2,460 matches
-
o face aproape din reflex, reflexul unei demnități pierdute, însă nimic nu mai are de-a face cu justiția în ceea ce se petrece în jur. Adevărul nu există, de la un capăt la altul totul nu este decât o minciună, iar cinismul politicianului constituie expresia ei cea mai elocventă. Filmul lui Wojciech Smarzowski nu este însă nici despre crimele petrecute într- o regiune îndepărtată a Poloniei, nici despre reglările de conturi între milițieni, procuratură și politicieni, ci despre falimentul total al regimului
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
mai mult libertatea fantastică a unui creator cum este Lucian Pintilie și normele înspăimîntă toare care trebuie să-l țină prizonier pe Caragiale, cu orice preț, dar cu orice preț, unor clișee departe de conținutul operei, de ironia lui, de cinismul cu care își privea contemporanii. Rareori se simte un surîs tandru în ochii lui. Cînd se hotărăște să plece în exil, la Berlin, nu mai privește înapoi. Poate nici măcar cu mînie. Refuză să mai vină, chiar dacă i se propuneau decernări
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
sticloasă focalizează un punct abstract, cuvintele ies parcă cu cleștele. Scenariul devine terifiant prin ceea ce evocă istoric, prin jocul de-a șoarecele cu pisica și voluptatea psihologică a celui care demonstrează că deține controlul absolut al celuilalt. „Organele” sunt aceleași, cinismul lor devine relevant când, după ce-l saltă pe turc, îl abandonează la marginea drumului, dar nicidecum din considerente umanitare, ci pentru că arestarea sa ar fi implicat formalități care le-ar fi stricat weekendul. Însă ceea ce organele nu „tolerează” oriunde s-
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
Simona Vasilache Aș putea spune, cu destul cinism, că Vasile Cârlova e poetul care rămâne în amintire prin rima unui critic. Călinescu îi deplânge dispariția nu de romantica ftizie, ci de prozaica dizenterie. Și dacă pronia nu i-a dat un destin romantic, nici memoria literaturii n-a
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
ascultă cu răbdare dojana uneia, mărturisirea alteia, nefericita soție, dar tot nu pricepe de ce nu este de ajuns să te opui răului pentru a fi un om moral. Generozitatea fără un program avantajos îi este străină, din gesturile amabile răzbate. cinismul. Deși se vorbește mult despre etica de toată ziua, niciodată tonul nu este al unui profesionist al catedrei de morală. Cum altfel, din moment ce punctul de plecare al filmului se află în trei schițe ale lui Cehov. Aydan (actorul de teatru
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
a premiat Jurnalul Cultural Criticul Morariu a mai subliniat că Lucia Hossu a votat închiderea TVR-ului Cultural în 2012, ulterior "mimând regrete și lacrimi, declarând că nu vrea să-și lege numele de desființarea respectivului canal", iar "luni seară cinismul Luciei Hossu-Longin s-a etalat încă o dată în toată grețoșenia lui. A.P.T.R., loc în care doamna Hossu taie și spânzură, a decernat un premiu de excelență ultimei ediții a Jurnalului cultural, ediție intrată pe post la data de 15
Atac devastator la Lucia Hossu Longin, după premiile APTR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62310_a_63635]
-
lui. A.P.T.R., loc în care doamna Hossu taie și spânzură, a decernat un premiu de excelență ultimei ediții a Jurnalului cultural, ediție intrată pe post la data de 15 septembrie 2012". "Inconștienți ori sedați" Mircea Morariu a scris: Nu cinismul, nu amnezia simulată a Luciei Hossu-Longin, mi-au cauzat o acută senzație de rău la aflarea veștii cu pricina. După cum spuneam, Lucia Hossu-Longin și faptele sale nu îmi mai provoacă demult nici cea mai mică mirare, nici cea mai mică
Atac devastator la Lucia Hossu Longin, după premiile APTR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62310_a_63635]
-
explicat de ce, punând degetul pe o rană dureroasă: „Nu se știe ce se întâmplă cu industria muzicală. Toată lumea se plânge că lucrurile merg foarte prost. Și atunci, de ce să faci afaceri într-o zonă unde s-a instaurat dezastrul?" Realism, cinism, instinct de conservare? Toate acestea la un loc. Mic, brutal și nemilos, Van Morrison adaugă valorii indiscutabile a muzicii sale pitorescul personajului ce nu acceptă decât regulile stabilite de el însuși. Deși nimeni nu l-a văzut zâmbind vreodată, atrage
