9,500 matches
-
că e vorba de un citat, ușor rearanjat, care dă măsura înaltei valori stilistice și de conținut a acestei cărți neobișnuite. Spre surpriza sa, textul a apărut pe prima pagină. Se pare că noul scriitor nu se aștepta la asemenea cinste! Mama, neatentă la asemenea detaliu impresionant, a fost încă și mai surprinsă decît fiul, dar și foarte necăjită. S-a făcut palidă, a vrut să scape cu o glumă, a făcut, cu vocea tremurată, un scurt comentariu, după care s-
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
imaginea de ansamblu, ce urmează a fi detaliată. E canonul proletcultist reunind toate genurile literare. Realismul socialist i-a făcut să se convertească pe scriitorii din vechea generație, puși de Emil Boldan și, desigur, de regimul comunist, la loc de cinste, ca maeștri desăvârșiți, vârfuri ale ierarhiei proletcultiste cu acea parte a operei lor care a fost scrisă după 23 August 1944: Mihail Sadoveanu cu Mitrea Cocor, Nicoară Potcoavă, Nada Florilor, Aventură în lunca Dunării; Tudor Arghezi cu poemele 1907 și
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
de doc. Doar câteva rezervații, constituite din comunități mici, neînsemnate, de la munte, ca în cartea lui Ramuz, mai rezistă, cu obstinație, la dinamismul și presiunile istoriei. Acolo încă mai sunt pure și necontaminate precum lumina necreată: teama, curajul, credința, îmbrăcămintea, cinstea, dragostea, moartea, munca, petrecerea ,mânia, iertarea. Acolo virtuțile și păcatele au greutatea de început și cu nici un chip nu pot fi dislocate încă din înțeles și înțelepciune. Lumea aceasta, pe care am cunoscut-o bine în copilăria mea, care există
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
muzicii despre care se vorbește dar care nu se mai aude. Muzica mută a doinelor, cântecelor și jocurilor, tezaurizată în muțenia arhivelor de folclor și în colecțiile de referință, va mai aștepta, cuminte, până ce va fi redescoperită și readusă la cinstea cea dintâi la care a fost ridicată, cândva, de țăranul român.
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
terfelit. Noroc că Jean Cassou îl socotește "unul dintre cei mai mari sculptori din toate timpurile"(Prefață la monografia Brancusi de Ionel Jianu, Paris, 1963, p.9) și că, mai mult chiar decât francezii, americanii îl țin la loc de cinste în toate muzeele lor mari, cum am văzut la fața locului. De fapt însă, textul amintit este din cale afară de confuz, ca de exemplu: "Brinculologia... a dobândit... însemnele unui cult. El posedă dimensiunea elitistă, vocabularul esoteric și teoria întortocheată asociată
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
12 martie 1966), lucrări care îl impresionează "prin concepție și prin colorit, o acuratețe care atinge perfecțiunea". Se întâlnește cu familia lui Eugen Ionescu, cu personalități ca Roberto Rossellini, Marc Chagall, Marcel Iancu, Gherasim Luca, Peggy Gugenheim. I se face cinstea de a fi, la Paris, membru în juriul bienalei muzicale iar Radio France Musique îi transmite, de două ori, cantata La moartea lui Ștefan cel Mare. Se bucură de o bună primire unanimă: "Toți, absolut toți, - scrie el - pretind că
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
promotor artistic Dorin Irimia, îndrăgostit de aceste locuri. Acesta a furnizat întregul echipament de sunet și lumini și a adus pe cheltuiala să vedete importante, foarte potrivite cu specificul zonei. Firește, artiștii locali au fost și ei la loc de cinste: este vorba de corurile din Caraorman, ”Curcubeul”, instruit de Gabriela Artimon (17 persoane, în frunte cu preotul cu voce de aur Florian Dumitrescu), Letea (”Trandafirul alb”), Sfântu-Gheorghe, Crișan (”Rebalka”) sau de minunații copii de la gimnaziul din Crișan, cu cîntece și
Sărbători în Deltă by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
ideea că omul este o ființă primară care reacționează doar la stimuli primari, adică la distracție". Și, adaugă Cronicarul, la mitocănie. Reporterița mai caută o scăpare ( " Există ceva, totuși, care vă place la televizor?"), dar H.-R. Patapievici continuă, spre cinstea lui, cu ceea ce îi displace: "Nu-mi plac nici emisiunile de știri pentru că nu disting informația de interpretare. În Germania se spune că, dacă iei un tabloid și-l storci, curge sînge din el. Dacă iei programele de știri ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
precum și unei părți a fondului epistolar, îndeosebi a scrisorilor primite de Paul Constantinescu și de văduva Marica, după dispariția prematură a muzicianului, dar și unor programe sau documente vizând tratative pentru manifestări concertistice cu lucrările compozitorului ploieștean - la loc de cinste putând fi citat Byzantinisches Weihnachtoratorium. În schimb, prima este consacrată corespondenței lui Paul Constantinescu cu diferiți destinatari, mai precis scrisorilor trimise de muzician, compartimentate astfel: prima parte rezervată textului epistolar propriu-zis, urmat de facsimile în sepia ale unor documente și
