1,211 matches
-
abdominală poate decela prezența concomitentă a unor imagini chistice și la nivelul ficatului, datorită asocierii frecvente a celor două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Nu există substanțe radioopace la nivelul chistului (calciu). Examenul CT abdominal este indicat în suspiciunea de chist bronhogenetic în buton de cămasă (în clepsidră) [76]. Examenul IRM este indicat la pacienții cu intoleranță la substanța de contrast și în formațiunile chistice paravertebrale. Evidențiază semnalul de intensitate înaltă în T1 și T2. Examenul ecografic pune diagnosticul prenatal de chist bronhogenetic. Echografia transesofagiană are indicație în chistul paraesofagian [46]. Bronhoscopia evidențiază compresiunea extrinsecă a arborelui traheo-bronșic, prezența de secreții purulente sau sanguinolente, vizualizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în evidență compresiunea extrinsecă asupra esofagului, cu mucoasă intactă. Compresiunea extrinsecă se mai întâlnește în: chistul gastroenteric, leiomiomul esofagian, fibromul esofagian și lipomul esofagian. La biopsia aspirativă percutanată se constată celule mezoteliale, limfocite, histiocite, celule inflamatorii, nu conține țesut parietal chistic. Citologia lichidului si analizele biochimice nu pot sprijini diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic. Biopsia aspirativă transbronșică nu este indicată, pentru că prezintă risc de infecție și refacere a chistului [69]. Complicații evolutive Ele sunt: infecția chistului, fistula chisto-bronșică, hemoragia intrachistică, sindromul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
stenoza de arteră pulmonară, malignizarea. Tratament Chistul bronhogenetic simptomatic În chistul bronhogenetic mediastinal se recomandă rezecția chirurgicală prin toracotomie [61, 69] sau prin chirurgie asistată endoscopic [49]. Se practică excizie totală sau subtotală. Deseori se lasă un fragment de perete chistic pe structurile vitale. Pentru prevenirea recidivei se practică cauterizarea mucoasei restante: chimic sau electric. Probleme tehnice și incidente intra-operatorii pot apare în 44% din cazuri. Mortalitatea postoperatorie este nulă, iar morbiditatea postoperatorie este între 5-10% [69]. În chistul bronhogenetic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
compresive (fig. 7.35). Examenul CT arată o opacitate omogenă, cu densitate mică, bine delimitată (fig. 7.36). Examenul IRM are o valoare egală sau mai bună decât CT. Se constată intensitate joasă în T1 și T2 a imaginilor peretelui chistic, intensitate înaltă în T1 a imaginilor conținutului chistic. Semnalul de intensitate înaltă este similar în chistul bronhogenetic și hematomul mediastinal (Lupetin, 1987 - citat de Martin). Ecografia transesofagiană (TEE) evidențiază conținutul mobil. Chistul nu se mișcă cu mișcările respiratorii ale pleurei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
opacitate omogenă, cu densitate mică, bine delimitată (fig. 7.36). Examenul IRM are o valoare egală sau mai bună decât CT. Se constată intensitate joasă în T1 și T2 a imaginilor peretelui chistic, intensitate înaltă în T1 a imaginilor conținutului chistic. Semnalul de intensitate înaltă este similar în chistul bronhogenetic și hematomul mediastinal (Lupetin, 1987 - citat de Martin). Ecografia transesofagiană (TEE) evidențiază conținutul mobil. Chistul nu se mișcă cu mișcările respiratorii ale pleurei mediastinale. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extramucoasă. Mucoasa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mediastinale. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extramucoasă. Mucoasa este normală. Biopsia nu este indicată. Complicații evolutive Cele mai frecvente sunt infecția, hemoragia și cancerizarea. Tratament Excizia chirurgicală poate fi completă, fără a leza mucoasa esofagiană, sau incompletă, cu cauterizarea mucoasei chistice. Rezecția esofagiană este indicată în caz de duplicație tubulară foarte lungă, cu imposibilitate de excizie, sau în caz de cancerizare [48, 74]. Recidiva este rară după excizia completă. Este indicată în cazurile cu infecție acută, disfagie acută sau la bolnavii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate în sinusul cardiofrenic drept sau stâng, cu aspect de picătură pe radiografia de profil („teardrops” - Ochsner, 1966 - citat de Shields), datorită angajării chistului în marea scizură (fig. 7.37). Tomografia computerizată observă o formațiune chistică cu conținut lichidian, cu densitate de apă (U.H. aproape zero) (fig. 7.38). Puncția percutanată sub ghidaj CT extrage lichid clar [77, 80]. Complicații evolutive Cele mai importante sunt disfuncția cardiacă prin compresiune pe artera pulmonară (Schaver, 1965) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
