1,579 matches
-
Biserica Sfânta Fecioară Maria Regină din Cioplea este o biserică romano-catolică situată în fostul cartier Cioplea din București, demolat după sistematizările din anii '80. Biserica se află pe "strada Râmnicu Sărat" nr. 3-5, sector 3. Biserica mai este numită și Cioplea, după numele fostului cartier. Biserica deține
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
Biserica Sfânta Fecioară Maria Regină din Cioplea este o biserică romano-catolică situată în fostul cartier Cioplea din București, demolat după sistematizările din anii '80. Biserica se află pe "strada Râmnicu Sărat" nr. 3-5, sector 3. Biserica mai este numită și Cioplea, după numele fostului cartier. Biserica deține un cimitir propriu. Biserica nu are filiale. Denumirea satului
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
Biserica Sfânta Fecioară Maria Regină din Cioplea este o biserică romano-catolică situată în fostul cartier Cioplea din București, demolat după sistematizările din anii '80. Biserica se află pe "strada Râmnicu Sărat" nr. 3-5, sector 3. Biserica mai este numită și Cioplea, după numele fostului cartier. Biserica deține un cimitir propriu. Biserica nu are filiale. Denumirea satului Cioplea precum și a bisericii, diferă și în funcție de documentele în care apare denumirea satului (comunității) și a bisericii și în funcție de limba în care sunt editate respectivele
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
din București, demolat după sistematizările din anii '80. Biserica se află pe "strada Râmnicu Sărat" nr. 3-5, sector 3. Biserica mai este numită și Cioplea, după numele fostului cartier. Biserica deține un cimitir propriu. Biserica nu are filiale. Denumirea satului Cioplea precum și a bisericii, diferă și în funcție de documentele în care apare denumirea satului (comunității) și a bisericii și în funcție de limba în care sunt editate respectivele documente astfel: Ciopplensis , Cioplea , Dorfe Ciopli , Tsöpli , Ceplea sau Tschoplu . Biserica a fost construită în anul
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
cartier. Biserica deține un cimitir propriu. Biserica nu are filiale. Denumirea satului Cioplea precum și a bisericii, diferă și în funcție de documentele în care apare denumirea satului (comunității) și a bisericii și în funcție de limba în care sunt editate respectivele documente astfel: Ciopplensis , Cioplea , Dorfe Ciopli , Tsöpli , Ceplea sau Tschoplu . Biserica a fost construită în anul 1813, prin contribuția creștinilor catolici bulgari care au venit aici din sudul Dunării prin anul 1812 din cauza dificultăților întâmpinate în practicarea cultului catolic în timpul războiului ruso-turc. Ei erau
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
deține un cimitir propriu. Biserica nu are filiale. Denumirea satului Cioplea precum și a bisericii, diferă și în funcție de documentele în care apare denumirea satului (comunității) și a bisericii și în funcție de limba în care sunt editate respectivele documente astfel: Ciopplensis , Cioplea , Dorfe Ciopli , Tsöpli , Ceplea sau Tschoplu . Biserica a fost construită în anul 1813, prin contribuția creștinilor catolici bulgari care au venit aici din sudul Dunării prin anul 1812 din cauza dificultăților întâmpinate în practicarea cultului catolic în timpul războiului ruso-turc. Ei erau conduși de
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
instituirea canonică a Arhidiecezei de București, la 27 aprilie 1883, întinderea teritorială de astăzi a fost administrată de Episcopii de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, care purtau în același timp și titlul de Administratori apostolici de Valahia cu sediul în Cioplea, de la înființarea acestei comunități . "„Dintre acești Episcopi de Nicopole, Paul Dovanlia a început din când în când să locuiască la București. În timpul epidemiei de ciumă (1792-1793), a stat la Mănăstirea Fraților Franciscani din București, astăzi Biserica Bărăția din București, mănăstire
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
București, astăzi Biserica Bărăția din București, mănăstire aflată sub conducerea preotului și starețului Ambrosius Babich, unde a murit la 6 iulie 1804. Succesorul lui Dovanlia a fost pr. Francesco Ferreri, mai târziu consacrat episcop, care a locuit la mănăstire.”" Satul Cioplea a fost întemeiat în 1812, sub protecție rusească, pe locul fostului sat aflându-se astăzi Cartierul Dristor. La început, Episcopul Ferreri era și administrator al satului, pentru că locuia printre catolicii de aici. Înainte de moartea sa survenită în noiembrie 1813, din cauza