Van the Man (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6043_a_7368]
-
despre Monica Lovinescu primește, într-adevăr, ceea ce merită, însă tot de pe o poziție îngustă, ultragiat personală. De neînțeles găsesc că sunt situațiile în care tocmai Ilenei Mălăncioiu, pentru care tragicul nu pare să aibă taine, îi scapă afirmații de un cinism involuntar. Amintin-du-și, împreună cu Lucia Negoiță, de momentul primei lor întâlniri, în Amfiteatrul Odobescu din Facultatea de Litere, pune un accent în plus, care dă pe loc regretului real aparența unei banale indiferențe mascate: „Din acea zi mi-a rămas în
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
când vulnerabilă, când puternică. În acest teatru de cameră se joacă partituri rafinate, precum aceea în care femeia iese afară în bătaia ploii pentru a se întoarce devastată să-și facă loc în patul scriitorului, pentru a reveni cu un cinism fermecător dimineața asupra unei pudori vexate. Mai este și excelentul actor Tom Wilkinson în rolul lui Paul Emmett, universitarul harvardian înrolat în CIA, și un alt aparent dialog al surzilor, tatonări și fandări abia sesizabile și un sentiment al pericolului
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
ascunde, după tot tipicul, o femeie șaman (pp. 225234). Trecând de la Barbu la Mateiu Caragiale, o lămurire care face toți banii aduce Andrei Oișteanu în privința câtorva pasaje din Craii de Curtea Veche. Celebra formulă a potenței lui Pașadia (rezumată cu cinism de Pirgu prin „miambal și magiun") n-ar fi numai una cu consecințe fizice. Magiunul cu pricina ar fi necesitat o preparare mai complexă, incluzând opiul sau hașișul. Cazuistica de felul acesta e extrem de bogată în carte, practic imposibil de
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
răzbate fervoarea unei dispoziții. Așa se face că un volum de aforisme aduce cu o colecție de observații malițioase prinse în tiparul unei virtuozități de calambur. De aceea, un autor care nu e coroziv, lucid sau ironic pînă la pragul cinismului nu are motive să se apropie de aforism. La asta se adaugă uzura de conținut căreia i-a căzut victimă genul apoftegmatic, și anume neputința de a mai spune ceva nou sub unghiul experienței omenești, de unde și senzația de teren
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
Sturza propun, concret, formula de teatru-laborator, de spațiu al cercetărilor textuale și metatextuale, spațiu al abandonului clișeelor și dezinhibițiilor. Dincolo de semiobscuritatea încăperii care le ține captive pe cele patru personaje, dincolo de praf, de sordid, de tenta apocaliptică a peisajului, dincolo de cinism și dezamăgire există dorința de a mai privi în tine și în ceilalți. Această echipă de artiști mari aduce pe scenă vulnerabilitatea și forța harului. Aduce tensiunea fiecărui eu, tensiunea experiențelor, tensiunea energiilor acumulate din pasiunea viețuirii pe scenă. În
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
spui una și să faci alta este adânc înrădăcinată, chiar și în persoane care vor binele sau care posedă o gândire strălucită. Lipsa de respect față de instituții, față de reguli, față de principii, este ajunsă, probabil, la cel mai înalt nivel de cinism, din anul 1989 încoace. Va veni o clipă în care societatea românească va avea nevoie să se decidă dacă dorește sau nu să se întoarcă la un leadership pătruns de valori, de respect, de demnitate și îndreptat către interesul național
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
Cosmin Ciotloș Care, sunt, deci, celelalte exemple de cinism al istoriei? Ca și în cazul lui Budai-Deleanu, acestea au întotdeauna o dimensiune compensatorie. Nici o fluctuație nu se petrece în sistem fără a antrena, simultan, modificarea tenace a sistemului însuși. Dacă autorul Țiganiadei e ținut în rezervă (cel puțin pentru
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
bărbat de o frumusețe răpitoare. Într-o împrejurare mondenă, i s-ar fi spus chiar că e „frumos ca un Adonis”. Și atunci, cum de ascendentul acesta nu i-a fost totuși de nici un folos? Singura explicație stă în același cinism, nu o dată arbitrar, al istoriei. Care, acționând absolut independent, face ce face și confirmă întotdeauna sensul valorii. Despre acesta voi mai vorbi. În numărul viitor.
