714 matches
-
provocată de Aspidă nu va mai trebui exorcizată, hipogriful nu mai poate zbura nici cât o găină pe gard, iar zmeul nu va mai distinge mirosul de carne de om de o friptură de vacă. Oare de ce ești atât de cinic, dacă nu te-aș fi adus eu aici, nici n-ai fi știut că ei mai există. Încearcă să iei partea bună a lucrurilor; ia aminte la picioarele desculțe ale Ielelor bătătorind iarba, la ținuta maiestuoasă a Licornului, la mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cel cocoțat pe suferință ca pe niște picioroange de milog trufaș. Flavius-Tiberius schiță doar un zâmbet. Grațian avea o Întreagă teorie asupra suferinței identitare, pentru care nu nutrea decât dispreț. Iolanda se uita mirată la Petru: Carevasăzică așa arată un cinic. Își propuse să citească mai atentă Caietul cu vise. Flavius-Tiberius Îi lăsă pe cei doi să se privească În voie și se Îndreptă spre ieșire, mormăind mai mult pentru sine un la revedere chinuit, incert, În care sinceritatea sentimentelor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Vroia să ne trăim cu sinceritate viața și dragostea, fără să le murdărim, asta, desigur, sună frumos în principiu. Ce retorică reconfortantă, pe care nici măcar n-o poți combate fără să te compromiți sau fără să dai senzația că ești cinic. Și n-o combat. Ba, sunt gata chiar să strig: Ce erori facem, Doamne! Ne lăsăm fascinați de ispita de a juca un rol excepțional, în loc să observăm că fericirea e de obicei mediocră. Ne furăm singuri, ne frustrăm singuri. În loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fii totdeauna de partea celor care câștigă, nu de partea celor învinși. Ar fi o prostie să ai scrupule tocmai acum. Spune, eventual, că ai făcut pe tine de frică, asta produce impresie, înduioșează. — Ești cinic, șopti pierdut Dinu. — Eu cinic? — Îmi vorbești de parcă aș fi un șobolan oarecare. Vorbea cu ultimele resurse de mândrie jignită. — Știi ce ești? i-am zis. Un căcăcios. Tremuri ca un vierme. S-a înroșit violent și a înghițit în sec. Tot ce mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
spînzurîndu-se, și n-au îngăduit să fie înmormîntat în cimitir. Nu-și puneau problema că, poate, omul acela nu mai suportase ceva și nu găsise altă soluție. ― Pentru a trăi bine, îți trebuie un motiv sau o frânghie, zicea Diogene Cinicul. Tu ce părere ai? ― Altădată, n-aș fi șovăit să spun: trebuie să păstrezi "motivul" și să arunci "frînghia". Acum, sunt mai aproape de o vorbă a lui Seneca: "Socot laș pe acela care moare pentru a nu suferi și prost
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
palat, a pus să fie castrat și s-a însurat cu el. Oamenii care pot înlocui atât de ușor un adevăr cu altul sunt ori nebuni ori aproape zel.. Dar și ceilalți ne străduim... ― Nu putem fi, totuși, atât de cinici ca acea contesă Sforza care, în vreme ce rebelii asediau cetatea și amenințau să-i ucidă pe cei trei fii ai ei, luați prizonieri, s-a urcat pe ziduri și le-a arătat rebelilor pântecul, strigînd: Am cu ce face alții"... ― Nu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
cuvântul stoicism. Aceste reguli minuțioase și migăloase el și le impune mai Întâi pentru a pune o frână insondabilei sale libertăți. Prin obligații mereu reînnoite, Își maschează propria-i prăpastie: e dandy mai Întâi din frică de sine: e askezis-ul Cinicilor și al Stoicilor. Să notăm că dandysmul, prin gratuitatea sa, prin libera situare a valorilor și a obligațiilor, se Înrudește cu alegerea unei Morale. Se pare că, pe acest plan, Baudelaire și-a satisfăcut acea transcendență pe care o descoperise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Nici acum nu-i cu mult altfel. Mercenari ai pervertirilor sufletești își fac din plin datoria. Bine plătiți, sunt maeștri ai îndobitocirii generale, ai exhibiționismului, ai nimicului. Își iau banii și puțin le pasă de dezastrul produs. Cei mai nerușinați, cinicii idealurilor cu care ne-au îndobitocit, dau acum mărețe spectacole de pocăință. Ei, doctrinarii ticăloșirii noastre, apostolii fricii și ai spaimelor de tot felul, evangheliștii credinței pe care ne-o împingeau până și în cele mai intime gânduri ale noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
