991, 1994 și 1997 eșuează În a construi un plan de politică externă asertivă care să se bazeze mai degrabă pe resursele deținute de statul român, decât pe intenții exprimate pompos și Într-o atmosferă ceremonioasă de către autoritățile de la București, dar care, În final, sunt privite cu scepticism de potențialii parteneri. La o analiză atentă, strategia de securitate românească, Începând de la mijlocul anilor ’90 și până În prezent, suferă de un handicap major: respectiv, ea este profund
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Piesa aduce în scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai puțin ceremonioși, cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, specie folclorică în versuri ce se rostește la nuntă, de obicei pe un ton ceremonios, și care stăruie asupra principalelor momente ale desfășurării ritualului, subliniind totodată importanța acestora. În limba română există o variantă destul de veche a acestui termen. Latinescul oratio a dat în românește „urăciune”. Cât despre formele „orație”, „urație”, întâlnite în secolul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
pune un intermediar să le zică. Acest mesager este, de regulă, lăutarul. CÎntecul are o destinație precisă și un protocol pe care poetul Îl respectă. El inventează În interiorul unui cod preexistent. Codul prevede o Închinare („salut d’amour”), o umilință ceremonioasă, un elogiu al obiectului erotic și o tornada. Semnele acestei oralități se estompează În discursul liric al lui Iancu Văcărescu. Consultarea muzelor (lectura, reveria) intră ca punct obligatoriu În programul zilnic al poetului: „Muzele, ce-mi sînt dragi foarte, Aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la „poalele” ibovnicei („și nici la poalele tale, precum știi, nu am fost atins”)nu știm ce s-ar fi putut intîmpla cu literatura... Din fericire Casandra, Lucsandra, Elenco, Marghioala și, mai ales, Smărăndița (Zulnia) se țin tare, sînt Îndărătnice, ceremonioase. Seducătorul profesionist este ținut oarecare vreme afară și, atunci, intervine jăluirea și, odată cu ea, apare poezia (ea Însăși obiect erotic și instrument de seducție erotică). Iatacul nare propriu-zis o identitate. Ca orice lucru sfînt n-are chip Este un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
abia știutoare de carte. Scrisul se adaptează acestei necesități. Este, negreșit, și un principiu teoretic, dar este și nevoia de a veni În Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre orice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un omuleț oacheș, cam prea delicat pentru un căpitan de corabie, deși purta favoriți și mustață și era îmbrăcat cu o jiletcă de catifea roșie, cu brelocuri. Omul din Guernesey, luîndu-și numaidecît în primire rolul de interpret, îl prezentă foarte ceremonios pe Stubb acestui domn. Ă Cu ce să încep? întrebă el. Ă Păi, ai putea începe prin a-i spune că arată ca un mucos, deși n-am pretenția că-s un expert, zise Stubb, privind jiletca de catifea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămas? Și apoi, mă bate gîndul că Moby Dick mai mult înghite decît mușcă. Ă Atunci, întinde-i brațul stîng, ca s-o momești să-ți dea înapoi brațul drept, se amestecă în vorbă Bunger. Știți, domnilor - adăugă el înclinîndu-se ceremonios și metodic în fața fiecăruia dintre cei doi căpitani - știți că aparatul digestiv al balenei a fost construit în așa fel de impenetrabila Pronie Cerească, încît nu poate să digere complet nici măcar un braț de om? O știe și ea. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ființei sale. Modern, spectacolul semnat de Alexa Visarion este un exemplu strălucit de lectură în adâncime a unui text clasic. (Ion Cristoiu) Larisa Stase Mureșean Mașa și Vladimir Jurăscu Verșinin Cum câțiva intelectuali se pronunță în ultima vreme critic, deloc ceremonios, în scris și în felurite orații, despre arta regiei, în așa fel încât reiese limpede că nu cunosc nici care e natura acestei arte și nici cum se săvârșește ea în practică, aș reaminti că una din prerogativele meseriei e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pot prinde finalul concertului. P.S. Aflu, a doua zi, cum s-a terminat soareaua: dom Chiriță-Chirițescu, nemaiputînd suporta strînsoarea pantofilor nou-nouți, și i-a scos pe jumătate, moment în care cei doi invitați de onoare s-au ridicat, au salutat ceremonios și au plecat. 17 mai Văzînd că, pe zi ce trece, tăcerea se lasă tot mai grea peste numele său, atît de unanim murmurat înainte de Decembrie, chiar și după ce deschisese o expoziție cu portrete de mucenici, el, care o viață
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot corpul. Într-o fandare amplă, preluînd-o pe cea strict protocolară, din încăperile princiare ale Renașterii. Și nerenunțînd la ea nici azi, păstrîndu-se, distins, în vetustețea ei nobilă, care ne reamintește ceva pierdut pentru totdeauna de ființa noastră, cîndva (și) ceremonioasă. 25 februarie Ducă-se naibii, o secundă, tevatura zilelor (și nopților), ne-am zis (un pic argotic, nu-i așa?) noi, înrăiții melomani, vineri seara, cînd pe scena Filarmonicii a aterizat superba nălucă. Aterizat: pentru că peste marea orchestră, peste sala
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Caragiale la o distanță aproximativ egală între cele clasice și cele din teatrul absurdului. Eugen Ionescu însuși remarca modernitatea imaginarului caragialian: " Distanța dintre un limbaj pe cât de obscur pe atât de elevat și șiretenia meschină a personajelor, dintre politețea lor ceremonioasă și necinstea lor funciară, adulterele grotești ce se amestecă cu toate acestea, fac ca în cele din urmă acest teatru, mergând dincolo de naturalism, să devină absurd-fantastic."50 Epitetul se aplică mult mai bine propriului său teatru, ceea ce spune mult despre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
numită intaglio, asemănătoare ca aspect cu ciupiturile păsărilor. Numele unui om are și el aceleași Însușiri magice ca umbra sau chipul său. Duhuri, demoni sau morți pot fi siliți să reapară dacă li se rostește numele, solemn, repetându-l adesea ceremonios. „Teama că unui om căruia i se știe numele ar putea să cadă jertfă unor farmece rele, a făcut ca unele triburi australiene să dea nume Îndeobște cunoscute copiilor prea mici pentru a avea vrăjmași. De Îndată ce ating maturitatea sexuală, 231
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fost de bun augur. În această „oază de har și repaos”, care este Grecia lui Pericle, plăsmuire a unei fantezii nostalgice, dar și ficțiune „din flori de carte”, și-a cultivat scriitorul visul de frumos. Voluptatea calofilă, solemnitatea gesturilor, dicțiunea ceremonioasă a ideilor sunt constante care îi diferențiază manifestarea în interiorul grupului Criterion, solidar în năzuința de a determina în cultura românească o revoluție, prin reconsiderarea ei dintr-o perspectivă europeană. În scurte glose, propune un jurnal de lecturi din literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Din punct de vedere teatral, nu știu nimic mai eficace decât înălțarea." Teatrul le apare ca un loc special în care, în momente excepționale, se poate manifesta ceva care este de ordinul transcendenței. Întâlnirea actori/ spectatori îmbracă atunci un caracter ceremonios până la a deveni comuniune. Acesta este cazul lui Artaud în Franța, al lui Grotowski în Polonia, sau, cu un grad mai scăzut, al lui Stanislavski în Rusia, care, pe căi diferite, vizează scopuri destul de apropiate. Teatrul, la fel ca pictura
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru părintele lor, aceleași datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]