855 matches
-
expresiile sunt aproape identice), care devine astfel unul simptomatic pentru acei intelectuali români care, disprețuind tot ce ține de calitatea noastră națională, mizând numai pe valorile universalității, îl tratează pe poet ca pe un "ciomăgar de stradă", după expresia autorului Chirei Chiralina, desigur "în lumina unei gândiri moderne bine cugetate", ca să folosesc cuvintele aceluiași. Atitudinea lui Panait Istrati nu era străină însă de ideile și idealurile aceleiași exaltări umaniste internaționaliste ale unor intelectuali din România care, "nou veniți în literatură", se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
trăgându-l de urechi pe N. Iorga: "Eu n-am timp să mă pun la taifas cu acei domni cari, crezând că mă-njosesc, mă compară cu Terente [...] dar când un Nicolae Iorga, ignorând și falșificând, vine și compară pe Chira cu... "Ghiță Cătănuță", iaca, vedeți, îmi cam sare muștarul în nas și încep să cred că prostia locuiește deseori în Academii". Această impertinență a avut darul să întărâte, cu bună dreptate, spiritele. Și gâlceava de presă a izbucnit. Replicile care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
influențat covârșitor deoarece cunoștea fiecare detaliu din opera sa, era fascinat de stilul și naturalețea acestuia. La urma urmei, tata se născuse și crescuse în Brăila Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu-mă aici că ne-am născut și-am crescut în același areal geografic cu care se identificase existența inegalabilului Panait Istrati. Iar tata era tare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
școlii confesionale ce tocmai se construise, pentru care va plăti chirie parohiei. După destul de multă vreme, abia în 1936, urmare unor alte reorganizări, primăria își mută sediul tot în mod provizoriu, în casa săteanului Ion Tr. Budac, plătindu-i acestuia chire. Prin hotărârea 8293 din 24 martie 1943, Ministerul Afacerilor Interne aprobă construcția unei primării în Cârțișoara pentru exercițiul financiar 1944/1945. Lucrarea a început în 1948 în vremea primarului Emilian Grovu ca să se termine în 1960, iar sala culturală aparținătoare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de prietenul său Noica, filosoful care căuta și el un loc de refugiu și de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în următoarele regiuni: în munții Apuseni; subsemnatul cu 4 persoane: Șerban Secu, Ion Constantin, Marin Georgescu și Ion Cristea, în apropierea de Vințul de jos. Tot în munții Apuseni a venit o echipă din care făcea partea: Pavel Grimalschi, Aurel Chira și Ion Marușca; în jurul Tg. Mureșului a venit o echipa cu Gică Iatan; în munții Sibiului a venit Toader Pătruț, Puiu Florescu, Nicolae Mândreanu și alții care făceau parte din echipele acestora; la Brașov a venit Iovin, Manu, Brăilă, Ardelea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
serie de portrete: oameni de mahala, mici funcționari, avocați „fără pricine”. O lume pestriță, care își trăiește eșecul cu amărăciune. Din transcrierea oratoriei emfatice, incoerente, a veleitarilor politici, sunt scoase câteva efecte comice notabile. Nuvele ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
tânărului D., care e un insurgent boem, sensibil la mutațiile pe care generația sa poetică le pregătește. Profilul i se precizează însă în Înger condeier (1939) și în celelalte cicluri de poeme scrise până în 1946 și apărute postum, prin grija Chirei Dragomir (soția poetului), în volumele Dor (1969), Minutar peste netimp (1974), Noapte calmă ( 1980) (foarte puține dintre aceste poeme fuseseră publicate de autor la vremea lor, în reviste ca „Prepoem”, „Luceafărul”, „Tinerețea”, „Adonis”, „Cadran”). Așa cum demonstrează Lucian Chișu în monografia
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