numai absurde, venind din partea unor indivizi confortabil încremeniți în bunăstare, ba chiar jignitoare. Despre cum să trăim spiritual, adică despre cum să nu trăim „bine“, despre cum să nu consumăm propaganda leșinată și adormitoare a familiștilor-filozofi numai niște nebuni precum cinicii, stoicii sau creștinii primelor veacuri ar mai putea să ne vorbească - și în general cineva care să ne deschidă ochii asupra filozofiei fără formulă a vagabonzilor, a rataților, a bețivilor, a tuturor acestor nebuni care nu mai au ce face
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
faci altceva decât să sporești agonia generală. * Sofistul Favorinus îl întreabă pe tânărul gânditor cinic De monax, celebru în vremea cezarilor: „Unde ai găsit tu, Demonax, forța de a trece de la jocurile copilăriei la filozofie?“ „În coaie“, îi răspunde Demonax cinicul. (Lucian din Samo sata, Viața lui Demonax.) * De ce ne este atât de greu să credem că neantul e chiar sentimentul eliberator pe care îl trăim atunci când ne prăbușim obosiți în fotoliul din sufragerie după o zi infernală? * Un individ fericit
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Absolut deloc ca un star de cinema. — Probabil că se preface, zise Hunter. Actrițele fac asta tot timpul. — Cred că o să arate extraordinar În hainele lui Thack, am spus. — Hai să vedem mai Întâi dacă apare mâine. —Ești atât de cinic... —Sunt doar realist, spuse Hunter ridicându-se și luându-mă de mână. Și acum, ce-ar fi să prindem nițel din Paris Première Înainte de culcare? În dimineața următoare, așteptându-mă ca Nina să Întârzie cu cele două ore cerute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o plăcere, iar activitatea ei preferată în weekend era să se trezească duminica la ora șase și să se plimbe cu bicicleta prin Prospect Park. Ea încă mai lucra, eu mă pensionasem. Ea era o fire optimisă, eu eram un cinic. Ea avusese o căsnicie fericită, iar căsnicia mea... dar destul pe tema asta. Ea nu dădea mai deloc atenție știrilor, iar eu citeam concentrat ziarul în fiecare zi. În copilărie, ea ținuse cu Dodgers și eu cu Giants. Ei îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pe Chilot până acum înseamnă că nu-s decât un mit. - Domnu’ Leo, pe Venezuela mă jur și pe Guatemala, zău că nu mai știu dacă sunteți cinic sau optimist!? - Uite, da’ tot așa, rămâne aici, săptămâna asta eu sunt cinic și nevastă-mea optimistă. Orologiul parlamentului bătu miezul nopții și orașul păși cu totul în mileniul III. Cerul scăpără de artificii și zeii își împrăștiară mătreața peste pământ și ape. Pe dealul Spirii trei făpturi fără umbră ciocniră cupele fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să câștigi, indiferent prin ce mijloace. Am avut prea multe probleme cu mine însumi ca să mă complic și cu altele. Dar poate că e vorba tot de niște carențe. Căci îți trebuie, cu siguranță, niște calități anume pentru a fi cinic. 17. Grave într-o insomnie sunt gândurile. Dacă aș putea să am niște nopți albe, fără nici un gând, ar fi mai ușor. Spre dimineață, mi-am zis că soarta a fost până acum îngăduitoare cu mine. Mi-a dat din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
care mă privește Andrei, speranța mea că mă va citi, atît cît se va putea. Nu știu dacă ați străbătut Evanghelia lui Saramago, apropo de eternitatea fiilor. Există acolo un pasaj care ar Îngrozi pînă și pe cel mai Înrăit cinic din deșert, care te umple de spaimă tocmai pentru că-i fără fisură. Ajuns În dreptul mormîntului Rahelei, pe Iosif „Îl copleși un gînd tare trist, Își spuse că Întotdeauna copiii mor din pricina taților care i-au zămislit și a mamelor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mine. Atunci a murit Prietenia, atunci s-a clătinat încrederea în ceea ce numeam solidaritate, onestitate, recunoștință. Atunci a început depărtarea mea de așa-zisa lume literară, ba chiar față de literatura produsă de unii breslași - dacă era produsul unora atât de cinici. Nu citim cinici, avem o singură viață! Țin minte că, în întunecimea aia, care a durat ceva timp, Danda a fost luminița mea. De altfel, în Lucrări în verde, pe care am scris-o în perioada enormei dezamăgiri și unde
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
