6,513 matches
-
și mi-am luat-o la labă în autobuzul 107, în timp ce mă întorceam de la New York? Avusesem o zi minunată, mulțumită soră-mii și lui Morty Feibish, logodnicul ei - fusesem la un cuplaj pe stadionul Ebbets, iar apoi am luat o cină pescărească la Sheepshead Bay. O zi excelentă. Hannah și Morty urmau să rămână peste noapte în Flatbush, la familia lui Morty, așa că pe la ora zece m-au urcat în metroul de Manhattan, iar de acolo am luat autobuzul de New
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar fi întâmplat dacă aș fi fost prins cu rața-n gură! Închipuie-ți ce-ar fi fost dacă aș fi mers până la capăt și aș fi împroșcat brațul auriu al acelei șikse care dormea lângă mine! Și-apoi, la cină, Morty îmi comandase homar, primul homar din viața mea. Ei bine, homarul o fi fost de vină. Acest tabu odată încălcat cu atâta simplitate și ușurință, latura murdară, dionisiac-sinucigașă a firii mele trebuie să-și fi recăpătat încrederea în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
înghit de fiecare dată de Paști o dată cu mațo-breiul1 maică-mii - consecințele sunt absolut imprevizibile. Renunțarea e totul, strigă în gura mare friptura kușer stoarsă de ultima picătură de sânge pe care, împreună cu familia mea, mă așez s-o mănânc la cină. Autocontrolul, seriozitatea, sancțiunile - iată cheia vieții omenești, grăit-au nesfârșitele legi alimentare. Goimii n-au decât să-și înfigă dinții în toate dobitoacele josnice care se târăsc și grohăie pe fața pământului murdar, noi n-o să ne lăsăm contaminată umanitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i negresă. Ha, ha, ha. Vreau, de fapt, să spun că niciodată n-a călcat la noi în casă vreo șikse adusă de mine. Țin minte că, pe când eram destul de mic, taică-meu a adus una, într-o seară, la cină: o casieră de la birou, subțirică, încordată, timidă, bine crescută, blajină la vorbă, sărită de prima tinerețe, pe nume Anne McCaffery. Doctore, e cu putință s-o fi tras pe făcăleț? Nu pot să cred! Și, deodată, numai ce-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Și-acum: să se fi dat el în bărci între picioarele alea trăsnet ale casierei neevreice de la el de la birou sau să fi mâncat eu șarlota de ciocolată a soră-mii? Știi, ea n-a vrut s-o mănânce la cină, dar se pare c-a vrut s-o păstreze pentru mai târziu, s-o mănânce înainte de culcare. Of, Doamne, de unde era să știu ce-i în capul tău, Hannah? Cine-și mai bate capul cu asemenea subtilități când îi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și, deși de la aparițiile lui de duminică dimineața la TV figura lui nu mai e absolut necunoscută unui segment mai luminat al publicului, în ciuda faptului că se prea poate să fie în drum spre apartamentul amantei lui oficiale, ca să ia cina, i s-a dus buhul că, în două-trei asemenea împrejurări, ar fi mormăit: — Uite ce, n-ai vrea să mergem la mine acasă? Bineînțeles că ea îi va răspunde „Nu“. Bineînțeles că ea va începe să țipe: „Cară-te de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dai peste cadavrul unui adolescent cu coșuri, bălăbănindu-se deasupra căzii, atârnat de cureaua lui taică-su. Ba mai rău chiar, astă-vară, în loc să stai șiva pentru fecior-tu care a șters-o în îndepărtata Europă, te-ai fi trezit luând cina pe terasa mea de pe Fire Island - voi doi, eu și Sheldon. Și dacă n-ai uitat ce ți-au tras kișkes de pe urma acelui homar goiș, închipuie-ți ce lupte ai fi dat ca să nu vomiți sosul béarnaise pregătit de Sheldon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
jilavă, mirositoare, de păr pubian italian năclăit, o bucă americană unsuroasă și un cearșaf absolut împuțit. Pe urmă m-am dat jos din pat, m-am dus la baie și, o să te bucuri să auzi chestia asta, mi-am regurgitat cina. Kișkes, mamă - mi le-am vărsat drept în WC. Nu că-s băiat cuminte? Când am ieșit din baie, Maimuța și cu Lina dormeau una în brațele celeilalte. Bocetele patetice, învinuirile și acuzațiile Maimuței au început imediat după ce Lina s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu...! — Ba da, pentru tine am făcut-o - iar acum mă urăști pentru asta! Atunci, dacă-i pentru mine, hai să n-o mai facem, bine? Că rezultatul e caraghios și de tot căcatul. Numai că în seara următoare, la cină, ne-am ațâțat unul pe altul - exact ca în primele zile ale legăturii noastre, Maimuța s-a retras la un moment dat la toaleta damelor și s-a întors la masă cu un deget ce mirosea a zambilică, deget pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
