2,672 matches
-
Cosmin Ciotloș O carte care va face, cu siguranță, vogă este această Și totuși, clasicii... de Alexandra Ciocârlie. O vogă limitată la câteva categorii profesionale, dar în nici un caz mai puțin autentică ori mai puțin necesară. Va deveni reperul pasionaților de antichitatea latină, va fi degustată fin de criticii literari, va fi râvnită laolaltă de poeți și prozatori
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
avocați și de agenți publicitari. Sau, cel puțin, așa ar trebui să se întâmple în chip pe de-a-ntregul obiectiv. Din simplul motiv că, înainte de a fi o colecție de studii asupra unei perioade - prin forța istoriei - datate, volumul Alexandrei Ciocârlie reprezintă un eseu extins, centrat - deplin respirabil - pe literatură. Că în cauză se află nu una oarecare, ci, probabil, cea mai limpede și mai exactă dintre literaturile lumii, că de la sintaxa impecabilă a autorilor clasici până la structurile interne ale limbajelor
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
Ab urbe condita, Satyricon sau Viețile celor 12 Cezari distorsionând - în regie proprie și neavizată - textele în beneficiul imaginilor. Să forțăm cel mult apropieri individuale sau atomiste, iar nu reale decriptări ale scriiturii. Acesta e ingredientul neașteptat al volumului Alexandrei Ciocârlie. Și totuși, clasicii... se detașează net ca fiind altceva decât o relectură pe sărite a unor autori pe criterii uneori fanteziste de similaritate cu unii dintre contemporani. Pindar, Teocrit, Xenofon, Caesar, Tucidide, Plaut, Catul, Pliniu cel Tânăr, Ovidiu, Vergiliu, Petroniu
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
Ťîși dădea seama de ce Indutiomarus vorbea astfelť; Ťprevăzuse că Vercingetorix va proceda astfelť; Ťîși dădea seama de aceste uneltiriť" Îmi rezerv plăcerea de a nu reproduce între ghilimele finalul excelentului eseu, fiindu-mi clar că, prin Și totuși clasicii... Alexandra Ciocârlie a obținut o remarcabilă victorie în alb. Personală și literară. O va numi Alesia? O va numi Pharsalus?
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
și voi. Nimeni și nimic nu mișcă în curtea asta - a grăit cu voce înaltă Pâcu. Crâșma din drum pustie? Ferească Dumnezeu! a răspuns Măriuța din ușa crâșmei. Măi Pâcule, mușcă-ți limba! Eu vă aștept de la primul cântec al ciocârliei și tu cârcotești ca o babă? Ei, lasă că am să am eu grijă de tine! a vorbit Costache din spatele porții. Bun venit, gospodarilor! Da’ greu mai ieșiți din bârlog, oameni buni - le-a urat Măriuța. Dacă drumul ar fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o zi, primarul a primit o bâtă-n cap, nu s-a mai putut ridica de jos. Ce jale a fost atunci! Ce jale, oameni buni! Ulterior, mortul a intrat în groapă, iar casca de protecție, în legendă și tradiție. Ciocârlia, regina-mireasă Vara era caldă, frumoasă. Câmpia era înțesată cu prășitori, și în grupuri și răzleți. Marii majorități a acestora nu le venea a cânta. În general, nu o duceau bine. Le lipseau de-ale gurii, îmbrăcăminte și încălțăminte. În primul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de care spun că răspândea lumina în sufletele oamenilor era, în realitate, o foarte frumoasă fată, așa cum sunt, la vremea neprihănirii, fetele poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări mici, de câmpie, care, ziua, din timp în timp, izbucnesc spre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
răspândea lumina în sufletele oamenilor era, în realitate, o foarte frumoasă fată, așa cum sunt, la vremea neprihănirii, fetele poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări mici, de câmpie, care, ziua, din timp în timp, izbucnesc spre cer ca niște pumnișori
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în realitate, o foarte frumoasă fată, așa cum sunt, la vremea neprihănirii, fetele poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări mici, de câmpie, care, ziua, din timp în timp, izbucnesc spre cer ca niște pumnișori de țărână vie, distribuind împrejur același
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări mici, de câmpie, care, ziua, din timp în timp, izbucnesc spre cer ca niște pumnișori de țărână vie, distribuind împrejur același cântec, parcă în ritmul în care-și tremurau mărunt și rapid, aripioarele
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
