1,324 matches
-
întrebări (pe care le numim factuale) calitatea răspunsurilor este mai bună. Și atunci când ne interesează opiniile, atitudinile, scopurile, motivațiile sau alte elemente ce țin de trăirile subiectului, de universul său interior, o discuție față în față realizată la locuința celui chestionat ne conduce la rezultate superioare celor obținute în alte situații. În al treilea rând, în majoritatea lucrărilor metodologice se apreciază că ancheta directă, față în față, deci inclusiv cea la domiciliu, este cel mai puțin afectată defenomenul de nonrăspuns. Asupra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încât un sondaj efectuat printr-o asemenea procedură, chiar dacă va colecta zeci de mii de răspunsuri, ajunge la niște rezultate fără o valoare practică de cunoaștere. Decât să pui temei pe astfel de date, mai bine ieși în stradă și chestionezi 100 de oameni la întâmplare, căci aproape sigur vei găsi o dispersie a opiniilor mai apropiată de cea a populației în ansamblu. Este limpede că exemplul de mai sus este unul caricatural și nu e de așteptat să cadă într-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prestigiu mai mic. O modalitate pentru atingerea acestui deziderat este accentuarea faptului că oamenii au păreri diferite despre una și aceeași problemă, lucru ce poate fi cuprins chiar în formularea întrebărilor. În același scop, se poate uzita și de eufemisme; chestionând părinții în legătură cu propriii copii, epreferabil ca, de exemplu, în loc de „modalități de pedepsire” să spunem „metode de educație”. O cale mai eficientă de a diminua acțiunea dezirabilității ar fi înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
episoadele care-l pun pe individ într-o lumină favorabilă sunt, în general, mai prezente în mintea lui și redate cu mai mare ușurință. Alături de efectul dezirabilității contează și relevanța, pentru individul în cauză, a faptelor trecute, în legătură cu care este chestionat. Cu toate că ceea ce este relevant diferă într-o măsură considerabilă de la un individ la altul și în funcție de conjuncturi, se pot distinge, totuși, caracteristici și „filtre” comune care conferă selectivitate în reproducerea evenimentelor, faptelor, în ciuda trecerii timpului, și anume: • evenimente mai neobișnuite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
personalitate, gândurile, sentimentele sale...! Nu! Este imposibil- vor spune mulți - ca din 1.500 de păreri să se poată deduce opiniile a milioane de oameni; iar mereu câțiva vor aprecia chiar că rezultatul este fals, „de vreme ce Eu nu am fost chestionat”. Asemenea judecăți pornesc de la o caracteristică reală a studiilor selective, care însă este exacerbată și contrapusă naturii altor modalități de cunoaștere. Este vorba de faptul că, în orice studiu pe eșantion, rezultatul se obține cu o anumită eroare și intervine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă se poate spune așa,aflându-se destul de departe de ceea ce obișnuim, în limbajul curent, să desemnăm prin acest termen. Dacă ieșim la prânz în centrul orașului și vom alege „la întâmplare” 200 de oameni pe care dorim să-i chestionăm, aceștia nu vor forma un eșantion probabilistic pentru populația orașului, din cel puțin două motive. Mai întâi, la ora respectivă numai anumite categorii de oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe chestionar se trec, sub numărul posibil de persoane adulte dingospodărie, cifrele de pe linia corespunzătoare. Astfel, pe chestionarul cu numărul 44 vascrie: „Dacă numărul de persoane peste 18 ani este: 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau peste, atunci vei chestiona persoana cu numărul: 1, 2, 3, 4, 5, 5”. Neajunsul principal al acestei proceduri, a cărei schemă, ingenios alcătuită, asigură șanse aproximativ egale membrilor fiecărei gospodării (mai puțin în cazul gospodăriilor cu multe persoane, unde indivizii cu numărul de ordine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că „de la centru” eșantionul poate fi stabilit exact doar până la nivel de comună/oraș sau, eventual (dar foarte rar se întâmplă așa), până la nivel de localitate. După aceea, operatorului îi revine sarcina de a ajunge la indivizii ce vor fi chestionați și deci este necesar ca el să aibă instrucțiuni foarte clare și detaliate cu ceea ce are de făcut în acest proces de căutare a subiecților, iar cei care conduc cercetarea trebuie să verifice foarte atent modul cum sunt respectate aceste
