733 matches
-
să fie mai ușor prin mișcarea unui ghid de la un rând la altul. Disfuncțiile urinare cauzează invaliditate socială semnificativă. Deoarece disfuncția vezicii se dezvoltă aproape la toți pacienții și poate surveni în orice moment în timpul evoluției SM, toți pacienții trebuie chestionați precis în privința simptomelor lor vezicale, a istoricului lor, a obiceiurilor toaletei și a restricțiilor lichidiene pentru controlul simptomelor. Din punct de vedere clinic, pacientul poate dezvolta una sau mai multe din tulburările urinare descrise la capitolul simptomatologie. Înainte de instalara tratamentului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de persoane bolnave cu SM, din totalul de 1.302 cărora le-a fost trimis chestionarul. De la început se menționează că bolnavii de SM sunt mulțumiți de prestările oferite actualmente de Elveția, de către domeniul readaptării. Structura pe vârstă a celor chestionați este: 12% 20-34 de ani; 47% 35-54 de ani; 41% peste 55 de ani. Aproximativ 88% din cei ce beneficiază de oferte de sejur în clinici sunt bolnavi de vârstă medie spre avansată. În clinica Walenstadtberg au fost internați 36
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tratamentelor existente și că ar dori să știe mai multe despre aceste lucruri. Subliniem că 9 din 10 bolnavi sunt satisfăcuți de echipa de colaborare interdisciplinară care se ocupă de tratamentul lor (medici, psihologi, infirmiere, fizioterapeuți, psihoterapeuți etc). Majoritatea bolnavilor chestionați ridicau problema, pe bună dreptate, a faptului că un sejur de 4-6 săptămâni pe an este insuficient pentru a asigura o bună recuperare. Se pare că ar fi mai profitabil să se practice aceste tratamente de recuperare în mod permanent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vor retrage la o dată anume din calendar înlătură qui pro quo-ul. Pentru majoritatea americanilor, această premisă este de la sine înțeleasă, ea contribuind la acea "viziune despre lume" despre care Hill dovedise, într-un moment anterior al raționamentului său, că trebuie chestionată înaintea oricărei interogări a datelor sale cele mai necesare. Prin urmare, anunțarea efectivă a datei retragerii, parte esențială a strategiei numărul trei în partiția lui Nixon, reprezintă calea sigură spre eșec, în ce privește încheierea războiului într-o manieră adecvată atât intereselor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
murit la 19 dec. 1961, în vîrstă de 82 de ani, iar Costachi Bunu, născut în mai, 1880, a murit la 6 febr. 1965, în vîrstă de 85 de ani neîmpliniți. Apoi, Augustin Z. N. Pop le-a atribuit bătrînilor chestionați o pronunțare străină de idiomul nostru moldovenesc: hodaie, hodăi, ghișini, nighic (nimic), nelejuire, jenunchi, zăși (zece), el se lipchea, apoi pronunțarea perfectului compus, ca prin Transilvania : ei s-or dus, or fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rezultatelor anticipate etc. presupun resurse și abilități specifice. Spre exemplu, în contextul unei analize interne privind evaluarea dificultăților întâmpinate de evaluatorii FRDS în procesul de evaluare a propunerilor de proiecte, 12 dintre cei 34 de evaluatori de proiecte de infrastructură chestionați au semnalat dificultăți în aplicarea în bune condiții a instrumentelor utilizate de Fond pentru evaluarea aspectelor sociale asociate unui proiect FRDS. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 1 Instrumente utilizate de FRDS în evaluare. Provocări ridicate de aplicarea lor Necesitatea dezvoltării unor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vorba despre altceva (har, capacități moștenite, înnăscute, imaginație etc.)23. Rezultatele arată clar că la nivelul cunoașterii comune există o veritabilă nebuloasă în jurul divinației. În acest caleidoscop difuz de percepții, divinația rămâne o practică destul de populară. Aproximativ 28% dintre cei chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la divinație. Mulți au susținut că au făcut acest gest din curiozitate. La acest capitol, cele mai multe declarații sunt reținute și atestă o atitudine destul de prudentă și evazivă față de fenomenul cercetat. Cum putem
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înțeleagă. El trebuie (...) să participe la producția lor și această participare presupune apartenență"119. Or, tocmai această apartenență a cercetătorului, dar și a subiecților cercetați, sporește îndoiala asupra unei obiectivități totale. De pildă, există numeroase indicii care arată că subiecții chestionați și intervievați în cercetarea noastră privind fenomenul divinatoriu au dat răspunsuri "conforme" cu presupusele așteptări ale operatorilor. Neconcordanța dintre răspunsurile date la diverse întrebări, precum și numărul destul de mare al nonrăspunsurilor ne conduc la o astfel de concluzie. Faptul este explicabil
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se identifică, de regulă, ca o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor funcție fiind aceea de diagnosticare și prognosticare. "Eu spun omului ce văd și ce-l așteaptă, nimic în plus...". Acest lucru este demonstrat și de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ei pot deveni oricând și clienți. În funcție de opinia și părerile lor despre practicile de prezicere, aceștia s-ar împărți în: 1) curioși și interesați; 2) sceptici și 3) dezinteresați. Rezultatele cercetării întreprinse în Iași arată că 40,6% dintre cei chestionați consideră curiozitatea ca fiind principala cauză a gestului de a asista ca spectator la diferite practici divinatorii. Este important să spunem că această opinie este întâlnită în rândul populației tinere, 18-30 de ani. Tot ei sunt cei care cred că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