care concertul ia sfârșit, păsărelele coboară spre câmpie ca niște săgeți ostenite. În acele momente, concertul lor era preluat, continuat și ridicat la cote superioare de frumusețe și măiestrie, de către aceea căreia printre oamenii de la prășit îi mergea numele de Ciocârlia Regină. Oamenii aflați la muncă, tocmai atunci isprăvind de stat la masă, mai întârziau câteva momente, ascultând cu adâncă evlavie trilurile fetei care își cânta dragostea, cu atâta dăruire, cu talent rar și dezinvoltură. Apoi, pe întreaga câmpie, a Zvorâștei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Început : și am (re) descoperit , În pliurile memoriei mele imperfecte, montări importante ale teatrului orădean ( instituție pe care istoricul a slujit-o cu pasiune, devotament și pricepere, trei decenii ) și nu numai; mi-am reamintit, văzînd fotografiile din addenda, de Ciocîrlia lui Penciulescu, de D-ale...semnat de Moisescu, Dictatorul lui Savin, Apus de soare al Nicoletei Toia, Emigranții și Astă seară se improvizează ale lui Colpacci, Amadeusul lui Darie, Intrusa lui Măniuțiu, Așteptîndu-l pe Godot, Electra, Visul unei nopți..., Conu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
căror cariere literare au fost legate, într-un moment sau altul, de Orizont. Actualii conducători ai Orizontului - Mircea Mihăieș, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți - poartă o convorbire în trei despre trecutul și prezentul revistei (realizator: Robert Șerban). În loc de text omagial Livius Ciocârlie publică fragmente dintr-un vechi jurnal din care se va vedea, după cum notează, "cât de prezentă a fost revista în cariera mea de condeier". Un interviu cu Ion Arieșanu, unul din foștii redactori-șefi ai Orizontului, realizează Paul Eugen Banciu. Orizont
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
iar un atú important al autorului îl constituie și cultura bine asimilată. Nu numai că tânărul autor ieșean se mișcă dezinvolt printre cărți, școli și curente modern-contemporane, dar el are și un background de studii clasice pe care, cu excepția Alexandrei Ciocârlie, nu-l prea văd reliefat în critica de astăzi. E tonifiant să vezi cum, recitind Minima moralia a lui Andrei Pleșu, Antonio Patraș nu acceptă toate supozițiile eseistului, verificân-du-le prin lectura "hulitului" Aristotel. O altă "reabilitare", a epicureismului, apare, sprijinită
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
portocaliu. „Mierloiul negru și glumeț Cu ciocul lui gălbui...“ — Citatul tău se potrivește chiar prea bine, frățioare, zise Alexander. — Prea bine? Nu-ți amintești mai departe? — Nu-mi mai amintesc. „Și sturzul, meșter cântăreț Și sprintenul scatiu, Și vrăbii, grauri, ciocârlii, Și cucul cântă-acu, Dar ce bărbat ar îndrăzni Să-i spună-n față nu?1 Alexander tăcu un timp. Apoi întrebă: — Ai înșelat-o pe Antonia? Întrebarea mă luă prin surprindere, însă am răspuns imediat: Bineînțeles că nu. Alexander oftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
te rog, descoperă-ți fruntea în semn de adâncă recunoștință ori de câte ori pașii te poartă pe mândrele plaiuri ale Mioriței. Mona Ramură, clasa a VIII-a B Patria Îmbrăcată în catrință, iè și opinci, cu maramă de borangic și salbă de ciocârlii, a intrat pe la Porțile de Fier, alergând calea cea grea, Muntele și Dunărea, cu mii de ani în urmă. Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de grâu; din culoarea ochilor albaștri, apele râurilor și marea, din opinci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de grâu; din culoarea ochilor albaștri, apele râurilor și marea, din opinci, bogăția pământului, din sufletul ei curat, inima poporului român care s-a născut pe acest meleag, iar din cântul ciocârliilor - graiul neamului. Cântă din fluier vers dulce și razele soarelui, împletite în horă, coc rodul pământului. Mulți au dușmănit-o pentru frumusețea și hărnicia oamenilor. S-au bătut cu oști nenumărate și au ferecat-o în lanțuri. Dar când din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