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiecților, iar cei care conduc cercetarea trebuie să verifice foarte atent modul cum sunt respectate aceste instrucțiuni. Am subliniat această din urmă expresie căci, după cunoștința noastră, la noi se verifică îndeosebi - atunci când se face o verificare! - dacă operatorul a chestionat persoana de la adresa la care spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se poate întâmpla este ca anumite dimensiuni postulate ca fiind distincte să se dovedească apropiate una de alta. Așa ceva se întâmplă, de fapt, și în exemplul descris mai sus. Într-adevăr, se vede că cele opt aspecte asupra cărora sunt chestionați salariații din întreprinderile studiate sunt, în fapt, opt dimensiuni propriu-zise ale conceptului, fiecare fiind acoperită cu o singură întrebare sintetică. Reducția efectuată ulterior se dovedește necesară datorită similitudinilor unora dintre aceste dimensiuni, existând deci posibilitatea reducerii spațiului generat de concept
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel al așa-numitelor eșantioane contrastante (vezi Radu et al., 1993). Dacă presupunem că un fenomen X depinde decisiv de unul Y, atunci vom lua două eșantioane de indivizi cu stări radical diferite după caracteristica Y, pe care să le chestionăm separat, având ca obiectiv fenomenul X. De pildă, putem alege un subeșantion de tineri încadrați în muncă și un altul de indivizi de aceeași vârstă șomeri, fără a ne mai interesa de alte categorii precum cei aflați la studii, tinerele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din des citatul poem al transhumantei, San-Marina, cu ritmuri iuți și culori aspre. În Macedonele, erosul Întîlnește des În calea lui moartea În niște alegorii lirice ce amintesc de Miorița. Întors la Vardar, păstorul nu află pe Cilia lui și, chestionînd oițele, află că pe Cilia a luat-o În carul ei o Doamnă mare, nu alta, Își dă seama păstorul, decât moartea. Cilia, Întocmea ca păstorul din balada lui Alecsandri, Îi lăsase un testament prefăcut: „Voi, oițe, voi, mioare, CÎnd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
încet mâna la buzunarul de la piept, desface clapeta aparatului și rămâne câteva clipe cu ochii pe ecran. — Statisticile spun că nouăzeci la sută dintre mesajele telefonice au conținut erotic, spuse Cosmina, fără să-și ia ochii de la fereastră. N-au chestionat pe cine trebuie, răspunse Iacob, punând aparatul la loc. Și apoi : Vino lângă mine... Violoncelul își terminase unduirea. În partea a doua a concertului, omul și moartea păreau că se privesc în față. Ea se așeză în fața lui. — Nu m-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
când se ceartă, că se uită foarte urât. - Mă rog, întrebă Pomponescu, unde dispare Ioanide? - Cine știe?! se hazardă Gulimănescu. L-am zărit odatăcu o domnișoară. - Lucrează, domnule, îi luă apărarea Gaittany, merge prin provincie, unde construiește. - Cum era fata? chestionă madam Valsamaky. - Înaltă, subțire, cu ochii foarte albaștri. - E Pica, fata lui, identifică madam Valsamaky. - Eu l-am văzut, vorbi Hagienuș tremurîndu-și fălcile deplăcerea delațiunii, cu alta brună, cu ochii de migdală și buze foarte groase, roșii. Spunând aceasta, privirile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
arhitectului. Acesta îi aplică imediat, mental, calificativul "dobitoc", tare însă îl amenință sarcastic, fixîndu-l cu ochii săi inverosimil de albaștri: - Am o știre importantă pentru dumneata, iubite domn! Nu i-o spuse totuși, ci, întorcînd capul spre madam Valsamaky, o chestionă direct: - Ioana? - Bine! zise aceasta cu fineță. E o fotografie a mea deacum douăzeci de ani. Surprins în reflecțiile intime, Ioanide lăsă capul în jos. Pomponescu, luând smochinele ca pretext, evocă imagini din-tr-o călătorie în Africa, vorbi despre abundența și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
duse repede în odaia în care dormea, închizînd în urmă-i toate ușile. Ideea că Tudorel putea să vină dintr-o clipă într-alta îl impacienta. După aceea se întoarse spre Sultana, care se așeză pe un scaun, și o chestionă din privire, din ridicarea umerilor. Intrată în alt regim de lumină, fizionomia fetei trăda, spre deosebire de figura din portretul din ulei, o vârstă agitată, douăzeci și șapte, douăzeci și opt de ani, în plină agresiune a sângelui. Degetele mâinii, scoase din mănușă, îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