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
p. 35) Toată lumea ia parte la discuție. Firește, principalul interlocutor este Profesorul, dar până și Bidigaie, Bicuță ori Săndel își dau cu părerea despre politica primăriei în domeniul culturii sau despre "ritualul" lansărilor de carte. Mai mult autorul le face cinste cu vodcă celor prezenți, astfel încât totul se transformă într-o lansare de carte ad hoc. Experiențele de viață ale acestui club de loser-i developează toate tarele societății românești din perioada tranziției. Cu zâmbetul pe buze, într-o stare de permanentă
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
supraviețuire, dar drum de întoarcere nu aveam" (Alexandru Ianoș); "Eu nu mă consider plecată, sufletul meu a rămas în România" (Clara Cernat); Cred că marea majoritate a muzicienilor români care au ales calea exilului au reușit să reprezinte cu mare cinste țara" (Liviu Câșleanu); Nu m-am dus în Occident ca să iau, ci ca să dau" (Gigi Căciuleanu); Libertatea există doar în măsura în care interior poți să ți-o imaginezi" (Violeta Dinescu); "Irlandezii sunt foarte talentați. Există similarități între temperamentul irlandezilor și al nostru
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Anghelescu îl lasă, bunăoară, deoparte pe un romantic minor - complet minor - ca Alexandru Hrisoverghi (1811-1837). Mă întreb de ce, având în vedere că biografia acestuia, asezonată de prieteni după tiparul câtorva traduceri la modă pe atunci, ar fi putut susține cu cinste un capitol al Mistificțiunilor ? Bănuiesc motivul și confirm așteptarea implicită a autorului. Da, conceptul acesta e perfect valid. Și da, el atrage magnetic, în sfera pe care-o delimitează, alte exemple. Remarcabile.
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
posesiunea omului de rînd care, chiar dacă nu moare pe cîmp de glorie (sic!), are dreptul la respectul semenilor, pe care și-l cîștigă prin decizii mărunte, prin renunțări semnificative, prin alegeri, de cîte ori zice (v. Camil Petrescu), "onorul și cinstea mea nu-mi permit altfel". Îmblînzirea romantismului a însemnat, în chip necesar, și îmblînzirea onorului. Dincolo de secularizarea, pe care pașoptismul și, deopotrivă, junimismul greu puteau s-o priceapă, a unui sentiment înalt pe care ajung, cu timpul, să și-l
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
literatură a literaturii, critica este tot literatură. Criticul este cititorul-scriitor, este inima dinapoia aplauzei sau a fluierăturii. Inimă cu circumvoluțiuni, criticul e mai mult decât versul - el este înfometatul de vers. El este conștiința literaturii, și atunci când are talent și cinste, el face, din literatură, adevăr. Criticul are treabă cu îngerii: îi plesnește peste aripi. Îi despăduchează. Le dă sex. Criticul adevărat și cu mândru caracter dă ierbii verdeață. Sinele fără ideea de sine nu are sine. Critica este singura posesiune
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
etnică, ci cu cea estetică. În paralel cu această practică polemică, decăzută îndeobște în pamfletul cel mai mîlos, funcționează un sistem al elogiilor și premierilor în cerc închis. Cu ostentație, România Mare îi premiază pe cei aflați la loc de cinste pe lista slujitorilor fideli ai ceaușismului. Lui Edgar Papu, părintele orientării protocroniste, i se acordă un Premiu Național, în 1991, pentru, după cum se rostește ditirambic tribunul, "întreaga activitate depusă în slujba culturii române" și mai cu seamă pentru că, "la ora
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
a comis. Și pe care, vezi Doamne, nu le-ar mai comite, dacă ar mai avea o șansă... Cine să-l creadă?!? Iar atunci cînd maestrul de pompe funebre e imprevizibilul Alexander Hausvater, înmormîntarea se transformă într-un chef pe cinste. Și toată lumea - morți, vii, arhangheli etc. - rîde, cîntă și dansează. Cel puțin pe scenă." Maestrul de pompe funebre... cît de ludic ar fi teatrul ca artă, formula e sinistră, totuși... Dacă spectacolul era cît de cît, aș fi trecut peste
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
unui cap de boicot liberal îi poposește, călcîndu-și pe inimă, în prăvălie: "Uite, d'aia îmi plac mie liberalii... oameni cilibii! cînd e vorba de delicatețe, nu se mai încape politică. Băete! un rînd de țuici la domnii... fac eu cinste!". Curat constituțional! Muzica! Pe lîngă politicale, Reminiscențe-le lui Caragiale mai încap și făcături după povești călugărești, și-un fel de basme, și traduceri. Masca Morții Roșii, a lui Poe, este tradusă de Caragiale cu titlul Masca, păstrîndu-i, altoit pe