excizia chirurgicală a chistului și suprimarea conexiunilor cu canalul medular și/sau tubul digestiv. Chistele teratogene Vor fi studiate la tumorile germinale. Chistul timic Date generale Este un chist congenital sau dobândit (chist timic adevărat). Degenerescența în timom produce cavități chistice (se încadrează în categoria timoamelor). Topografic se situează în mediastinul anterior și superior [44]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic sau simptomatic (durere toracică, dispnee, disfagie) [43, 77]. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate mediastinală anterioară. Examenul CT arată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
timoamelor). Topografic se situează în mediastinul anterior și superior [44]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic sau simptomatic (durere toracică, dispnee, disfagie) [43, 77]. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate mediastinală anterioară. Examenul CT arată o formațiune cu aspect chistic, conținut lichidian, cu densitate apropiată de cea a apei. Densitatea poate crește în caz de hemoragie intrachistică, sau degenerare malignă [3, 57, 80]. Tratament Este chirurgical, prin sternotomie sau chirurgie toracică video-asistată. Se practică enucleerea sau excizia chistului. Chistul limfatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
excizia chirurgicală și ligatura comunicării cu canalul toracic sau ligatura canalului toracic în masă [37]. Chistul hidatic mediastinal Examenul radiologic clasic arată o opacitate mediastinală rotundă sau ovalară, cu posibil lizereu calcar (fig. 7.41), iar examenul CT arată formațiune chistică lichidiană, vezicule fiice (fig. 7.42) [80]. Reacția Cassoni este pozitivă, ca și reacția de fixare a complementului Weinberg. Tratamentul constă în extirparea chirurgicală și tratament medical cu Mebendazole sau Albendazole. Chiste diverse (idiopatice) Sunt chiste simple unicelulare, ce pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cu celule clare - carcinom nediferențiat B. Tumorile cu origine în celule neuroendocrine 1. Carcinoidul 2. Carcinomul cu celule mici „oat cell” C. Tumorile cu origine în celulele germinale 1. Seminomul 2. Carcinomul embrionar 3. Tumora de sinus endodermal 4. Teratomul: chistic benign, imatur, malign 5. Coriocarcarcinomul 6. Tumorile cu celule germinale combinate D. Tumorile cu origine în celulele limfoide Limfomul malign: Boala Hodgkin, limfomul nehodgkinian E. Tumorile cu origine în țesutul adipos Timolipomul F. Tumorile metastatice în timus TIMOAMELE Date generale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mezoderm și ectoderm. Se clasifică în: chist epidermoid, chist dermoid, teratom. Chistul epidermoid are un singur epitelui cu celule scuamoase. Chistul dermoid este format din epiteliul scuamos și anexe ale tegumentelui: păr și glande sebacee, iar teratomul este solid sau chistic și conține elemente structurale cu originea în două sau trei foițe embrionare. Studiul histologic aprofundat al celor trei entități au arătat prezența a mai mult de o foiță embrionară, așa încât se consideră că termenul cel mai potrivit este cel de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
toracică evidențiază o opacitate în mediastinul anterior cu proiecție asimetrică într-un hemitorace, bine delimitată, netedă, cu margine calcificată în 1/3 din cazuri. Examenul computer tomograf evidențiază mai bine topografia leziunii și densitățile diferite (grăsime, mușchi, alte țesuturi, aspect chistic), precum și calcificările (fig. 7.45). Complicații evolutive Sunt infecția, ruptura în arborele traheo-bronșic (tricoptizie), ruptura în pleură cu empiem, sau ruptura în pericard cu tamponadă cardiacă. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu. Calea de abord recomandată este toracotomia, sau sternotomia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Calea de abord recomandată este toracotomia, sau sternotomia (în chistele mici). Excizia completă este dificilă, datorită aderențelor strânse cu parenchimul pulmonar, vasele mari, timus, perete toracic, structurile hilului pulmonar, diafragm în aceste situații se recomandă excizia incompletă cu abandonarea peretelui chistic la nivelul structurilor vitale. Prognosticul este foarte bun. Teratomul imatur Conține țesuturi din cele trei foițe mature și imature, dar predomină țesutul de origine neurală. Teratocarcinomul Este o leziune malignă foarte agresivă, dezvoltată dintr-un teritoriu matur sau imatur. Prognosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