parte fără să se mânjească! Iisuse, ia te uită cu câtă candoare mănâncă dulciuri între mese! Ce fete! Plin de nesăbuință și impetuozitate, cer și eu o ceașcă de ciocolată și mă apuc să-mi distrug pofta de mâncare de la cină, pe care maică-mea (parcă-i o păpușă învârtită cu cheia, femeia asta!) o servește prompt la ora cinci jumate fix, când intră pe ușă taică-meu, „mort de foame“. Apoi mă țin după ele în jurul lacului. Pe urmă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
înmormântare, și am putea începe să anunțăm lumea. Da, e de-ajuns ca străzile să înceapă să sclipească acoperite de-o crustă de polei ca să-i încolțească ideea că taică-meu, care trebuia să fie de cincisprezece minute acasă, la cină, zace mort într-o băltoacă de sânge, după ce s-a izbit cu mașina de vreun stâlp, undeva, pe drum. Când se întoarce în bucătărie, mama parcă-i un portret de El Greco. — Mâncați, dragii mamei flămânzi, ne zice ea cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
agenții publicitari însurați, disperați, parașutați hăt din Connecticut, să petreacă o noapte la New York; gata cu poponarii cu pulovere de lână englezească veniți să prânzească la Serendipity sau cu babalâii erotomani din industria cosmetică, cu balele scurgându-li-se în cina care i-a costat sute de dolari la Le Pavillon... Da, da, într-un târziu a apărut și bărbatul îndelung visat în toți acești ani (așa a reieșit până la urmă), un bărbat care va fi bun cu soția și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu mai zic de „dragă“, ca în formula de început a unei scrisori: d-r-e-a-g-ă. Sau d-r-a-g-â. Sau, ca prima dată când mi-au căzut ochii pe scrisul ei (asta chiar că-mi place), d-r-g-ă. În seara când suntem invitați la cină la Vila Gracie - D!R!G!Ă! Vreau să zic că nu pot să nu-mi pun întrebarea ce naiba mi-a trebuit să mă combin cu o femeie de aproape treizeci de ani care crede că „dragă“ are patru litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
strigă ea vârându-și degetele în gura mea și mă trage de fălci în jos, peste ea, strigând: Ah, linge-mi pizda cultivată! Idilic, nu? Sub frunzele alea galbene și ruginii. La Woodstock în cameră, în timp ce eu mă bărbieresc pentru cină, ea face o baie fierbinte, cu Sardo. Câtă putere a înmagazinat în forma asta firavă - ce acrobații nemaipomenite e-n stare să facă atârnând de capătul ștrumeleagului meu! Ai zice că acuși o să-și frângă o vertebră lăsându-și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
umană! Care poate fi iubită! Da’ chiar de mine? De ce nu? Serios? De ce nu? Știi ceva, îmi spune ea din cadă, mă doare așa de tare găurica, de-abia mai poate să respire. — Biata gaură. — Ei, hai să luăm o cină babană, cu o tonă de vin și mousse de ciocolată și pe urmă să ne-ntoarcem aici, să ne vârâm în patul nostru vechi de două sute de ani - și să nu ne-o tragem! — Ce mai faci, Arn? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
acuma-n mine pula lungă și netedă... — Hai, pa! Și ce mă mai deranjează la ea, dacă tot discutăm pe tema asta? Faptul că-și mișcă buzele când citește. Ți se pare un fleac? Ai stat vreodată la masă, la cină, față-n față cu o femeie cu care se presupune că ești cuplat - o persoană de douăzeci și nouă de ani - și i-ai privit mișcarea buzelor în timp ce ea caută în programul cinematografelor un film la care să mergeți împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