definitiv, ce are de a face culoarea părului? Îi ședea bine. Totuși, continua observare a lui Dan Bogdan (devenită tic, prin carența fanteziei) îl plictisea atât de tare încît într-o bună zi se rase în cap. Dan Bogdan îl chestionă, natural, asupra motivului neobișnuitei acțiuni; nu bănui vreodată că el era cauza noii înfățișări a lui Ioanide. Cum Oprescu se pregătea să-i comunice rezultatul calculelor, arhitectul îl privi fix cu ochii lui albaștri, aproape opalini în bătaia soarelui, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de pe strada lui și încreți fruntea. Era un "ce" la mijloc, care trebuia neapărat dezlegat. Doru părea a fi un personaj luat la ochi de autorități. Arhitectul vîrî capul pe ușa cortului lui Tudorel, cu gândul de a-l mai chestiona discret; acesta, care avea o hârtie în mână, se sperie de neașteptata ivire a tatălui său și rupse hârtia în bucățele mici, pe care le băgă în buzunar. - Ștrengarule, primești scrisori de dragoste! Îl provocă Ioanide, cu ochii fix la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu-l găsi (acela plecase pentru vreo patru zile la Vălenii-de-Munte), aflând în schimb pe soția acestuia, Paulina, sora lui Hergot. Aceasta îl trimise la Hergot. În treacăt fie zis, cu toată desperarea, Gonzalv nu se putu dispensa de a chestiona pe doamna Conțescu în privința sănătății soțului ei: - Nu e oare o imprudență să plece așa curând după o boală gravă? - Doctorul zice să nu. Gonzalv strâmbă din nas aproape scandalizat; din întîmplare, fizionomia lui speriată nu permise Paulinei a pricepe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
impresia scrisorii către Tudorel, se întrebă când luase ființă aceste magazine de coloniale și cafele, toate pe aceeași formulă, cu mobilier de stejar, cu vânzători îmbrăcați în halaturi albe și cu vitrine extrem de îngrijit decorate. Nu avusese curiozitatea să-l chestioneze pe Manigomian, și de altfel armenii au nume cam asemănătoare. Acum altceva. Ce sens avea asta, că Tudorel lua un salariu de la Sucursala nr. 4? Era deci impiegat acolo: vânzător (mare mirare!), casier, un fel de funcționar. Tudorel nu părea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui caracteristică, nu, dar citi atâta contrarietate pe fața Elvirei, încît se răzgândi și nu se mai întrebă ce rost avea tizana. Elvira era singura ființă din casă în care avea încredere încă nestrămutată. Spre a-i face hatârul, o chestionă în prealabil: - Și zici că e bună? - Infailibilă! - Dacă zici tu, așa o fi.Și arhitectul bău tizana astringentă, făcând o grimasă, privit cu aere victorioase de Elvira. Totuși, incorigibil, Ioanide, ridicîndu-se de la masă, spuse aceste vorbe enigmatice, fixând teribil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și ce meserie am. . - Copiii sunt tiranici, sări Gulimănescu spre a-și sublinia prezența; o dată ce-i ai, ești sclavul lor. Și astfel conversația se învîrti numai asupra copiilor, cei prezenți debitară anecdote cu privire la progenitura lor, și Gonzalv Ionescu însuși fu chestionat de Pomponescu asupra sănătății odraslelor sale. . - Ei, se informă Petrișor al lui Hagienuș, ce spunePomponescu despre situația internațională? . - Parcă noi am vorbit despre situația internațională, îldezamăgi malițios Hagienuș. S-a discutat despre copiii mici, uite, mă jur! Oricâtă veritabilă dorință
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucrări, fiindcă auzise că se pregătește în mod serios o reorganizare a învățămîntului superior. De asemeni îl lăsă rece debarcarea germanilor în Norvegia. Când edițiile speciale vesteau cu litere mari, la 10 mai, atacul împotriva Olandei, Belgiei și Luxemburgului, Gonzalv chestiona pe Hagienuș în ce stadiu se afla proiectul de a pensiona pe unii profesori mai în vârstă. La 14 iunie 1940, ziua căderii Parisului, Gonzalv năvăli emoționat în biroul lui Gaittany, ticsit de amicii comuni. . - Ai auzit? zise gâfâind Gonzalv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și, plin de sudori, avea o mină lamentabilă. Febra nu se lăsa jugulată de antipiricele obișnuite decât foarte puțin. Atunci, întrebarea ce se puse fu dacă nu făcea o boală infecțioasă, nu suficient manifestată exterior: scarlatină, tifos, malarie. Conțescu fu chestionat dacă nu avusese friguri vreodată, fu pipăit în dreptul splinei. Manifestații suspecte avusese, dar atunci era prea sărac spre a consulta un doctor și a-și lua temperatura. Tânjise pe picioare. Analiza sângelui nu duse la nici o încheiere, deoarece bolnavul n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu totul nou. În anii '80 opinia publică din patru mari țări europene considera că Statele Unite funcționau foarte bine în privința oportunităților economice, a statului de drept, a libertății religioase și a diversității artistice. Dar mai puțin de jumătate din cei chestionați în Marea Britanie, Germania și Spania vedeau Statele Unite ca pe un model bun pentru alte țări.79 Felul în care America acționează pe plan intern îi poate îmbunătăți imaginea și spori legitimitatea, ceea ce îi poate fi de folos în promovarea obiectivelor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]