se salvează imaginile terifiante din poemul Războiul (1954), poemele finale din Vis planetar și elegiacele versuri din Șarpele fantastic (1965), poezia locurilor natale din Poveștile bălții (1959), ca și un număr remarcabil de erotice, cutreierate de himera Neranțulei și a Chirei Chiralina - figuri ale mitologiei brăilene ce se aștern peste propria aventură a iubirii. Conformarea la imperativele comuniste, de care acest entuziast impenitent s-a lăsat sedus, ca și dispariția lui prematură au făcut ca D. să nu-și valorifice decât
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
1962; Poezii, București, 1963; Inelul lui Saturn, pref. I.D. Bălan, București, 1964; Șarpele fantastic, postfață Aurel Martin, București, 1965; Pământul cântecului, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1967; Dor, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1969; Minutar peste netimp, îngr. Chira Dragomir, pref. Aurel Martin, București, 1974; Noapte calmă, îngr. Chira Dragomir, București, 1980; Sărbătorile poetului, îngr. Chira Dragomir, pref. Mircea Scarlat, București, 1987. Antologii: Poeți de la „Flamura”, Brăila, 1940. Traduceri: A. Surkov, Poezii, București, 1951; Vl. Maiakovski, Cum se fac
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
București, 1964; Șarpele fantastic, postfață Aurel Martin, București, 1965; Pământul cântecului, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1967; Dor, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1969; Minutar peste netimp, îngr. Chira Dragomir, pref. Aurel Martin, București, 1974; Noapte calmă, îngr. Chira Dragomir, București, 1980; Sărbătorile poetului, îngr. Chira Dragomir, pref. Mircea Scarlat, București, 1987. Antologii: Poeți de la „Flamura”, Brăila, 1940. Traduceri: A. Surkov, Poezii, București, 1951; Vl. Maiakovski, Cum se fac versurile?, București, 1953 (în colaborare cu I. Kișinevski); Serghei Mihalkov
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
București, 1965; Pământul cântecului, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1967; Dor, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1969; Minutar peste netimp, îngr. Chira Dragomir, pref. Aurel Martin, București, 1974; Noapte calmă, îngr. Chira Dragomir, București, 1980; Sărbătorile poetului, îngr. Chira Dragomir, pref. Mircea Scarlat, București, 1987. Antologii: Poeți de la „Flamura”, Brăila, 1940. Traduceri: A. Surkov, Poezii, București, 1951; Vl. Maiakovski, Cum se fac versurile?, București, 1953 (în colaborare cu I. Kișinevski); Serghei Mihalkov, Dar la voi ce-i?, București, 1953
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
și din 1990; este editata de Societatea de Stiinte Filologice și de Comitetul de Cultură și Arta al județului Bihor, iar din 1990, numai de Societatea de Stiinte Filologice. Colectivul de redacție este alcătuit din Maria Copil, Titus Costin, Ioan Chira, Lucian Drîmba, Victor V. Grecu, Zaharia Macovei, Mihai Vânturache, Ioan Babă. La reluarea revistei, în 1990, coordonatori șunt Corneliu Crăciun și Ioan Derșidan, iar colectivul de redacție se compune din Ioan Babă, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Lucian Drîmba
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
, Minerva (19.II.1953, Negreni, j. Cluj), poetă. Este fiica Anei (n. Avram) și a lui Teodor Chira, cantonier. Urmează școala elementară în comuna natală, apoi Școala Normală „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca (absolvită în 1973). Funcționează ca învățătoare în satul Dealul Rășinarilor și la Negreni. Debutează în „Steaua” (1986) cu poezia Ca o mână apărându-se-n vis
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
, baladă populară. Aparține ciclului de balade antiotomane, în cadrul căruia este inclusă subgrupei ce dezvoltă o tematică inspirată din viața porturilor dunărene. În culegeri, se întâlnește frecvent cu titlul redus doar la unul dintre cele două componente ale numelui: Chira (sau Chera), Chiralina (sau Cheralina). A fost creată, probabil, de cântăreții populari din zona orașelor Brăila și Galați, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis în perioada imediat următoare încheierii păcii de la Adrianopol (1829). Aria ei de