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
și pentru critic, care ar fi avut în poemationul eroi-comico-satiric o sursă nemaipomenită pentru analizele sale.) A calculat-o, spun, în sens aproape didactic. Fiindcă nu o dată, cartea aceasta reușește, dincolo de meritele ei critice, să ofere o lecție tulburătoare despre cinismul consecvent al valorii. Clamată îndeobște de științele umaniste, valoarea e probabil cea mai inumană dintre noțiunile cu care acestea operează. Iar o istorie care ține seama de ea, cum se întâmplă să țină istoriile literaturii, se arată a fi de
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
ratare, despre iubire, despre compromis, despre cuvînt, despre educație, despre apus, despre teatru, mi se pare că nu am auzit „muzica” din această carte, ca un concert de cameră. Nu există nici un accent în răspăr, nu pătrunde nici un fel de cinism, de umor bine compus și recognoscibil. Mi se pare un fel de poveste pe care o spune cu față către sine însuși. Al cărei ascultător este chiar el. Nu există, după părerea mea, nici o mască sub care să se ascundă
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
ca el, nu e indicat.) Și totuși, nicăieri, aici, nu e propriu vorbind slab. Pe scurt, un volum de poezii (așa îi place autorului să le numească și se cuvine să-i respectăm decizia) cu înclinații epice întrerupte, de un cinism feroce, indicând o criză a vârstei. Dar mai presus de asta, o criză a limbajului. Asta n-a observat Goldiș. Și, mărturisesc, n-am observat nici eu când l-am citit prima oară. De fapt, în Instituția moartă a poștei
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
istoricul N.V. Sokolov născut în 1835 și care s-a stins din viață în 1889 la Paris, ci la unul de dată mai recentă, deși internetul nu mai indică niciunul. Curiozități cinice Probabil că e imposibil să evităm acuzațiile de cinism ieftin dacă semnalăm următoarea știre citită în ziarul „Adevărul” în altfel frumoasa seară de sîmbătă, 18 iunie: „Un ieșean din satul Sodomeni a încercat să se spânzure, să își dea foc și a murit abia după ce și-a tăiat organul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
tema istoriei românilor, ca și în privința tacticilor politice, în contextul foarte complicat al situației din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Disputele acestea sunt, de altfel, transfigurate cu multă măiestrie și nu puțin cinism chiar în Țiganiada.) Spiritul critic al lui Ion Budai- Deleanu se vede și în scrierile istorice. Deși patriot - să nu uităm de participarea sa mai mult decât probabilă la elaborarea Supplex libellus valachorum (1791) -, el nu ignoră defectele și erorile
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
nu mai e un secret pentru nimeni, că Băsescu e... Și aici completați voi caracterizările care vă vin în minte. Eu aș pune lipsit de scrupule și de responsabilitate, grobian, mincinos, duplicitar și inconsecvent. Dar, deși îl bănuiam și de cinism, nu l-am văzut niciodată manifestându-l deschis. A fost nevoie de 10 ani în care o parte a românilor să-l păstreze în fruntea țării, pentru ca el să-și permită libertatea de a face mișto de toți cei care
Vedetă RTV: "Băsescu a făcut pipi cu boltă" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/51421_a_52746]
-
searbăd. Nu se sinchisea de faptul că trăiește în păcat de moarte, că viața lui ajunsese o încâlceală de înșelăciuni și disimulări. Pe lângă dorința sălbatică de a împlini enormitățile care dospeau în el, nu mai exista nimic sfânt. Accepta cu cinism rușinoasele detalii ale zbuciumului său tainic, în care se desfăta să meschinizeze, să vulgarizeze cu minuție orice imagine care-i atrăsese ochii peste zi. Își popula zilele și nopțile cu imagini distorsionate ale lumii exterioare. O figură de femeie care
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
expresie a devenit, într-un mod straniu, însăși forța propulsorie a unei întregi tradiții morale și culturale. Că limbajul „hard-boiled” se naște din defensiva psihologică a individului obișnuit, prins în capcana unei societăți ce tinde cu agresivitate spre impersonalizare și cinism, sau că e o construcție implacabilă, un instrument cerut de noi realități, se poate discuta. E limpede, însă, că din prima clipă când a început să folosească, din instinct sau din necesitate, noul limbaj, autorii americani de crime fiction s-
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
ea, fire realistă, nu întârzie să ghicească niște minciuni atât de stângaci ticluite. Și nu are decât dispreț pentru acest spirit atât de debil..." în Memoriile sale ea notează: "Mi-e aproape indiferent; dar coroana Rusiei nu-mi e deloc. Cinism și ambiție. Un imens rezervor de voință dedicat doar interesului său. Este Istoria însăși. Figchen este lutherană. Trebuie să fie de religie ortodoxă, așa cere tradiția. Ea se va converti. Ei și?! Lutheran ori ortodox, tot aia! Coroana imperială merită
O lutherană în luma slavă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6738_a_8063]