semne de viață odată cu sosirea acestui negustor de antene cu aerul lui straniu de mesager al celor duși „dincolo”. Cum altfel să-și explice plecarea ei abruptă, decât prin „reluarea legăturii” cu Klaus, În spațiul auster al garsonierei de pe strada Ciocârliei? Klaus avusese o mică slăbiciune pentru garsoniere. Garsoniera, În general vorbind, fusese crisalida unei Întregi generații, heitmatul ei metafizic, din care, la momentul potrivit, și-au luat zborul toți cei ce au ajuns să facă aripi. Nu doar umbra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o selecție din proza scrisă a 24 de scriitori români. Au fost prezentate, în principalele orașe americane, două mari expoziții Expoziția de Arhitectură și Expoziția de Tapiserie, a fost organizat un amplu turneu al Ansamblului de cântece și dansuri românești "Ciocârlia", și s-ar putea menționa multe alte asemenea manifestări. Pentru a face mai bine cunoscută România în mediile universitare, a ținut numeroase conferințe într-un mare număr de universități. În marea majoritate a acestor activități, ambasadorul Ovidiu Popescu a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ocupat de reprezentarea în bune condiții a șefului statului român la funeraliile fostului împărat Hirohito și de organizarea unor schimburi de delegații în domeniul politic. Pe plan cultural, s-au realizat turneele Corului "Madrigal", orchestrei simfonice a Radiodifuziunii Române, Ansamblului "Ciocârlia" și Teatrului "Ion Creangă". Ambasadorul C. Vlad a ținut o prelegere despre politica României în ceea ce privește securitatea europeană la Colegiul Național de Apărare al Japoniei. În Australia, unde a fost acreditat, cu reședința la Tokyo, s-a ocupat de realizarea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Helsinki, la vernisaj participând președintele parlamentului Finlandei și ministrul finanțelor (august 1969); "Icoane românești pe sticlă", itinerantă în diferite orașe din Danemarca (1992). A colaborat la realizarea spectacolelor, la Copenhaga, ale ansamblului "Rapsodia Română" (septembrie 1962); a turneului ansamblului folcloric "Ciocârlia", în orașele pakistaneze Karachi, Lahore, Peshawar și Rawalpindi (la sfârșitul turneului membrii ansamblului au fost primiți de președintele Pakistanului) 1976); a ansamblului "Semenic", în Danemarca (1993). A inițiat și organizat "Luna Culinară Românească", la restaurantul Torni din Helsinki, cu bucătari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de pictorul Constantin Piliuță. În urma unor tratative cu responsabilii din Ministerul Culturii rus, a determinat acceptarea unor turnee românești în Rusia, ale unor formații folclorice ca: Rapsodia Română, Doina, formația Teatrului de Estradă "Constantin Tănase", turneul ansamblului Rapsodia Română și Ciocârlia și ansamblul de Estradă din Galați. A ajutat efectiv la succesul la Moscova a unor soliști de operă. Este vorba de Elena Cernei și Nicolae Herlea, prin distribuția în spectacolul "Carmen", la sala Congreselor din Kremlin și la Balșoi cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
filmului românesc", precum și cu alte prilejuri. O contribuție importantă a avut la organizarea turneelor artistice realizate în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), când au fost trimise peste hotare cele mai reprezentative ansambluri de cântece și dansuri românești: Ciocârlia, Călușarii, Cindrelul, Doina Argeșului ș.a., precum și Filarmonica de stat "George Enescu", Corul de copii al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Sonata opus 27 nr2 de Beethoven. Cam tot pe atunci îi amuza o proză (tema era complet disociată de reușita literară), unde un erou comunist făcea opt vagoane de cărămizi în două ore. Seara, cu mîini impecabile de violonist, cînta Ciocîrlia. "Poate-n struna lui Leonte Răutu, magicianul!" hohotea Iordan, aflat într-o dispoziție infernală. Tata a apucat reîntemeierea Conservatorului ieșean, dar invitația a venit cu poșta de-a doua zi. Ca un ultim scuipat pe speranțele lui, pe o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
scrie o constituie fericirea obligatorie. Un poet trebuie nu să comunice cu cititorii săi, ci să cânte: „Eu cânt așa cum știu să cânte / Ciobanii-n doinele străvechi, / Cum cântă limpezimea-n munte,/ Cum apele în albii vechi. Eu cânt cum ciocârlia-n zare, / De soare, visele să-mi ard, / Cum cântă valul greu în mare, / Cum roada-n verdele brocard.“ (În treacăt fie spus, forma corectă este „brocart“.) Altă regulă pe care trebuie să o respecte autorii de versuri scrise la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]