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
locuia printre catolicii de aici. Înainte de moartea sa survenită în noiembrie 1813, din cauza ciumei (ciuma lui Caragea) a numit pe Fortunato Ercolani Vicar general și administrator pentru Muntenia. "„Monseniorul Raymund Netzhammer, cu un minimum de detalii conjuncturale, fixează întemeierea satului Cioplea în anul 1812. La rândul său, pr. Iosif Gabor, după cum arată circumstanțele venirii bulgarilor catolici pe Moșia Dudești, respectiv războiului ruso-turc și epidemia de ciumă, presupune ca dată a începuturilor satului Cioplea luna mai a aceluiași an 1812, imediat după
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
un minimum de detalii conjuncturale, fixează întemeierea satului Cioplea în anul 1812. La rândul său, pr. Iosif Gabor, după cum arată circumstanțele venirii bulgarilor catolici pe Moșia Dudești, respectiv războiului ruso-turc și epidemia de ciumă, presupune ca dată a începuturilor satului Cioplea luna mai a aceluiași an 1812, imediat după Pacea de la București.”" Istoricul Iacob Ieronim, pe baza documentelor studiate fixează ca dată de întemeiere a satului, cel mai probabil anul 1806, care este și anul de debut al războiului ruso-turc. O
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
Iacob Ieronim, pe baza documentelor studiate fixează ca dată de întemeiere a satului, cel mai probabil anul 1806, care este și anul de debut al războiului ruso-turc. O referință a preotului Giuseppe Molajoni din 1821, spune că, prima biserică din Cioplea era facută din nuiele bătute cu lut, iar acoperișul din stuf și a fost construită în 1813, fără aprobarea autorităților. La 5 iulie 1821, o furtună de nisip și un cutremur au făcut ca biserica să se dărâme. Necazurile asupra
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
din Ordinul pasionist au ales să treacă Dumărea împreună cu o parte din populația catolică din Bulgaria în Valahia și pentru că aici sub protecție rusească în timpul războiului ruso-turc, practicarea cultului catolic nu era interzisă de catre autorități și să se așeze în Cioplea, pe Moșia boierului Dudescu . Deși nu se știe cu exactitate data în care aceste populații bulgare catolice au ajuns în Valahia, o referință a istoricului Nicolae Iorga, vorbește despre un document trimis de la Cioplea în 10 noiembrie 1823 probabil și
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
autorități și să se așeze în Cioplea, pe Moșia boierului Dudescu . Deși nu se știe cu exactitate data în care aceste populații bulgare catolice au ajuns în Valahia, o referință a istoricului Nicolae Iorga, vorbește despre un document trimis de la Cioplea în 10 noiembrie 1823 probabil și datorită faptului că această comunitate era administrată de Episcopii pasioniși de Nicopole ad Hystrum. Aceast document este scris în limba latină, care era și limba în care se editau toate documentele vremii din biserica
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
de piatră omul a început cioplirea pietrei sau oaselor pentru a făuri unelte sau arme pentru vânat. Ulterior această ocupație s-a perfecționat, căutându-se a se obține din piatră diferite forme estetice. Faraonii din Egiptul antic puneau să fie cioplite figurine din diferite pietre prețioase, ca lapislazuli și jasp, pentru mormintele lor. În lumea antică, ca daltă era folosită o piatră mai dură, ca de exemplu dioritul, translatarea blocurilor mari de piatră se făcea prin rularea pe lemn rotund. Despicarea
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
renumiții sculptori. Austria este bine cunoscută pentru numeroasele sale sculpturi cu caracter religios, realizate în piatra de tip gresie, lucrări tributare curentului baroc. De menționat faptul că una dintre cele mai remarcabile sculpturi ale Vienei, respectiv faimosul Hercules, a fost cioplită în gresie de Zogelsdorf ca și, de altfel, o mare parte a operelor de artă din același tip de piatră denumita in limba germana Kalk-Sandstein , splendori artistice care decorează Catedrala Votivă din Viena, renumitul Castel Schönbrunn, figurile sculptate din palatul
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
Hmelnițki 77 (ucr. вул Богдана Хмельницького, înainte de 1945 - strada Żółkiewska), la poalele castelului. Biserică Ortodoxă Sf. Paraschiva (sau Piatnyci), a fost ctitorita de domnitorului moldovean Vasile Lupu în 1645, pe locul unei cladiri mai vechi. Blocurile de construcție au fost cioplite din gresie. Ea servea drept lăcaș de cult negustorilor moldoveni care poposeau des în Liov, centru comercial important în Evul mediu. Biserică poartă hramul Sfântă Paraschiva, sfântă patroana (ocrotitoare) a Moldovei. Naosul bisericii are un caracter defensiv - pereții ei sunt