față de fenomenul cercetat se situează în grupa de vârstă de 18-30 de ani. În general, aceștia s-au arătat mai deschiși, mai comunicativi și au dat răspunsuri mai nuanțate. De asemenea, am constatat că există o opinie majoritară a celor chestionați (62,5%) potrivit căreia anumite fapte, fenomene, evenimente pot fi prevestite omului în diverse chipuri. Credeți că anumite fapte, evenimente, fenomene pot fi prevestite omului în diverse feluri? Frecvență Procent Da 250 62.5% Nu 105 26.3% NS/NR
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și omul modern este un exemplu de raționalitate", rezultatele pot fi contrazise. Mult mai important este să descoperim cum au supraviețuit diverse credințe și practici în diverse spații culturale. Un alt rezultat interesant a fost obținut atunci când 52% dintre subiecții chestionați au enumerat câteva forme populare de divinație. În mediul urban acest fapt înseamnă foarte mult. Dintre cele mai cunoscute practici divinatorii enumerăm: "calendarul de ceapă" și "practicile de aflare a ursitului". Despre ele se crede, în primul rând, că "sunt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
etc.). Credem că este vorba mai curând de reținere și de teama de a nu da răspunsuri greșite (care nu concordă cu așteptările operatorului) sau de a nu fi ridicoli. În această situație, non-răspunsul trădează și faptul că opiniile celor chestionați se situează mai mult în zona superstițiilor, că, practic, sunt în situația de a nu putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai degrabă între cei care au declarat că nu cred în destin (21,0%). Dintre cei chestionați, 70,8% nu au apelat niciodată la astfel de practici și se situează în ipostaza de pur "spectator". Cel puțin la nivel declarativ, așa stau lucrurile. În fapt, este detul de greu de verificat câți dintre aceștia au participat efectiv
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003 (Debarbieux, 2004). Am comentat deja pe larg decalajul dintre cifrele noastre și cifrele oficiale, deci nu vom mai reveni asupra lui, căci ar putea deveni plictisitor. Însă e
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere, uz de armă, agresiune fizică asupra unui profesor). Aceste din urmă acte, cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă le raportăm la populația globală a gimnaziilor, între 200 000 și 300 000 de elevi francezi. Unele dintre aceste acte sunt specific școlare (agresiunea asupra unui dascăl). Altele sunt comise și în afara mediului școlar. Conform acestei anchete
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al guvernului chinez), Humanistic Education Fondation a realizat un studiu în toată insula. Acest studiu a scos la iveală că, în 93,5% dintre școlile vizitate, practica era curentă încă. Dintre cei 1 311 elevi de școală primară și gimnaziu chestionați repartizați în 159 de școli primare și 62 de gimnazii -, 70% s-au plâns de pedepsele corporale, bătaia la fund în public părând cea mai răspândită. Copiii au citat și alte umilințe, ca obligația de a sta în picioare, într-
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar, iar 35% sancționează rezultate școlare mediocre. Dar, la urma urmei, e un fapt atât de grav și oare nu privim problema din perspectiva
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe portughezi [...] n-avem probleme [...]. Celula lor familială este mult mai puternică decât celula franceză. Diferența față de tinerii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în gimnaziu, copii de aceeași vârstă au opinii extrem de divergente, iar în spatele efectului legat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
șansa alegerii și a automodelării: Identitatea, până la urmă, înseamnă în mod literal unu. Când trăim prin autoreprezentări electronice, avem nenumărate posibilități de a fi mulți. Oamenii devin maeștri ai autoreprezentării și ai autocreației. Noțiunea însăși de «eu adevărat», interior, este chestionată (Turkle,1994, onlineă. Încrezătoare în potențialul spațiului virtual de a crea identități expresive ca joc de roluri sau ca remediu/terapie pentru identitatea vulnerabilă din realitatea fizică (precum în cazul introvertiților care devin sociabili onlineă, studiile autoarei devin emblematice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la exemplul lui Alain Marc Rieu care își propune să studieze cererea publicului și funcțiile muzeului, parametrii care condiționează venirea publicului în muzee, anticipările și motivațiile vizitatorilor 25. Asociat celor trei cuvinte cheie: distracție, învățare, descoperire, explorare, 23 % din cei chestionați au considerat că muzeul este un spațiu al învățării. În contextul analizei, fiind prezente mai multe tipuri de muzee, dintre care unele cu accent pe expunere statică, clasică, s-a observat că în primul rînd publicul școlar era cel care
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de a subestima impactul acesteia asupra deciziei electorale. În urma evaluării colective astfel nuanțate, deducem o concluzie deloc de neglijat: publicitatea nu este suportul legitim al comunicării politice, deoarece nu îi putem recunoaște influența. De altfel, în 1987, 81% dintre francezii chestionați credeau că publicitatea nu le poate influența părerea în privința unei persoane sau a unui partid politic, în timp ce 11% aveau o opinie contrară. Chiar și un posibil argument adesea invocat în favoarea publicității, concepută drept limbaj politic modern, nu poate fi luat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]