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
imediat următoare încheierii păcii de la Adrianopol (1829). Aria ei de răspândire include întreaga Muntenie, Oltenia, Moldova și sudul Banatului. Lipsită de elemente fabuloase, balada cuprinde relatarea unei întâmplări neobișnuite: răpirea unei tinere fete de către un negustor arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă cu multă cruzime (arsă sau tăiată în bucăți). Reușita artistică a baladei constă, în primul rând, în realizarea deosebită a portretelor celor doi eroi: Chira și arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu contrast, poetul anonim conturează imaginea Chirei, folosind cele mai delicate nuanțe. Aglomerările metaforice („Frumoasă zână,/ fragedă copilă,/ tânără zambilă,/ floare din grădină,/ rază de lumină”), reluate ca un laitmotiv, pun în relief una dintre cele mai frumoase imagini ale unei eroine de baladă. Ceilalți eroi se
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
zambilă,/ floare din grădină,/ rază de lumină”), reluate ca un laitmotiv, pun în relief una dintre cele mai frumoase imagini ale unei eroine de baladă. Ceilalți eroi se disting mai ales sub aspect moral. Principalele trăsături de caracter ale fraților Chirei sunt sintetizate plastic în numai două versuri: „hoții Brăilei,/ șerpii Dunării”. Impresionează, de asemenea, starea sufletească a bătrânei mame, bine surprinsă într-una dintre variantele culese de G. Dem. Teodorescu. Din descrierea întregii ei comportări în momentul când anunță fiilor
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
vorbea, / ci lacrimi vărsa, / mâinile-și frângea [...] dar nu răspundea, / că gură n-avea,/ ci semne făcea / și păru-și smulgea.” Balada a constituit un punct de plecare în realizarea uneia dintre cele mai izbutite creații ale lui Panait Istrati, Chira Chiralina. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, 193-200; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia populară, București, 1967, 204-208; Ion Ganea, Variantele baladei „Chira Chiralina” și ecourile ei în literatura scrisă, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, 1977; Dicț. lit. 1900, 179-180. C.Bz.
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
condusă de Nicolae Petrașcu, a cărui activitate se desfășura îndeosebi la București și în regiunea Sibiu. Echipele de sacrificiu erau astfel repartizate: în regiunea Timișoara, o echipă condusă de Ion Chirilă; în regiunea Cluj, o echipă condusă inițial de Aurel Chira, apoi de Pavel Grimalschi; regiunea Alba Iulia, o echipă condusă de Nicodim Toma, având în componență pe Filon Verca și Nicolae Bălănescu; regiunea Arad, echipa Moldovanu; regiunea Sibiu, echipa Nicolae Mândreanu, cu Matei Matu și Radu Șutu în componență; regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ce nu putea fi neglijat `n acțiunea proiectată. Echipa a stat trei săptăm`ni `n munți, apoi s-a dispersat `n grupuri de c`te doi-trei oameni. Grupul lansat la Turda era formată din: Pavel Grimalschi, inginer, șeful echipei; Aurel Chira, profesor, originar din comuna Iara, județul Turda, ajutor al șefului de echipă; Ion Marușca, student, din comuna Călățele, județul Cluj, radiotelegrafistul grupului; Gheorghe Neagu, din comuna Martinești, județul Turda; Achimescu; Șutea; Polisciuc; Pitea. `n momentul lansării, fiecare parașutist avea asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
autorilor în două faze: atunci când se caută o editură care să îi publice și atunci când cartea a apărut, și trebuie să aibă campania de publicitate care s-o ajute la vânzare. Programul de lecturi de la Viena (Carmen Bendovski și Luana Chira) realizat împreună cu Editura Polirom (Lucian Dan Teodorovici) ar putea fi preluat și de alte centre, într-o transparență a proiectului. Cred că în Spania editurile abia acum se deschid spre literatura română. A contat și filmul lui Cristian Mungiu, căruia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]