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Topul micilor vedete Asociația culturală “Belle arti” a inițiat un original “top al micilor vedete” în devenire, în care elevele de la Iași ale lui Cristian Simionică se ăla la loc de cinste. La două ediții succesive ale clasamentului, la categoria “Junior” (4-12 ani), Maria Sabina Simionică a fost prezența cu compozițiile tatălui ei “Nu răspund la întrebări”, respectiv “Ministarul din cartier”. La secțiunea “Adolescent” (13- 18 ani) figurează solista de 13 ani
Topul micilor vedete by Livia SCURTU () [Corola-journal/Journalistic/83952_a_85277]
-
localitate fiind nu mai puțin de 1200 de elevi. În cadrul “Zilelor Iașilor”, ca de obicei cuplul tată-fiică (care, facem o paranteză, s-a oferit să cânte gratis oriunde în țară în favoarea victimelor inundațiilor de la Galați) a fost la loc de cinste. Astfel, pe 6 octombrie, în Parcul Copou, pe esplanada Muzeului Eminescu, a avut loc spectacolul “Ministarul de la Iași”, organizat de Casă de cultură “M. Ursachi”, produs, realizat și prezentat de cantautorul ieșean. Evident, au participat elevii și colaboratorii săi
Topul micilor vedete by Livia SCURTU () [Corola-journal/Journalistic/83952_a_85277]
-
Liviu Dănceanu Fără îndoială, Aurelian Octav Popa este preocupat de imaginea lui publică, dar prin atitudini câteodată piezișe, secante la cutumele ori ștaiful vremii, dovedește că cinstea de fond este mai presus de orice. Există o bună credință structurală, o onestitate cu care s-a angajat încă de acum cinci decenii în slujirea literaturii clarinetistice, rămânând un restitutor ideal pentru care merită cu adevărat să compui: fie
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
de dragul culturii, au făcut din el un apostol al muzicii românești. Cu greu ne despărțim de o personalitate de asemenea calibru, dar ne consolăm la gândul că în lumea în care a pășit acum, va avea un loc de cinste, alături de cei care au trăit pentru a dărui ceva din ființa lor culturii și artei românești. Muzică bizantină Festivalul de muzică bizantină și contemporană de anul acesta, ajuns la a noua ediție, a devenit o manifestare tradițională în peisajul muzical
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
fost distinsă la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău cu unul dintre cele mai importante premii, Trofeul “ Arta Cărții “. “Sunt onorat că am primit un astfel de premiu, cu atât mai mult cu cât el este destinat unui volum de cinste pentru memoria și opera mentorului meu, nenea Grig, o lucrare de artă înnobilată cu poeme de lumină, un cântec pentru cei nesinguri, dezvăluind Taina care mă apără , poezia muzicii și muzica poeziei ”. Anul acesta, la Festivalul Internațional de Poezie “Grigore
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]
-
Românească, perfect dependent de onestitatea metodologică, e din capul locului verificabil și nu reclamă alte discuții marginale. A respecta întocmai drumul parcurs - fără a știrbi din tatonări și fără a adăuga în zonele fertile - este un deziderat care aduce neîntârziat cinste celor care și-l stabilesc. Dar care - nu în mod necesar din pricini etice - devine, în timpurile de acum, din ce în ce mai greu de emis. Cum recitim însă cu ochi analitic, după 36 de ani, această sinteză impunătoare dedicată în primul rând
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
Recunoașteri Crasna ȘIPOȘ Este o adevărată bucurie să constatăm că mai există oameni în cazul cărora respectul față de artiștii de vază nu este o vorbă goală. În această categorie intră, la loc de cinste, ”mareșalul” Ion Antonescu. După ce, de Sf. Ioan, a organizat un adevărat ”Revelion al artiștilor”, de această dată ne-a surprins cu o altă premieră: ”Paștele artiștilor”! Găzduit tot de elegantul său hotel Marshal Garden, evenimentul a fost conceput împreună cu uniunea
Recunoa?teri by Crasna ?IPO? () [Corola-journal/Journalistic/83984_a_85309]
-
Alături de Consiliul local Medgidia, organizatori au fost Radio România (co- producător) și Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor, adevărat focar de cultură, reprezentată în juriu de secretarul general Ioan Cristea. Între partenerii media au figurat la loc de cinste TV Neptun (care a transmis în direct festivalul, jos pălăria, dar ne întrebăm de ce n-a făcut acest lucru TVR?), Radio România, “Actualitatea Muzicală” și cotidianul “Ultima oară”. Timp de 3 zile Medgidia a trăit sub vraja cântecelor lui Dan
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]