schwanomul melanotic și tumora cu celule granulare. Macroscopic se constată tumoră bine incapsulată, fermă, de culoare cenușie. Microscopic se descriu două tipuri, tip Antoni A (structură densă avasculară, celule fuziforme aranjate în palisadă și tip Antoni B (modificări mixomatoase, arii chistice multiple). Apare la orice vârstă. Are topografie variabilă: nervii cutanați (cap, gât, extremități) mediastin, mai puțin frecvent în retroperitoneu. Se poate extinde în canalul medular. Determinările histochimice evidențiază proteina S-100 prezentă intens și răspândită uniform în leziune. Asocierea cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cu origine în cord, pericard sau vasele mari. Tumori vasculare tip II Hemangiopericitomul benign și malign Sunt localizate rar în mediastin. Anatomopatologic se prezintă ca o tumoră solitară, aparent bine delimitată pe secțiune, având culoarea alb-gri. Poate prezenta hemoragie, degenerare chistică, necroză (sugestivă pentru leziunea malignă). Tratamentul este chirurgical, practicându-se excizia. Hemangioendoteliomul Poate fi de mai multe tipuri: - hemangioendoteliomul epitelioid;- hemangioendoteliomul cu celule fusiforme;- tumora Dabska. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală și a ganglionilor limfatici regionali. Se mai poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
dintre cazuri [202]. PAM 4 PAM 4 este un anticorp monoclonal care reacționează cu o mucină pancreatică [203], exprimată în peste 85% dintre adenocarcinoamele pancreatice, inclusiv în stadiile precoce de boală și în leziunile precanceroase (Pan IN) și neoplasmele mucinoase chistice. Epitopul specific pentru PAM4 nu este identificat în pancreasul normal și nici în cancerele extrapancreatice [204]. La o valoare de prag de 2,4 U/ml, PAM4 are o mare capacitate de diferențiere a CP de subiecții sănătoși, cu o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
un alt studiu, evaluarea PAM4 în adenocarcinomul pancreatic are o sensibilitate de 71%, față de CA19-9 de numai 59% [205]. Cercetări de imunohistochimie evidențiază capacitatea PAM 4 de a diferenția adenocarcinomul ductal și leziunile Pan IN de pancreatita cronică și leziunile chistice benigne mucinoase pancreatice, spre deosebire de MUC1, MUC4 și CEA CAM6 [206]. Studiile preliminare indică posibilitatea utilizării determinării seriate a PAM4 ca factor de predicție a răspunsului la tratament, ca și rolul central al acestui epitop în radioimunodiagnosticul și radioimunoterapia cancerului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
interesul stimulativ al colegilor din Moldova și nici dorința pacienților de a aprofunda această boală frecventă, devastatoare, cu risc crescut de recurență; tuturor le mulțumim cu recunoștință. este cunoscută și descrisă în tratatele de medicină internă și nefrologie ca boala chistică renală a adultului. Deoarece afecțiunea se poate manifesta la orice vârstă, inclusiv la copil, iar modul de transmitere ereditară (autosomal dominantă AD) este caracteristic acestei boli renale chistice, în prezent se folosește denumirea genetică. Pentru ca terminologia actuală de ADPKD să
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cunoscută și descrisă în tratatele de medicină internă și nefrologie ca boala chistică renală a adultului. Deoarece afecțiunea se poate manifesta la orice vârstă, inclusiv la copil, iar modul de transmitere ereditară (autosomal dominantă AD) este caracteristic acestei boli renale chistice, în prezent se folosește denumirea genetică. Pentru ca terminologia actuală de ADPKD să fie acceptată și utilizată adecvat în practica curentă, ea trebuie explicată și motivată. Chistul renal este o leziune anatomopatologică relativ frecventă, fiind reprezentată de o dilatație chistică a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renale chistice, în prezent se folosește denumirea genetică. Pentru ca terminologia actuală de ADPKD să fie acceptată și utilizată adecvat în practica curentă, ea trebuie explicată și motivată. Chistul renal este o leziune anatomopatologică relativ frecventă, fiind reprezentată de o dilatație chistică a unui segment de nefron sau o cavitate închisă, delimitată de un epiteliu simplu (monostratificat) și umplută cu un conținut lichid sau semisolid; ambele forme au dimensiuni mai mari de 200 mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau semisolid; ambele forme au dimensiuni mai mari de 200 mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice segment al nefronului, de la glomerul la tubul colector (2). Un rinichi poate conține unul sau mai mulți chiști. Termenul de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională (ex. boala chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rinichi poate conține unul sau mai mulți chiști. Termenul de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională (ex. boala chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi mici și staționari (nu se măresc), iar clinic nu sunt importanți, deoarece nu afectează funcția renală și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie, infecții etc.) și/sau pot afecta semnificativ funcția renală (până la IRCT). Chiștii renali se întâlnesc în diferite afecțiuni genetice, displazice sau câștigate (tabelul 1.1); unele boli chistice sunt limitate la rinichi, altele sunt multisistemice. Termenul de boală polichistică renală (PKD) a fost rezervat pentru două boli de origine genetică, cu implicare difuză a ambilor rinichi (măriți de volum), dar diferite ca perioadă de debut și transmisie ereditară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]