1,570 matches
-
de carne afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns în deal, îi spuse tatălui vestea și acesta, fără să comenteze, îi spuse, senin la față: - Mergem, tată, împețiți, dacă așa ți-e voia! Și așa s-a întâmplat. Duminică, întreaga familie, îmbrăcată de sărbătoare
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
în dreptul căruia am văzut gestul tatălui meu, sădit în suflet ca un impresionant omagiu și nețărmurită stimă pentru cei căzuți pentru apărarea țării. În 1933 a fost ridicat în incinta cimitirului militar un monument comemorativ constituit dintr-o de piatră cioplită în vârful căreia se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul, așa cum întâlnim în multe localități din țara, ca semn de recunoștință. La 29 mai 1927 la Iași, în prezența familiei
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Poeme de Al.Florin Țene EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI... Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpați Și dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinți în frați. De atâta dor zăpezile cern poeme în brazde Și cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Și, pe neștiute vin din
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TIMPUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului TIMPUL S-au adunat în mine anii și rod pe dinlăuntru carnea cioplind în oase statuete ca-n munte dintr-o stâncă grea. Blestem să fie din bătrâni, de-l port pe umeri tot mereu, cu ce-am păcătuit cuiva, de toate-n cârcă le duc eu? Am stat sub clar de Lună
TIMPUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372851_a_374180]
-
câmpie cu cea de munte. Cele care erau așezate pe pantele dealurilor Oltinei aveau temelia din piatră, cu acoperișurile țuguiate să poată aluneca zăpada sau apa ploilor care erau abundente, până toamna târziu. Podurile caselor erau frumos amenajate, cu rafturi cioplite de mâna bărbatului, pentru proviziile de iarnă și bârne groase unde se băteau cuie și se agățau funiile de ceapă și usturoi, pieile de oi, puse la uscat. Aici, se depozitau și preparatele din carne, de la Ignat până primăvara, târziu
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
grabă, amenințați de unguri. Câte au mai pătimit și sufletele lor. Pe taică-meu l-au adus niște rude, unchi din partea lui taică-său, cei din familia Corcheș. Prinse în mâna dreaptă o bucată de lemn, după aspect fag, o ciopli cu o toporișcă foarte bine ascuțită, sub forma unei țepușe, cam de vreo jumătate de metru, căută un borcan cu seu, o unse, după care îmi făcu semn să-l urmez. Am ocolit casa, acolo unde erau cotețele animalelor, și
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
de celălalt, putând introduce cu ușurință o palmă zdravănă de om, urmare anilor care trecuseră cu ploile lungi de toamnă sau cu iernile geroase. Împinse cu umărul zidul deplasat, se mai uită dintr-o parte la el, propti țepușa special cioplită într-unul dintre ziduri și, cu un baros începu să bată în partea plată a țepușei, în capul căreia fixă un piron ca o piedică perpendiculară, perforând cu ușurință zidul. Țepușa alătură cele două părți de zid, iar prin ea
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei Maria, din cele 12 realizate în total. La
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
moartea pe porunci” este o parafrază a poruncilor biblice, tot un fel de decalog, în viziunea poetei: “m-a prins de mână și mi-a spus: / „să fii tu însăți. să nu ai altă umbră afară de tine. / să nu-ți cioplești aripi și să nu te închini nici unui / neam păsăresc. / să nu iei zborul în deșert. să nu-ți faci scări din / munți când ai picioare, / amintește-ți asta când vulturii te vor / îngenunchea. / cinstește-ți căderile ca pe icoane, te
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
poartă și întreabă-l despre traiul compatrioților! Nea Nicu se apropie de zăbrelele imenselor porți din oțel de cea mai bună calitate: -Hei, tovarășul! Doi dulăi negri și fioroși se năpustiră la gard lătrând gros. Pe dată doi vlăjgani parcă ciopliți în piatră se proptiră în fața tovarășului. - Valea! - rosti unul dintre ei etalându-și mușchii. - Pretene, doresc să discut cu stăpânul casei... - Valea! - Măi băiatule, tu chiar nu mă recunoști? - Nu mă interesează cine ești! Aici este un cartier privat! Părăsiți
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Ferește-te să nu-ți renegi Ori frați, ori surioare. Când ai s-ajungi la cap de drum Să nu privești spre astre, Doar știi că din Capernaum Au izbucnit dezastre. Când în periplu-ți solitar Vei mai avea răbdare, Cioplește ca un cărturar Ode nemuritoare. Nu alerga spre asfințit Cu gândul la himere, Că-n veacul nostru ipocrit Vei sfârși la galere. Când obosit vei renunța Să scrijelești cuvinte, Abia atunci te-or denunța Adepții de morminte. LAS TIMPUL Las
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
I (La Congresul al XIII-lea de DACOLOGIE, 2012) Părinte drag, oltean vestit!... Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit... Însoțit de Pasărea Măiastră
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
de Costel Zăgan din Definiții eretice * Nedumeririle unui român din România Bine voi chiar asta vreți ca să fug din țara mea să-mi las fete și băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
fug din țara mea să-mi las fete și băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să moară-n ea poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II * Fulgerul mămăligii românești În ceaunul fără ceas
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
