657 matches
-
moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu un picior desculț și cu unul încălțat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă lupul. Sara nu e bine să dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-ai prăpădit o vită, pune o piatră în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între două scînduri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Articolul 1 Pe data de 15 iunie 2001 domnul general de brigadă Ghiță Neagu Ciobota și domnul general de brigadă inginer Teodor-Stelian Gheorghe Palade se înaintează în gradul de general de divizie și se trec în rezervă cu noul grad. Articolul 2 Pe data de 1 iulie 2001 domnul general de brigadă inginer Constantin Nicolae
DECRET nr. 424 din 14 iunie 2001 privind înaintarea în gradul de general de divizie a unor generali de brigada din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestora în rezerva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135042_a_136371]
-
Mic Irimie 17. Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel 1. Popov Mihai 2. Levanovici Mircea 3. Finica Dan 4. Cute Aurel 5. Munteanu Vasile 6. Văduva Emil 7. Guzu Gavril 8. Pop Ioan 9. Mihai Ștefan 10. Razusi Barbu 11. Ciobota Viorel B. Diplomă "Meritul judiciar" clasa a II-a 1. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție 1. Joita Tănase 2. Adam Ion 3. Ivașcu Adrian 4. Cismaru Dumitru 5. Mihail Carmen 6. Lița Marin 7. Răducu Georgeta 8. Pântea Paula
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
de pe lângă Tribunalul Militar Cluj 1. Colonel magistrat Marinceanu Ioan-Sorin 2. Locotenent-colonel magistrat Babiciu Gavril-Vasile 3. Maior magistrat Siserman Viorel 4. Căpitan magistrat Botos Ilie 5. Căpitan magistrat Mora Ioan-Gabriel. Parchetul Militar Tirgu Mureș de pe lângă Tribunalul Militar Cluj 1. Colonel magistrat Ciobota Viorel 2. Colonel magistrat Sandu Marin 3. Maior magistrat Blaj Liviu Lucian 4. Maior magistrat Chindea Calin-Lucian. Parchetul Militar Craiova de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara 1. Colonel magistrat Văduva Emil 2. Locotenent-colonel magistrat Diaconeasa Vladimir 3. Maior magistrat Alexandru Ion 4
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7 mai 1627, când Miron Barnovschi poruncea „ca de acum înainte să n-aibă nici o treabă slugele hătmănești nici juzii domnești să nu iea nici gloabe nici ciobote nici alte venituri hătmănești, ci să aibă călugării a lucra cu ai săi țigani și numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7 mai 1627), domnul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, „hotărăște ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
leu, din cei 6 pe care îi luau pentru chemare, îl dădeau vătafului de copii, șeful lor. Copiii de casă erau trimiși și la executări pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru chemare, îl dădeau vătafului de copii, șeful lor. Copiii de casă erau trimiși și la executări pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă erau cu rost civil, scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumitru 310. Vieru I. Costachi ● județul Brăila: 311. Armă D. Dobre 312. Balaban S. Constantin 313. Balaban S. Radu 314. Bărdaș P. Șerban 315. Biteanu Gh. Dumitru 316. Bucătaru I. Grigore 317. Calcan D. Bratu 318. Chirpac M. Ștefan 319. Ciobota I. Gheorghe 320. Ciocea Gh. Dumitru 321. Ciineanu C. Dinu 322. Colgiu S. Ioan 323. Crăciun L. Radu 324. Dache N. Ioan 325. Dulvara D. Petrache 326. Gavrilă R. Marin 327. Iconaru S. Stan 328. Ilie I. Adrian 329. Ioan
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Articolul UNIC Domnul Ciobotă Viorel, prim-procuror la Parchetul Militar Târgu Mureș de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 25 noiembrie 2005. Nr. 1.143. ------------
DECRET nr. 1.143 din 25 noiembrie 2005 pentru eliberarea din funcţie a unui procuror. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172076_a_173405]
-
la data de 28 septembrie 1968 în localitatea Gurahonț, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Slovenia, Ilirske Bistrice, Harije 35, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Dieci, nr. 2, jud. Arad. (2225/2004) 174. VUICSIN DOINA, fiica lui Ciobota Vasile și Cornelia, născută la data de 14 martie 1946 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Saazer Str. 5, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Arad, Bd. Revoluției bl. H, sc. C
HOTĂRÂRE nr. 1.057 din 8 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170995_a_172324]
-
Articolul 1 Se acordă gradul de general-maior următorilor: - colonelului Ciobotă Neagu Ghiță - colonelului Costache Cezar Mihăiță - colonelului Degeratu Tănase Constantin - colonelului Mărineanu Traian Tiberiu-Nicolae - colonelului Rodea Aureliu Constantin - colonelului Tălângă Ion Ion. Articolul 2 Se acordă gradul de contraamiral căpitanului de rangul I Stoica Ștefan Virgil. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
DECRET nr. 180 din 25 octombrie 1993 privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din Ministerul Apărării Naţionale şi a gradului de contraamiral unui căpitan de rangul I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198608_a_199937]
-
Nicolaev - director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constantă; 10. conf. dr. ing. Jorj Mădălin - director general, Administrația Națională Mihailovici "Apele Române"; 11. ing. Simion Maftei - manager director general, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; 12. dr. ing. Octavian Ciobota - președinte, Fundația Ecologistă din România; 13. Mihaela Lungu - director, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Județean Constantă; 14. dr. Gabriel Chiriac - cercetător științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București; 15. Gheorghe Pătrașcu - director general, Ministerul Transporturi- lor, Construcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 aprilie 2002 (*actualizată*) privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componentei nominale a Consiliului ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219136_a_220465]
-
Nicolaev - director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constantă; 10. conf. dr. ing. Jorj Mădălin - director general, Administrația Națională Mihailovici "Apele Române"; 11. ing. Simion Maftei - manager director general, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; 12. dr. ing. Octavian Ciobota - președinte, Fundația Ecologistă din România; 13. Mihaela Lungu - director, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Județean Constantă; 14. dr. Gabriel Chiriac - cercetător științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București; 15. Gheorghe Pătrașcu - director general, Ministerul Transporturi- lor, Construcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 aprilie 2002 (*actualizată*) privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componentei nominale a Consiliului ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219140_a_220469]
-
Nicolaev - director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constantă; 10. conf. dr. ing. Jorj Mădălin - director general, Administrația Națională Mihailovici "Apele Române"; 11. ing. Simion Maftei - manager director general, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; 12. dr. ing. Octavian Ciobota - președinte, Fundația Ecologistă din România; 13. Mihaela Lungu - director, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Județean Constantă; 14. dr. Gabriel Chiriac - cercetător științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București; 15. Gheorghe Pătrașcu - director general, Ministerul Transporturi- lor, Construcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 aprilie 2002 (*actualizată*) privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componentei nominale a Consiliului ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219134_a_220463]
-
Nicolaev - director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constantă; 10. conf. dr. ing. Jorj Mădălin - director general, Administrația Națională Mihailovici "Apele Române"; 11. ing. Simion Maftei - manager director general, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; 12. dr. ing. Octavian Ciobota - președinte, Fundația Ecologistă din România; 13. Mihaela Lungu - director, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Județean Constantă; 14. dr. Gabriel Chiriac - cercetător științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București; 15. Gheorghe Pătrașcu - director general, Ministerul Transporturi- lor, Construcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 aprilie 2002 (*actualizată*) privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componentei nominale a Consiliului ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219138_a_220467]