641 matches
-
crengi de soare s'apleacă'n basm năerii, Ca să sărute-n cântec cosița primăverii Crescută, râu sburdalnic, în tremur de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
ăchiotă. El este caracteristic pentru o mare parte a poeziei lui Mihai Beniuc; a forța emisia vocală părîndu-i probabil, autorului o posibilitate de suplinire a inspirației reale. Poate că rareori că în Lumini crepusculare (exceptînd producția sufocant-retorică din anii ^50) chiotul se aude cu atîta sîcîitoare obstinație. Scurtă piesă intitulată chiar Chiot adună, parcă, toate păcatele unui scriitor. (...) O specialitate fastidioasa a lui Mihai Beniuc sînt moralitățile săltărețe, banale, scrise cu uluitoare neglijență. (...) Cînd e iritat, Beniuc scrie și mai rudimentar-tantos
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
Mihai Beniuc; a forța emisia vocală părîndu-i probabil, autorului o posibilitate de suplinire a inspirației reale. Poate că rareori că în Lumini crepusculare (exceptînd producția sufocant-retorică din anii ^50) chiotul se aude cu atîta sîcîitoare obstinație. Scurtă piesă intitulată chiar Chiot adună, parcă, toate păcatele unui scriitor. (...) O specialitate fastidioasa a lui Mihai Beniuc sînt moralitățile săltărețe, banale, scrise cu uluitoare neglijență. (...) Cînd e iritat, Beniuc scrie și mai rudimentar-tantos, cu personificări grăbite: ăAducere-aminte, de ce mă provoci?a, a Tu, Orfeu
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
și Destinație: Km 0+000 (DE 79) - 0+427 (pășune); Lungimea drumului L = 427 ml; Lățimea părții carosabile l = 8 ml"; - la poziția nr. 79, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 78 Cursaru (Ulița de la Chiot)", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DS 77) - 0+142 (pădure); Lungimea drumului L = 142 ml; Lățimea părții carosabile l = 7 ml"; - la poziția nr. 80, coloana 3 "Denumirea bunului
HOTĂRÂRE nr. 1.508 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]
-
strada Kogălniceanu, L = 660 m 3. Strada Gării - se află pe DJ 553 4. Strada Iancului, L = 500 m 5. Strada Doamnei, L = 670 m 6. strada Popa Fănică, L = 340 m 7. strada Ștepan, L = 450 m 8. strada Chiot, L = 730 m 9. Strada Rozelor, L = 600 m 10. Strada Plutonului, L = 670 m 11. Strada Liliacului, L = 280 m 12. Strada Morii Negrilă, L = 950 m 13. strada Mătăsari, L = 650 m 14. Strada Pinului, L = 700 m
HOTĂRÂRE nr. 596 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234213_a_235542]
-
nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile și vitele erau așezate la locul lor, tot imașul vuia de chiote, de apeluri către vecini și nu numai, prin care tinerii își exprimau prezența și atașamentul într-un spațiu nocturn devenit nesigur: "Uuuu, tu Mărie, tu!", "Uuuuu/hu/hu/huuu!, mă Ioane, mă!"... După mulsul de dimineață, oile și vitele erau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
stătea cuminte în spațiul destinat, însă după circa 2-3 ore de așteptare, băieții și fetele se adunau la unul din "jocuri", în special acolo unde muzicanții erau mai buni, și formau o singură horă. Cum era și firesc, strigătele și chiotele tinerilor, tendința de a juca cât mai aproape de muzicanți și nelipsita gelozie a celor de pe margine, se manifesta prin răfuieli între cetele de băieți, spre deliciul fetelor. În general grupurile erau despărțite chiar de rudele comune existente în acele sate
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi, deodată, cu toții, cu pași săltați și foarte iuți, pornesc într-un vârtej. Zidul viu te avântă când încoace, când încolo, lăutarii pișcă vehement strunele înăsprind și ascuțind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acum șirul, tot încovăindu-se și strigându-se, ca un șapte fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească până ce
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
Făt-Frumos, Zmeul, Statu-Palmă, Alb și Verde Împărat. Prin monologurile uriașilor ajungem iar la o lirică a „voiniciei“, care simte nevoia unei violente cheltuiri de forță fizică. Strâmbă-Lemne se laudă că a făcut „să trosnească“ viața, strângând-o în brațele lui "(Chiot uriaș)". Izvoarele unor atari puteri sunt anteice, căci gigantul, în momentele de cumpănă, răcnește: Dar tu, pământ, m-ajută și te crapă / Și dă-mi din seva ta să beau o gură - / Să dau de-a rostogolul cerul greu, / Și-
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip, numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Denumirea provine de la semnalele pe care le dădeau localnici odată cu apariția vreunei primejdii. Această dună înaltă servea ca punct de observație în jur. Localitatea se află situată la contactul dintre prima și cea de-a doua terasă a Dunării. În
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cor mixt (versuri Charles van Lerberge, p.a. Iași 21 mai 1993, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Doru Morariu • "Ave Maria", cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
peisagistul Einar Wegener, devenit Lili Elbe. Știu ce înseamnă aplauzele la Veneția, încă le mai am în urechi pe cele de anul trecut, la intrarea în sala conferinței de presă a lui Al Pacino. Acum au fost de-a dreptul chiote, un fel de salut dezlănțuit, de bucurie și imensă admirație. Subțire, dar nu plăpând, doar fragil, aproape străveziu, cu o privire luminos mirată, îmbrăcat ca un elev, fostul coleg de la Eaton al prințului William mi s-a părut nespus de
Veneția 2015. Domnule Redmayne, pregătiți-vă pentru Cupa Volpi by Corespondență de laMagda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101844_a_103136]
-
imagine a noii capitale: porcii din curtea hotelului de pe Calea Victoriei Până la București a călătorit într-o căruță a poștei, unde „opt cai erau înhămați la ea și doi vizitii, amândoi călări, îi îndemnau mereu la tot mai mare goană, scoțând chiote și strigăte...", cum scria Mite Kremnitz în „Regele Carol al României". În timpul acestei călătorii și-a dat seama că va trebui să aducă schimbări în țară, situația nefiind deloc roz. De pildă, prima imagine pe care și-o amintește din
10 Mai, Sărbătoarea Națională a românilor până în 1947. Ascultă Imnul regal by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103038_a_104330]
-
și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Barbu era cel mai mic dintre copiii familiei. A crescut printre vii și porumbiști, pe drumul prăfuit al mahalalei, în chiotele grânarilor și nechezatul cailor, vrăjit de atmosfera folclorică de la marginea Bucureștiului. Începe cartea acasă. Urmează apoi înscrierea la școală, iar examenul este evocat în ”Domnul Vucea”. - Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi? Mă gândii eu, mă răzgândii
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
situează sub aceeași inscripție heraldica: Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul. „Îți voi arăta lucrurile, așa cum au fost ele. Îi voi chema pe toți în jurul tău. Vei simti mirosul prafului de pușcă și vei auzi chiotele sărbătorii de Armindeni. Vei îngheța de frig pe cîmpurile de luptă și te vei topi de arșiță la vremea secerișului, pe moșiile boierilor Sămărghiteni. Te voi trimite călare pînă dincolo de serhatul Giurgiului, cu solie de taină de la Manuc. Vei gusta
Despre cărți: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105540_a_106832]