Biserica Sfânta Paraschiva din Liov () [Corola-website/Science/327761_a_329090]
-
mutată în peretele sudic al camerei mormintelor, unde s-a deschis o nouă intrare. Cadrul acestei uși este format din baghete dreptunghiulare încrucișate și alte ornamente florale. Bolta pronaosului și cupola naosului prezintă ornamente arhitecturale formate din torsade de piatră cioplită în formă de arce simple și încrucișate, încadrând două calote, panouri, capiteluri și scuturi unice specifice Solcii, prin amplasare și măiestrie. În altar se află cele două nișe: diaconiconul și proscomidiarul. Un element specific al bisericii din Solca este tainița
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
de Oase doar dacă are asupra ei Giuvaerul sau fragmente din Giuvaer ; Kohaku, fratele lui Sango, este readus la viață după ce i-a fost implantat un ciob al Giuvaerului Sacru. Similar, masca mâncătoare de carne, Nikutsuki no Men, a fost cioplită din trunchiul unui copac antic, ce avusese un ciob al Giuvaerului implantat în el; masca se atașază de victimă, și nu poate fi îndepărtată decât după ce persoana respectivă moare. Pictorul Kotatsu, care amestecă vopseaua sa cu cioburile Giuvaerului și sângele
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și durabilitate, Așa se și explică definitivarea construcției într-un interval atât de scurt. Biserica a fost amplasată în mijlocul satului, pe o ridicătură din imediata apropiere a drumului principal. Împrejmuită cu un gard
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
având, potrivit publicistului Emil Satco, un stil fermecător asemănător cu cel al istorisirilor lui Mihail Sadoveanu. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru îl considera un „impecabil tehnician” care „cântă albastrele guri de rai, fânul înrourat și Țara de suflet” și „a cioplit cuvintele pentru a le potrivi cu doina”. Romanul "Satul cu oameni frumoși" (1975) evocă satul Sadova, pe care autorul l-a îndrăgit.
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
bușteni, copăcei, tufișuri, bălegar, găinaț, căzături de copaci, lemne sau cărbuni aduși de apă pe țărm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, necăzut pe pământ care poate fi doborât, rupt, despicat (cu o pană din piatră ascuțită), cioplit - este mai bun decât cel căzut pe sol (umed, înghețat, putred). Lemnele verzi ard când sunt băgate în foc puternic. Orice fel de combustibil trebuie mai întâi mărunțit la dimensiunile necesare, convenabile. Încearcă să folosești drept combustibil orice material găsești
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
armata și școala tradițională, țăranul român și proprietățile lui de veacuri, Întreaga moștenire a neamului acumulată În milenii trecute prin foc și sabie. Viața mea a fost o luptă Când cu mine, când cu semeni, O-ndârjire ne-ntreruptă De-a ciopli statui din cremeni. Viața mea a fost o trântă și cu lumea și cu veacul, Dor și patimă-nfrântă De-ai găsi râvnirii leacul. „Moartea m-a izbit În primul rând la Aiud. Eram În cea dintâi noapte În această Închisoare
Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
a fost derulată în lunile iulie și august ale anului respectiv. Lucrările la reconstrucția din 2014 s-au derulat în luna septembrie, potrivit proiectului elaborat de arhitectul Teodor Naval și biroul Oldarchitecture. Piatra pentru complexul de la Fântâna Cadânei a fost cioplită de meșterul popular Ion Lozan. Fântâna Cadânei reconstruită a fost inaugurată pe 27 septembrie 2014.
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]
-
pe un pământ ale cărui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe scoarța planetei), prin contactul cu oxigenul având capacitatea de a forma cristale, care s-au combinat creând roci solide, roci ce puteau fi cioplite și ajustate fără a se sparge. Indivizii ce proveneau din specia Homo Habilis ( al cărui volum cranian varia acum între 500 și 800 cm³ si care avea în jur de 127 cm înălțime și cântărea aproximativ 45 kg) puteau obține
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
străpuns de săgeți adverse, la fel cum indică și scheletele cu urme de vătămări ael fermierilor neolitici, ceea ce dovedește faptul că, în Neolitic, conflictele violente erau la ordinea zilei. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar fi, spre exemplu, seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânătoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]