46,651 matches
-
aibă pe mine, că-i era rușine la vârsta de 44 de ani, ca ea să aibă... să dea naștere unui copil. Iar când m-am născut, m-am născut fără viață... din auzite, nu știu eu atunci... Și au chemat pe o vecină de-a mea, care-i moartă acuma, și m-au trezit... M-am trezit la... după o jumătate de oră, m-am trezit... Și atuncea, maică-mea... nu știu... i-o fost una să mă aibă sau
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
îți vezi de lucru, și de capre, și de distrare... și ce? șRodicaț: Cum cânt, așa... cânt... /Baba/: Ai, de cântat, d-apoi cântă frumos... Cântă... cântă frumos... șRodicaț: Pe la nunți... șBabaț: Și la nunți, și oriunde... unde, cine te cheamă, nu? șRodicaț: Da... șBabaț: Și te invită... îl vreți duce? îl duceți și pe Rodica? șRodicaț: Mai zi, mă tu^... șBabaț: Nu mai am... că mă duc de-aci, că nu știu ce să mai zâc... șRodicaț: Da^ de ce-ai emoții
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
care să zic nu, să nu accept un suc sau o cafea sau ceva... Deci, am zis mulțumesc, și dintre... după cât timp, după foarte scurt timp, m-au invitat la ei la masă. Zice: Facem cunoștință... Zic: Da, zic, mă cheamă Rodica... Pe mine, zice, mă cheamă Alin... îmi zicea el... Zice: îmi pare bine de cunoștință... După care l-am adus acasă la mine, chiar în sara respectivă. I-o plăcut, că a găsit curățenie la mine, și ei aveau
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
accept un suc sau o cafea sau ceva... Deci, am zis mulțumesc, și dintre... după cât timp, după foarte scurt timp, m-au invitat la ei la masă. Zice: Facem cunoștință... Zic: Da, zic, mă cheamă Rodica... Pe mine, zice, mă cheamă Alin... îmi zicea el... Zice: îmi pare bine de cunoștință... După care l-am adus acasă la mine, chiar în sara respectivă. I-o plăcut, că a găsit curățenie la mine, și ei aveau niște condiții... Ca cum stau bărbații
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Damian Necula Omagiu lui Adolfo Bioy Casares și Paulinei sale chema Betina și când mă aflam dinaintea ei orice altă rațiune a existenței mele dispărea ca prin minune. Nu vedeam. Nu auzeam. Nu gândeam. Faptul că nu eram în stare era deja ceva, dar faptul că nici nu simțeam dorința era
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund, iremediabil. Au urmat și alții. Dar cel mai tare am dat greș cu acest domn, Tiberiu Naumescu sau Corneliu Golam sau cum l-o fi chemând. Adevărul e că, așa cum stăteam în fața lui fără să-l las să zărească pe chipul meu ceva din sentimentele mele, eu nu numai că nu-l iubeam pe acest seamăn al meu, dar chiar îl uram, îl judecasem demult în
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune că vă plăcuse foarte tare atunci, am putea presupune că în felul său chiar vă iubise și acum, când presimțea sfârșitul, flutura batista, vă făcea semne de împăcare, vă chema!... Nu, din câte îl cunosc eu, nu acesta e motivul, așa ar proceda o minte normală, nu el. Și atunci, de ce? Poate, obosit, plictisit de viața sa și conștient de ratarea sa, fixase momentul când să pună punct la tot
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de pildă, luând viața cuiva? O, nu, nu trebuie să te așezi tu pe scaunul judecătorului și al gâdelui. Și dacă totuși ești pus în situația să te așezi, curmând răul, luând viața celui locuit de rău, atunci nu se cheamă că tu însuți ești un învins, ai comis crima și ai devenit chiar tu o casă a răului împotriva căruia crezuseși că ești menit să lupți?! O asemenea faptă nu-ți schimbă pentru totdeauna cursul vieții, nu devii și tu