alde Lindsay? Un bășinos de primar și nevastă-sa. Un rahat de primar! Îți reamintesc, în caz că ai uitat, că am fost măritată cu unul din cei mai bogați oameni din Franța când aveam doar optsprezece ani - am fost invitată la cină la Aly Khan pe vremea când tu încă-ți futeai cu deștu’ ovreicuțele tale din Newark, New Jersey! Printre suspine amare, m-a întrebat dacă așa îmi imaginez eu o aventură. Femeia trebuie, oare, să fie tratată chiar ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și îmi șopti: — Doar în imaginația ta. (O replică deloc lipsită de subtilitate, dacă chiar se voise subtilă.) Apoi mi se cuibări în poală aidoma unei mici jivine în căutarea unei vizuini. După care a făcut minuni cu gurița. În timpul cinei am tot auzit-o spunându-i primarului că în timpul zilei lucrează ca manechin, iar seara urmează cursurile de la Hunter. Din câte-mi dădeam seama, n-a scăpat o vorbuliță despre pizdă. A doua zi s-a dus la Hunter și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spre vest. Dă, Doamne, să trec peste weekend-ul ăsta fără să fiu nevoit să văd punimul penibil - sau să am de-a face cu vreo persoană care poartă cruciuliță la gât! Când or să vină mătușile și unchii la cină de Ziua Recunoștinței, dă, Doamne, să nu fie nici un antisemit printre ei! Fiindcă, dacă-ncepe careva cu „băgăreții ăia de ovrei“ sau pronunță cuvântul „jidan“ sau „l-am jidănit de i-au mers fulgii“ - ei bine, atunci am să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
porumb vreunui membru al familiei noastre - din câte știm noi - dar ia adulmecă tu umplutura asta! Și uite rulourile cu sos de afine, de la ambele capete ale mesei! Și numele curcanului, „Tom“! De ce să nu pot crede, atunci, că iau cina în America, sau că America e acolo unde mă aflu eu, în loc să fie într-un alt loc, în care voi călători într-o bună zi, pentru că tata și cu mine trebuie să mergem de fiecare dată în noiembrie la țărănoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i pe-așa, dă, Doamne, să se omoare. Aruncă-te, ștoarfă ignorantă și catastrofală ce ești - decât să crăp eu, mai bine crapă tu! Bine-nțeles că atât mi-ar lipsi: parcă-l și văd pe taică-meu - coboară după cină până la colțul străzii, cumpără un Newark News și, în sfârșit, zărește cuvântul SCANDAL tipărit cu majuscule deasupra fotografiei scumpului de fiu-său! Sau deschide televizorul să prindă știrile de la șapte seara și numai ce-l vede pe corespondentul CBS la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
prin surprindere! — Ce-ai pățit? Te ții de bancuri? Fii soția mea. Mama copiilor mei. Orice ștunk cu o fereastră pictată are copii. Eu de ce să n-am? Eu duc mai departe numele familiei! — Ai băut prea multă bere la cină. Da, cred c-ar trebui să plec. Nu! Și i-am mai mărturisit o dată acestei fete despre care abia știam câte ceva și care nici măcar nu-mi plăcea cât de îndrăgostit sunt de ea. — „Îndrăgostit“ - ah, îmi dă fiori! - „îndrăgostiiiiiit“, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
i se cerea. Prin „suc“ înțelegea sângele scurs din carne în timpul frigerii. Cu o pronunție cântată, cu un ușor accent muzical ce cădea pe primul cuvânt, întreba „Suc ori sos?“ de douăzeci și cinci până la cincizeci de ori în răstimpul cât dura cina mea. Lucrul acesta mă fascina și mă încânta. Trei cuvinte. Atât avea de zis. Să-l fi deranjat, oare, asta? Să fi fost prea puțin sau să fi fost, pentru el, poate, prea mult, sau să fi fost exact cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
coste ceva mai mult, pentru că era evreu. Nu va fi pur și simplu o chestiune gen vreau, da, poftim bacșișul. Trecu prin fața geamurilor luminate ale vagonului-restaurant, unde lămpi mici, cu muchiile mov, ardeau pe fețele de masă puse deja pentru cină. „Ostende - Köln - Viena - Belgrad - Istanbul“. Trecu pe lângă șirul de nume fără să-i arunce vreo privire. Rutina Îi era cunoscută. Numele treceau În urmă, la nivelul ochiului, ca niște minarete, cupole sau domuri ale orașelor În cauză, fără să ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În compartimentul lui. Hainele sale, lipsite de culoare, textură și opacitate, rămășițele vechii arte a croitoriei, aveau Încă o eleganță forțată. Balonzaidul deschis lăsa să se vadă gulerul Înalt și tare, precum și jacheta Încheiată până sus. Omul Își aștepta răbdător cina sau așa crezu Myatt la Început, permițând minții sale să fugă puțin de subtilitățile cu Stein și domnul Eckman, dar, Înainte să ajungă chelnerul la el, străinul adormise. Fața lui Îi dispăru pentru o clipă din priviri când luminile unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]