subînțeles. El Începuse serviciul cu câteva săptămâni În urmă la școala PS 277 din Bronx, și era atât de extenuat, Încât abia mai putea să vorbească. Deși elevii lui aveau abia nouă ani, fusese decepționat văzându-i deja atât de cinici și blazați. Îl dezgusta faptul că discutau deja fără opreliști despre sex oral, cunoșteau zece expresii diferite În argou pentru canabis și se lăudau care ce mai șterpelise și care ce văr avea rezident prin pușcăriile de maximă securitate. „Speciațiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ceea ce găsesc În cărți; ele, cărțile, falsifică ființa adevărată. Eu, cel adevărat, eram acolo În acea naivitate, În acea neștiință, În acea neputință. Ce să fac acum, când știu cum să mă comport cu o femeie, când pot să fiu cinic, rău, brutal? Simt că mă Îndepărtez de ce am mai bun În mine, că mă risipesc În lucruri neesențiale. Mă preocupă ambiția de a deveni scriitor și sunt atent, Îmi calculez gesturile, nu mai am candoarea de a pierde În dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
traversat mai multe avataruri. La 21 de ani, sunt sătul să mai trăiesc, mă plictisesc de moarte. Acum Îl Înțeleg pe Alexandru cel Mare, care a vrut să moară tânăr, dar și pe Caligula, și pe Nero, care-au devenit cinici din aceeași plictiseală de a trăi. (dimineața) Nimic nu mă preocupă mai mult, deși mă prefac nepăsător, decât gândul că mă Întâlnesc pe stradă cu amanții ei; că ei mă privesc cu superioritate, cu acea formă de compasiune puțin distantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
speram atunci că va fi o masă a păcii după cîștigarea războiului. După aceasta s-a lăsat o lungă tăcere. Bucata de hîrtie scrisă în creion zăcea la mijlocul mesei. Într-un tîrziu, am spus: N-ar putea fi considerat drept cinic dacă am da impresia că am decis asupra acestor chestiuni atît de importante pentru viitorul a milioane de oameni într-o manieră atît de nonșalantă ? Hai să ardem hîrtia !" " Nu, păstrați-o !", a spus Stalin.16 Conversația aceasta este de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
apariție mereu umilă, precară, marginală. Gabriel Liiceanu se întreabă dacă nu cumva această mască ascunde, de fapt, un imens orgoliu și chiar îi spune, justificat, partenerului său de dialog: Ați avut tot timpul, în peisajul nostru cultural, ceva din comportamentul cinicilor clasici ai Atenei, celor cărora li se spunea că li se vede vanitatea prin găurile ostentative ale mantalei". Numindu-se un "versificator", un "bricoleur" al cărui unic scop a fost acela de a-și convinge soția ca e un poet
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ușor ca în ele însele. De aceea conducătorul, chiar dacă cunoaște solitudinea, nu are voie să știe ce înseamnă izolarea. Nu va putea niciodată rămîne exterior masei din care s-a ivit fără a ajunge să fie privit ca un prefăcut cinic, care își slujește propriile-i ambiții. Puterea lui e de a fi adevărat și de a făptui adevărul. Dacă înfăptuiește întru adevăr fără ca el însuși să fie adevărat, puterea lui se risipește. Cade în iluzia de a fi un stăpîn
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
persoane” - p.33 etc.), în timp ce Hasnaș are o gândire mai pragmatică datorată formației sale științifice de inginer (,,Aveam numai o singură dorință: să trăiesc, prin orice mijloc, bine [...]” - p.84; ,, În privința femeilor și a dragostei, mai ales, eram poate un cinic. Nu iubisem niciodată.” - p.84). Primele nouă capitole se constituie astfel într-o confesiune impregnată de autoanaliză a sentimentelor și de reflecții asupra aspectelor esențiale ale vieții: iubire, moarte, creație, destin. Debutul romanului este brusc, fără nici o legătură aparentă cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
toate bunurile supuse tranzacțiilor bilaterale de piață. „Prețul - remarcă R. Barre - este valoarea unui bun în termeni monetari, adică raportul de schimb care se stabilește între bun și monedă.”<footnote Ibidem, p. 169. footnote> Oscar Wilde a spus că un cinic este „cel care cunoaște prețul oricărui lucru, dar nu și valoarea sa.” Dar conceptele de preț și valoare nu pot fi separate. În calitate de consumatori, prețul este ceea ce suntem dispuși să plătim pentru un bun sau serviciu. Cât anume suntem dispuși
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
să fii apreciat de oamenii cu care lucrezi... Maria: Cine spune asta? Mihai: Forurile... Maria: Hm! Ceva nou... Val: Ba e ceva vechi... vechi de tot... Irina: Val! Mihai: Ascultă, măi băiete, n-o mai fă pe deșteptul și pe cinicul și pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn spre tavan, de unde ar putea, adică, să se audă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]