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de gelatină natură ascunsă sperînd iertarea nopților mă topesc senină Fum, aburi Deasupra caselor cu picturi exterioare din orașul medieval Stein am Rhein - semne de întrebare caută marea în cer, bucle tînjesc după înduioșări de valuri, rotunjimi falsificate de corsete cheamă luna să-și ascută secera de ele, săgeți în urmărirea celui care n-a implorat norul să nu-i aducă furtuni ci doar să fie mai blînde în copilărie așteptam dospirea globurilor cu aburi risipite de tren Eu îmblînzeam și
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Matei Călinescu Martie 2007 Am fost victima unei ciudate asociații de idei"... Am subliniat pasajul și m-am hotărît să-i telefonez lui Mircea Ivănescu la Sibiu și să-i comunic descoperirea mea. (Îl chem la telefon din Bloomington cu o anumită regularitate, încerc astfel, de departe, să-i mai risipesc sentimentul de singurătate care-l apasă din ce în ce mai neiertător după anii petrecuți "pe patul meu de suferință", cum îmi spune el invariabil.) Mircea a rămas
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
iluziile (p. 309). Pentru el, adevărul era o invenție printre altele. Fiecare își cultivă ficțiunile lui. Ingenios elaborat, până a părea chiar artificios, romanul Vladiei se complică, în cele din urmă, într-o narațiune despre mecanismul ficțiunii. Vicol Antim își cheamă în Vladia prietenul din copilărie, pe Gelu Ravac, ajuns maistru constructor. În roman sunt prezentate alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
ori, e un eșapament prin care se eliberează de multe și mărunte, pe față sau în gând. În mahala, cum să te afirmi, la paișpe ani, dacă nu știi să înjuri? Profesori buni la tot pasul. - Ascultă, Gică! - Nu mă cheamă Gică! - Mă contrazici? Te scarpină pielea?... Și-apoi, te-a întrebat careva, când te-ai născut, ce nume-ai vrea? - Nu. - Pe mine cum mă cheamă? - Ionel Sarchisian! - Și cum mi se zice? - Ionel Roșu. - De ce? - După culoarea părului și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
dacă nu știi să înjuri? Profesori buni la tot pasul. - Ascultă, Gică! - Nu mă cheamă Gică! - Mă contrazici? Te scarpină pielea?... Și-apoi, te-a întrebat careva, când te-ai născut, ce nume-ai vrea? - Nu. - Pe mine cum mă cheamă? - Ionel Sarchisian! - Și cum mi se zice? - Ionel Roșu. - De ce? - După culoarea părului și iuțeala pumnilor. - Deci pe tine cum te cheamă? - Gică - dacă zici matale. - Știi de unde ți se trage numele? - Nu! - De la ga-gică. S-o lași pe Evelina-n
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
apoi, te-a întrebat careva, când te-ai născut, ce nume-ai vrea? - Nu. - Pe mine cum mă cheamă? - Ionel Sarchisian! - Și cum mi se zice? - Ionel Roșu. - De ce? - După culoarea părului și iuțeala pumnilor. - Deci pe tine cum te cheamă? - Gică - dacă zici matale. - Știi de unde ți se trage numele? - Nu! - De la ga-gică. S-o lași pe Evelina-n pace. E mare, nu-i de nasul tău. Bagă la deblă: i-a mea; numai a mea! Și-acum, dac-ai înțeles
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug ceva. Când s-a hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea cu zile. - M-ați chemat târziu, domnule Șutoțkin. Ziua de ieri n-o mai întoarcem. Vă promit însă că oprim paralizia, să nu se mai ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece pe Spilka cu o dulce impotență
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și asupra omului, chemându-l pe acesta să se împărtășească de ea. Scopul lor nu este de a alcătui și sistematiza învățătura dogmatică despre Întrupare, ci de a vorbi „la cererea ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
Cântec de leagăn Mama Dragostea ta mă alăptează și mă cheamă Copil, matur, bătrân, Încă mă iei în brațe și îmi dai copilăria toată, de la sân Mama, Când toată lumea va să râdă, vă să geamă, Tu, pas cu pas, Mă vei caută prin infinit, o veșnicie, și mă vei află doar
