3,977 matches
-
artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu A. nazală, ram din A. oftalmică (ram din A.C.I.). 2. A. faringiană
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale și 1/3-a anterioară a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
bună. De asemenea, puteți folosi presupunctura pentru a vă elibera nările, prin aplicarea presiunii profunde cu ajutorul degetului mare în punctele feng-qir („Iazul Vântului”) din partea posterioară a capului. Aceste puncte sunt localizate acolo unde baza cutiei craniene se unește cu vertebrele cervicale (figura 3.1). Întindeți-vă gâtul, găsiți aceste puncte cu degetele mari de la mână, apoi apăsați profund și masați cu putere de patru sau cinci ori. Eliberați presiunea și repetați de câteva ori. Figura 3.1 Apăsarea punctelor „Iazul Vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sus spre cap dinspre coloana vertebrală. De asemenea, deblochează obstacolele din calea fluxului de energie. c) Puneți palmele pe cap, cu degetele încrucișate și folosiți degetele mari pentru a găsi cele două puncte vitale localizate la ceafă, acolo unde vertebrele cervicale se unesc la baza cutiei craniene. Apăsați tare, masați, apoi eliberați presiunea, repetând de câteva ori (figura 3.1). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct eliberează căile nazale blocate și ajută la echilibrarea fluxului de aer dintre nara dreaptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu ambii ochi. Repetați de 10-20 de ori, mărind puțin cuplul de forțe de fiecare dată, dar fiți atent ca exercițiul să fie în continuare „ușor”. Beneficii: întinde și flexibilizează mușchii și tendoanele de la nivelul întregului gât și al vertebrelor cervicale, stimulează nervii din această zonă și masează tiroida și laringele. Masajul nasului Tehnică: stând în picioare, șezând sau stând întinși. Frecați-vă palmele între ele până ce se încălzesc, apoi amplasați palma deschisă a unei mâini direct pe vârful nasului, apăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
întins în această poziție, vă veți destinde toată partea posterioară a gâtului, unde tensiunea cronică a zecilor de tendoane și mușchi minusculi determină tot felul de disfuncții nervoase, stări mentale proaste și oboseală. Atârnarea capului elimină presiunea exercitată asupra vertebrelor cervicale, permițându-le să se întindă și să se realinieze și, restabilind, astfel, comunicarea optimă dintre nervii spinali. Această întindere deschide și canalele energetice din zonă, ridicând qi-ul spre creier. Comprimarea parțială a arterelor carotide din gât în plan frontal aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se deplasează în sus prin Centrul Spinal (ji-jung), ce se găsește în partea opusă plexului solar, continuă în sus spre punctul yang Extrem (ji-yang) dintre umeri, apoi ajunge în punctul Marele Ciocan (da-chui), unde se întâlnesc vertebrele toracice și cele cervicale. De acolo, intră pe la baza craniului prin punctul Casa Vânturilor (feng-fu), se ridcă în creștetul capului în punctul Confluența celor o Mie (bai-hui), coboară printre ochi până în punctul asociat glandei pituitare și numit Camera Sigilată (yin-tang) sau „Al Treilea Ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
5. dimensiunea sprijinului; 6. rigidizarea voluntară a posturii. Stațiunea verticală (bipodală) reprezintă atitudinea fundamentală a speciei, fiind definită prin poziția segmentelor corporale a căror axe (excepție face piciorul) se află pe același plan vertical cât și prin curburile coloanei vertebrale (cervicală, dorsală și lombară). În general, condițiile în care se asigură postura sunt în funcție de forțele exterioare care intervin. In funcție de aceste forțe, apar reacțiile posturale, care se opun dezechilibrului. Pentru menținerea unei anumite poziții a corpului este necesară contracția unor anumite
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
momentul declanșării parturiției la vacă sunt. modificări de comportament: agitație, neliniște, modificări anatomo-fiziologice la nivelul organelor genitale externe, care constau în edemațierea labiilor vulvare, însoțite de scurgeri cu aspect mucos, filant, de culoare gălbui-opalescent (rezultate din lichefierea dopului de mucus cervical); modificări la nivelul glandei mamare, reprezentate de edemul mamelei și începerea secreției colostrale cu 2-3 zile înainte de parturiție; modificări la nivelul bazinului femelei, evidențiate printr-o înfundare ușoară a sacrumului și a bazei cozii, datorită relaxării articulațiilor și ligamentelor acestora
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaginal care va facilita expulzarea fetusului( BOITOR I.,1984, SEICIU, FL., și col. 1987 , RUNCEANU, L., Gh., COTEA V. CORNELIU, 2001). În această perioadă au loc următoarele modificări morfofuncționale: infiltrația tisulară a cervixului datorată efectului congestiv al estrogenilor ; fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin canalul cervical și vaginal contribuind la deschiderea cervixului. Prin ruperea acestei pungi are loc eliminarea lichidului, numit " primul val de ape". A doua pungă fetală (alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care prin rupere elimină lichidul amniotic, constituind " al doilea val
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor uterine, schimbarea configurației topografice a uterului și fetusului, în corelație cu repartiția forțelor de compresiune intrauterine și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
DICKIL M.B. și col .1994, LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994). S-a constatat că PGF2 α poate funcționa ca un potențiator al creșterii sensibilității miometriale la ocitocină, ea fiind necesară în timpul stadiului de început a parturiției, pentru dilatarea canalului cervical împreună cu relaxina (ZEROBIN K. și col., 1984). Urmărind mecanismul natural al parturiției se pot lua în considerație mai multe corelații: secreția de ocitocină stimulată de distensia vaginală duce la creșterea nivelului de PGF2 α . secreția de PGF2 α influențează eliberarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gestației a blocat activitatea luteolizinei (LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H.și col.1991). Mecanisme fizice Mecanismul fizic fetal care acționează în timpul parturiției este reprezentat de presiunea mecanică exercitată asupra receptorilor și baroreceptorilor din peretele uterin și cervical. Acțiunea mecanică asupra terminațiilor nervoase ale pereților uterini se transmite pe cale neuro-reflexă la nivelul diferitelor etaje ale sistemului nervos central. Fenomenele mecanice ale parturiției au la bază legi fizice, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și rețineri ale diferitelor părți ale fătului în timpul procesului de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și rețineri ale diferitelor părți ale fătului în timpul procesului de acomodare. Distociile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]