657 matches
-
Articolul 1 Se acordă gradul de general-maior următorilor: - colonelului Ciobotă Neagu Ghiță - colonelului Costache Cezar Mihăiță - colonelului Degeratu Tănase Constantin - colonelului Mărineanu Traian Tiberiu-Nicolae - colonelului Rodea Aureliu Constantin - colonelului Tălângă Ion Ion. Articolul 2 Se acordă gradul de contraamiral căpitanului de rangul I Stoica Ștefan Virgil. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198608_a_199937]
-
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.362D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Emilia Ciobotă în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248645_a_249974]
-
Târgu Mureș - Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția a fost ridicată de Victoria Beldean și Emilia Ciobotă în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate de Casa Județeană de Pensii Alba împotriva unor sentințe civile pronunțate de Tribunalul Alba. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile Legii nr. 119/2010 contravin dispozițiilor art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248645_a_249974]
-
măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Victoria Beldean în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale și de Emilia Ciobotă în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248645_a_249974]
-
Nicolaev - director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constantă; 10. conf. dr. ing. Jorj Mădălin - director general, Administrația Națională Mihailovici "Apele Române"; 11. ing. Simion Maftei - manager director general, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; 12. dr. ing. Octavian Ciobota - președinte, Fundația Ecologistă din România; 13. Mihaela Lungu - director, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Județean Constantă; 14. dr. Gabriel Chiriac - cercetător științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București; 15. Gheorghe Pătrașcu - director general, Ministerul Transporturi- lor, Construcțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219140_a_220469]
-
în localitatea Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 95632 WunsiedelHolenbrunn, M'fchlweg 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, Str. Dumbravei nr. 13, ap. 13, județul Mureș. 77. D'f6rner Cornelia-Monica, fiica lui Ciobotă Cornel și Ana, născută la 10 mai 1962 în localitatea Cugir, județul Alba, România, cu domiciliul actual în Germania, 71034 B'f6blingen, Hornbergerstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Alba Iulia, Bd. Transilvaniei nr. 9, bl. 20, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155967_a_157296]
-
Articolul UNIC Domnul Ciobotă Viorel, prim-procuror la Parchetul Militar Târgu Mureș de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 25 noiembrie 2005. Nr. 1.143. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172076_a_173405]
-
la data de 28 septembrie 1968 în localitatea Gurahonț, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Slovenia, Ilirske Bistrice, Harije 35, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Dieci, nr. 2, jud. Arad. (2225/2004) 174. VUICSIN DOINA, fiica lui Ciobota Vasile și Cornelia, născută la data de 14 martie 1946 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Saazer Str. 5, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Arad, Bd. Revoluției bl. H, sc. C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170995_a_172324]
-
Articolul 1 Pe data de 15 iunie 2001 domnul general de brigadă Ghiță Neagu Ciobota și domnul general de brigadă inginer Teodor-Stelian Gheorghe Palade se înaintează în gradul de general de divizie și se trec în rezervă cu noul grad. Articolul 2 Pe data de 1 iulie 2001 domnul general de brigadă inginer Constantin Nicolae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135042_a_136371]
-
opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
iar la 1 martie 2003 a avut loc fuziunea acestora, în cadrul unui Congres Extraordinar. Noua conducere era alcătuită din: Cornel Protopopescu - președinte, Dan Hazaparu - președinte al Consiliului Național, Marius Mateescu - președinte executiv, doi prim-vicepreședinți - Mihail Marinescu, Vasile Grecii, Octavian Ciobota - secretar general și 15 vicepreședinți) Noul partid avea ca obiectiv, pentru alegerile legislative din 2004, obținerea a 8-10% din voturi, care să permită participarea la guvernare. Congresul Extraordinar al Partidului Ecologist Român din 5 iunie 2005 a adoptat un nou
Partidul Ecologist Român () [Corola-website/Science/303112_a_304441]
-
obținerea a 8-10% din voturi, care să permită participarea la guvernare. Congresul Extraordinar al Partidului Ecologist Român din 5 iunie 2005 a adoptat un nou statut, un nou program politic și a ales o nouă conducere: Petru Lificiu - președinte, Octavian Ciobota - președinte al Consiliului Național, Marius Mateescu - președinte executiv, Viorel Anton - secretar general, 3 prim-vicepreședinți - Dănuț Pop, Ioan Utiu și Vasile Grecu. În privința obiectivelor politico-economice, PER își propunea să militeze pentru separarea reală a puterilor în stat, dezvoltarea economiei de
Partidul Ecologist Român () [Corola-website/Science/303112_a_304441]
-
de pe lângă Tribunalul Militar Cluj 1. Colonel magistrat Marinceanu Ioan-Sorin 2. Locotenent-colonel magistrat Babiciu Gavril-Vasile 3. Maior magistrat Siserman Viorel 4. Căpitan magistrat Botos Ilie 5. Căpitan magistrat Mora Ioan-Gabriel. Parchetul Militar Tirgu Mureș de pe lângă Tribunalul Militar Cluj 1. Colonel magistrat Ciobota Viorel 2. Colonel magistrat Sandu Marin 3. Maior magistrat Blaj Liviu Lucian 4. Maior magistrat Chindea Calin-Lucian. Parchetul Militar Craiova de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara 1. Colonel magistrat Văduva Emil 2. Locotenent-colonel magistrat Diaconeasa Vladimir 3. Maior magistrat Alexandru Ion 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
leu, din cei 6 pe care îi luau pentru chemare, îl dădeau vătafului de copii, șeful lor. Copiii de casă erau trimiși și la executări pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru chemare, îl dădeau vătafului de copii, șeful lor. Copiii de casă erau trimiși și la executări pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă erau cu rost civil, scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu un picior desculț și cu unul încălțat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă lupul. Sara nu e bine să dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-ai prăpădit o vită, pune o piatră în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între două scînduri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]