primăvară, Răscolești simțiri, cad și mă adun, Alteori mă tulburi, griji mă-mpresoară C-ai putea să pleci far' să te-ncunun. Te iubesc cum luna își iubește cerul, Pescărușii - marea, eminescian, De nu te-aș avea, eu, bijutierul, Ți-aș ciopli din mine, chip în filigran. Te iubesc în vise, pline sunt de tine, Îmi brăzdează somnul, noapte după noapte, Îți rescriu destinu-n litere aldine Până mă trezesc învelit în șoapte. Te-aș iubi chiar dacă n-ai fi lângă mine, Florilor
TE IUBESC, FEMEIE! de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347450_a_348779]
-
mut din caiere fuiorul De-atâta iarn-am obosit să tot îmi trag piciorul De cât omăt am rătăcit pe unde-am pus odorul Și lacrimi se-adună-n șir una după alta Și-apoi î n ț urțuri m ă de șir cioplind î n mine dalta Și-aud cum toarce timpul mut într-o nepăsare Și-un clopot trage greu și surd pentru cine, oare? Referință Bibliografică: Lacrimi de gheață / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20
LACRIMI DE GHEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346781_a_348110]
-
indiferent că este purtat la gât sau la reverul hainei, mărțișorul este un dar frumos și primit cu drag de toate doamnele și domnișoarele. Pe langă mărțișoarele clasice, la tagul de la Galeria Dalles puteți găsi mărtișoare din ceramică, sticla pictată, cioplite în lemn, înnobilate cu plante naturale sau chiar mărtișoare gastronomice din zahăr sau mirodenii, precum anasonul și scorțișoară, adevărate opere de artă în miniatură. Dulciurile siciliene din pastă de migdale, dulciurile personalizate din marțipan sau partiaj, ciocolateria italieneasca sau ceaiurile
MARIN MIHAI: GALERIA DALLES DIN BUCURESTI NE INVITA LA FESTIVALUL PRIMAVERII (24FEBRUARIE-8 MARTIE 2012) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346825_a_348154]
-
-mi sângera peste tot”.... produc reverberații cu ecouri lăuntrice tentaculare. Însetate de transcendent, versurile caută liniile verticale în speranța evadării din spațuil strâmt, limitat al vieții. Timpul este un adevărat „călău” ce urmărește tăcut fiecare pas al poetei. „Mi-am cioplit propriu-mi chip // pe inimi de vânt // pe strigăt de lună // pe izvoare fără hodină... // cum să-l mai adun // într-un „umn de nisip”?!... și concluzionează fără a cădea în patetism lamentabil: „Zadarnică trudă // să-ți făurești un chip
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
1041 din 06 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Totul trece prin stomac : o aserțiune a cărei gravitate Dio avea s-o constate abia la jumătatea drumului. Care drum duce probabil nicăieri. Însă contează oare destinația încât asperitățile inerente să se cioplească singure? Mai că nu aș crede. Dar! Merg și plâng. Total nebărbătește dar nu am ce face. Trebuie să înaintez și trebuie să-mi descarc emoțiile : pe unde apuc și eu : ochi sau gură! Așa că merg în continuare printre lacrimi
EXCURS ÎN UNELE ORGANE INTERNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346879_a_348208]
-
Creatie > OMAGIU Autor: Cătălin Varga Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Omagiu Acolo, unde dorurile suie Sub pleoapa caldă-a munților din noi Pe-o cărăruie dinspre amândoi Am poposit ca să-ți ridic statuie. Cioplind în stânci, înmărmureau scânteie Iar bulgărul de piatră tresărea Zâmbeam ușor lovind cu dalta-n ea Căci forma ei o-nfățișa femeie. Dar când c-un ultim strigăt de sub cuie Căzu și dalta-n freamăt uluit Am devenit pe-o
OMAGIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346924_a_348253]
-
VI. OMAGIU, de Cătălin Varga, publicat în Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012. Omagiu Acolo, unde dorurile suie Sub pleoapa caldă-a munților din noi Pe-o cărăruie dinspre amândoi Am poposit ca să-ți ridic statuie. Cioplind în stânci, înmărmureau scânteie Iar bulgărul de piatră tresărea Zâmbeam ușor lovind cu dalta-n ea Căci forma ei o-nfățișa femeie. Dar când c-un ultim strigăt de sub cuie Căzu și dalta-n freamăt uluit Am devenit pe-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346929_a_348258]
-
o clipă-nmărmurit Un trup inert privind la o statuie. ...A te iubi e pentru mine-o artă ... Citește mai mult OmagiuAcolo, unde dorurile suieSub pleoapa caldă-a munților din noiPe-o cărăruie dinspre amândoiAm poposit ca să-ți ridic statuie.Cioplind în stânci, înmărmureau scânteieIar bulgărul de piatră tresăreaZâmbeam ușor lovind cu dalta-n eaCăci forma ei o-nfățișa femeie.Dar când c-un ultim strigăt de sub cuieCăzu și dalta-n freamăt uluitAm devenit pe-o clipă-nmărmuritUn trup inert privind la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346929_a_348258]
-
le-a căzut părul, li s-a intensificat activitatea neurală și au devenit astfel primele suflete pereche, Ada și Ev. Având perechi de gemeni, văzând că vibrația apare doar între persoane născute simultan și e valabilă toată viața, Ev a cioplit pe niște plăcuțe cele trei reguli de aur ale omenirii. În clasele mai mari se preda teoria completă a sufletelor pereche, cu justificări matematice, istorice și sociologice, cu exemple care să-i convingă pe copii, odată pentru totdeauna, că cele
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
fost donata Mănăstirii Govora ), cumpărată de domn în acest scop. Este situată în partea de sud a Cernețiului, cu plan în formă de cruce, cu zidărie groasă de cărămidă și piatră. Are un pridvor încăpător, deschis, sprijinit pe stâlpi circulari ciopliți cu măiestrie. N.Iorga asemănă turnul impunător ce se înalță deasupra acoperișului, în poziție centrală, cu cel al bisericii Dragoslavele-Muscel, la rândul ei inspirată de modelul mănăstirii Câmpulung. O caracteristică de valoare o dă brâul care încinge exteriorul, iar în
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]