1,193 matches
-
cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și În turism - ca forță de atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie; - localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Nistru și Dâmbovița, București, 1996; Tablete antistres și vorbe spuse la priveghi, București, 1998; Rugi, București, 1999. Repere bibliografice: Miron Blaga, „Cetățile de rouă”, F, 1986, 2; Costin Tuchilă, „Cetățile de rouă”, LCF, 1986, 24; Arcadie Donos, ADLTR, D-74; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 142. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că se mișcă (Oh lieto augurio!). Nici un om născut dintr-o femeie nu-l va putea ucide (<<Nessun nato di donna ți nuoce!.>> ) Macbeth întreabă dacă descendenții lui Banco sunt destinați să domneasca, dar cazanul dispare brusc. Un sunet de cimpoi se aude pe fundal, opt regi apar urmați de Banco având o oglindă în mână lui. Macbeth își trage sabia și încearcă să îi atace, dar se prăbușește la pământ (Fuggi, regal fantasima). Spirite și vrăjitoare dansează în jurul lui. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu hipotextul, L, 1997, 3-4; Dan Stanca, „Scriitori români în paradigme universale”, RMB, 1998, 10 noiembrie; Geo Vasile, Conștiința de sine a literaturii, LCF, 1998, 45; Monica Spiridon, Textul și contextul. Scriitori români în rame comparatiste, R, 1999, 2; Mihai Cimpoi, Marin Sorescu în (de)construcția criticii, LCF, 1999, 37; Maria Irod, O nouă lectură a lui Dickens, LCF, 2000, 3; Veronica Chinde, Discursul epic la Charles Dickens, ST, 2000, 5-6; Rodica Mureșan, Un analist performant, CL, 2000, 6, 7; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Sumarul cuprinde poezie, proză, istorie și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în condiții grafice deosebite, ilustrată cu reproduceri după picturile unor artiști clasici și contemporani. Colaboratori: Virgil Cândea, Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Fănuș Neagu, Valeriu D. Cotea, poeții Aurel Rău, Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, Cassian Maria Spiridon, ș.a., prozatorul și dramaturgul D. R. Popescu, criticii și istoricii literari Irina Mavrodin, Al. Săndulescu, Emil Manu, Ioan Adam, Magda Ursache, Vlad Sorianu, Constantin Coroiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
de Stat din Chișinău (1985) și a debutat editorial cu placheta Calmant pentru alter ego (1993), înscriindu-se, nu numai prin vârstă, ci și prin natura gândirii, imaginației și a expresiei, în rândurile optzeciștilor de factură postmodernistă. De altfel, Mihai Cimpoi remarca la un moment dat că „instabilitatea postmodernistă este zeița protectoare a poetului timid și totodată cinic, ironic”. SCRIERI: Calmant pentru alter ego, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Aspirație la fuga îndărăt, LA, 1992, 7 ianuarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288452_a_289781]
-
este zeița protectoare a poetului timid și totodată cinic, ironic”. SCRIERI: Calmant pentru alter ego, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Aspirație la fuga îndărăt, LA, 1992, 7 ianuarie; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995, 7-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 250; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 4. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288452_a_289781]
-
653, 13 654; Tudor Teodorescu-Braniște, „Stele sub nori”, ALA, 1929, 428; Sașa Pană, Alexandru Terziman, „Unirea”, 1946, 57; Zaharia Stancu, Memorii, LCF, 1971, 42; Sașa Pană, Alexandru Terziman, RCM, 1972, 288; Sava Pânzaru, Dispărut fără urmă..., LA, 1997, 11 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 388; Colesnic, Basarabia, III, 204-207. S. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
Din gura satului, Chișinău, 1963; Legenda puterii, Chișinău, 1963; Traverse, Chișinău, 1966; Pe-un picior de plai, Chișinău, 1979; Creioane colorate, Chișinău, 1980; Pe-o gură de rai, Chișinău, 1982; Urmașii dacilor și ai Romei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 142-147; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 187-209; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 106-113; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
1980; Pe-o gură de rai, Chișinău, 1982; Urmașii dacilor și ai Romei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 142-147; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 187-209; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 106-113; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 22, 182; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 106; Al. Burlacu, Proza basarabeană și modelul Creangă, IL, 2000, 4; Dicț. scriit. rom., IV, 429-430; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ‘20-‘30, Chișinău, 2002, 191-201. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Dolgan, Creația lui Liviu Deleanu în școală, Chișinău, 1983; Eliza Botezatu, Liviu Deleanu: formulă poetică și expresivitate, RLSL, 1991, 2; Liviu Deleanu, DCS, 89-90; Baca Deleanu, Drumețiile noastre, Chișinău, 1992; Mihail Dolgan, Virtuțile estetice ale „stilului clasic”, LA, 1997,1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 175, 394. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
1985; Prezenți în front, Chișinău, 1985; Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, Chișinău, 1987; Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: M. Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 94-101; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 273; N. Bilețchi, La vârsta împlinirilor, LA, 1998, 5 noiembrie. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
și își joacă în mod predeterminat propriul spectacol. (...) Lumea că teatru e o viziune care se nutrește din dualitatea existenței, din jocul dialectic al contrariilor și discrepanta dintre evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289], la intersecția a două moduri de existență: pentru sine și pentru alții. El nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
siècle. Culture et politique, Univers, Paris, 1998 CHARTIER, Pierre, Introduction aux grandes théories du român, Dunod, Paris, 1998 CHEVALIER, Louis, Leș Parisiens, Hachette, Paris, 1985 CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
théories du român, Dunod, Paris, 1998 CHEVALIER, Louis, Leș Parisiens, Hachette, Paris, 1985 CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON, Pierre, La poésie de Paris dans la littérature française de Rousseau à Baudelaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
humaine, așa cum este el expus în scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai puțin încrâncenat, mai elegant. SCRIERI: Mă cheamă cuvintele, Ujgorod, 1979; Țărmul de echilibru, pref. George Meniuc, Chișinău, 1982; A fugit melcul de-acasă, Chișinău, 1984; Ora cinci fără doi fulgi, Chișinău, 1986; Mesaje la sfârșit de mileniu, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; În cămașă de cireașă, Chișinău, 1989; Arhivele Golgotei, Chișinău, 1990; Vacanța Ilenuței, Chișinău, 1990; Dincolo de ce văd ochii (în colaborare cu Ion Severin), Chișinău, 1991; Secunda care sunt eu, Chișinău, 1993; Eterna Danemarcă, pref. Ștefan Hostiuc, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]