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
U ( M O LD O V A ) FĂPTURA MAMEI Ușoară, maică, ușoară, C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut În lume Limba noastră cea română. Cânt a Patriei ființă Și-a ei rodnică țărână Ce-a născut
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia răstignit la apus. Dezgolit de huma disprețului, ard trandafirii rănirii, precum Shota Rustaveli, prefăcut tamada... De după culmea de foc din Saburtalo se ivesc căprioare. Kazbeghi mă cheamă. Și strig: „Gaumargios!”, tinerețe pierdută! „Gaumargios!”, pasăre cu cioc de opal! „Gaumargios!”, mister al iubirii din Bodbe! Și-n somn vă strig pe voi, iubiri pierdute: Djvari, Mtskheta, Vardzia, Svaneti, scumpă Uplistsikhe... SCADENȚA DIN VIS Greu de purtat mantia sărutului
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
fii, parcă ai fi acel lucru. Un artist poate demult nu mai este cel ce este el, ci se vede ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
o așează pe Donna Elvira (la figurat și la propriu) i se cuvine, dacă stăm să ne gândim că, din mille e tre „piese” spaniole de catalog, ea este unica femeie care se consideră soția lui, perseverează, îl caută, îl cheamă la convertire.” (Elena Șorban, cimec.ro, 6 decembrie 2010). Trebuie precizat faptul că soprana Carmen Gurban s-a clasat în vârful distribuției în ceea ce privește aprecierile publicului și ale presei, iar aceasta se datorește unei interpretări în care variabilele au fost determinate
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
spun că am fost crescut de tata, la București, până mi-am terminat studiile primare, apoi am fost trimis În Franța, să urmez Colegiul Iezuiților din Évreux. În vremea asta l-am avut ca tutore pe Nicolae Titulescu, care mă chema, În vacanțe, la el, la Geneva, la „Hôtel des Bergues”. Mă cunoștea de mic, fiind prieten cu tata. A fost foarte generos cu mine, mă considera copilul lui... După ce am luat bacalaureatul În Franța, tatălui meu i-a fost frică
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
n-a făcut nimic. Asta e viața omului... Domnule Danielopol, să mutăm discuția, cu voia Dvs., În alt plan. De peste trei decenii trăiți Într-o țară, Franța, care e fondatoare a Uniunii Europene. Ce părere aveți despre experimentul care se cheamă U.E.? Nu cred că se va face vreodată o veritabilă Uniune Europeană, În sensul că vor dispărea individualitățile naționale, trăsăturile fiecărei țări care intră În componența acestei uniuni. Eu am trăit atâția ani În Franța, unde am cunoscut și oameni
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
înțeles că are și halucinații divine, cînd le explica americanilor cum a devenit pastor, spunîndu-le că “God called me”. La citirea acestei propoziții, mulți americani au intrat în tulburare și confuzie, fiindcă nu le-a precizat dacă God l-a chemat la telefon sau la El la Office, ceea ce nu este același lucru! Nu! Oricum, trebuie sa fi dus de-acasă rău de totului să încerci să impresionezi, chiar și pe americani, cu asemenea smintiri! God nu se amestecă în admiterea
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
vorba de un farsor ordinar care exploatează credibilitatea și naivitatea americanilor, decît o minune. Dar iată și părerea lui badea Gheo' din Mijlocenii Bargaului: “Trebe să fi bolind bine să vorbești așa ceva. Adică, nici Papă de la Romă nu a fost chemat la împărăție vreodată pînă amu, și vine Lotzi din Dej și se dă ocos că pe el lo chemat Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap,cît nu-i prea tîrziu” Nu
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]