660 matches
-
dilatare, lemnul făcea ca stânca să se crape. Pietrele au ajuns apoi pe șantier pe sănii urcate de-a lungul unor drumuri de pământ bătătorit, unde au fost trase pe trunchiuri de lemn cu coaja curățată, cu ajutorul frânghiilor. Pe șantier, cioplitorii în piatră au preluat ștafeta și le-au modelat cu unelte din bronz, dălți și percutoare de piatră dură. Extrem de riguroși, aceștia au ajustat perfect blocurile, dând astfel o mare soliditate zidurilor care au rezistat cutremurelor de pământ. Au obținut
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
se înrolează în "Reichsarbeitsdienst", iar în noiembrie 1944, la 17 ani, s-a înrolat în "Waffen-SS", trupa paramilitară de elită a SS. A fost rănit la picior și luat prizonier de americani la 20 aprilie 1945. După eliberare, a fost cioplitor în piatră pentru morminte, ceea ce avea să-i slujească drept mijloc de subzistență în timpul studenției (la grafică și sculptură) în Düsseldorf și Berlin. A mai fost traficant pe piața neagră și baterist într-o formație de jazz. De asemenea, el
Günter Grass () [Corola-website/Science/299060_a_300389]
-
Anastasio în anul 1296. Ei nu plătesc tribut, pentru că niciodată nu au plătit. Ei au fost eliberați de către Sfanțul lor. „Nemini teneri” care înseamnă: a nu depinde de nimeni. „Nemini teneri”: libertate, în limbaj medieval. Acest Sfânt, Marinus este un cioplitor de piatră dalmațian, a străbătut marea Adriatică împreună cu colegii săi de credință, si de muncă, pe vremea împăratului Dioclețian pentru a scăpa de persecuție. Aici, el a construit cu propria să mâna de la fundație până la țiglele din piatră, o capelă
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
Solomon, despre care se pomenește în Biblie. Or, potrivit lui Mircea Eliade „istoria începe în Sumer“. Practic, începuturile masoneriei operative reprezintă începuturile culturii urbane, construcția primelor orașe-cetăți. Din punct de vedere al preistoriei speciei umane însă, omul a fost dintotdeauna un cioplitor al pietrei. Când arta cioplirii pietrei a fost combinată cu geometria, a apărut Arhitectura. Primii Mari Maeștri au fost, de fapt, Arhitecți. În secolul al XIX-lea, Mackey afirma că masonii din epoca medievală preluaseră atât cunoștințele în materie de
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
preluaseră atât cunoștințele în materie de construcții, cât și modelul de organizare de la „arhitecții Lombardiei“. Această breaslă din nordul Italiei a fost prima ai cărei membri și-au asumat numele de „francmasoni“, care a devenit prescurtarea pentru "Ordinul frățesc al cioplitorilor în piatră liberi și recunoscuți ca atare“. Expresia "recunoscuți ca atare" era folosită în cazul membrilor intrați mai târziu în ordin și care nu aveau nici o legătură cu întemeietorii acestuia, cioplitorii în piatră. O lucrare de alchimie în care se
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
francmasoni“, care a devenit prescurtarea pentru "Ordinul frățesc al cioplitorilor în piatră liberi și recunoscuți ca atare“. Expresia "recunoscuți ca atare" era folosită în cazul membrilor intrați mai târziu în ordin și care nu aveau nici o legătură cu întemeietorii acestuia, cioplitorii în piatră. O lucrare de alchimie în care se pomenește expres termenul de „francmason“ poate fi datată în anii '50 din secolul al XV-lea. Alți cercetători masoni susțin că apariția ordinului poate fi datată istoric în perioada Romei antice
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă încă de la (re)înființare statutul de mănăstire domnească. În 1897, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiași an, credincioșii au adus niște meșteri italieni cioplitori în piatră de la Albeștii de Mușcel pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
același nivel fosilifer s-au găsit și trei pietre mari neprelucrate care ar fi fost aduse, se pare, de la distanțe apreciabile; una dintre ele de cuarțit, în greutate de peste ½ kg, era nerulată.” De asemenea, tot aici a fost descoperit un cioplitor bifacial atipic, pe galet de cuarțit precum și două piese de silex nerulate. Vechimea materialelor descoperite la Tetoiu, pe baza izotopilor stabili ai oxigenului, corelate și cu cercetările din alte stațiuni cu asociații faunistice de vârstă villafranchiană din Europa (din Franța
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
a purtat tot timpul titlul de "Marele Maestru Olar". Utilizarea pietrei în construcții era încă necunoscuta: templele ca și locuințele, erau zidite probabil din cărămizi văruite și aveau tavanul așezat pe stâlpi de lemn decorat. Dar chiar la acea epocă, cioplitorii în piatră executau statui frumoase, iar "sfânta sfintelor" conținea, fără îndoială, înăuntru, o imagine a zeului. Oamenii când circulau pe străzile orașului, umblau îmbracați în țesuturi fine; bărbații purtau o fustiță scurtă, uneori și o mantie; femeile, un veșmânt lung
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costești, Băilești și Poienița, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia maramelor în fir de borangic, coloritul și cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci și altițe cu fuști, suveicuțe, mușcate în rânduri sau șătrănguțe, ca și
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
angajați aproximativ 400 de muncitori. La Cnossos, tabletele sugerează cantitatea săbilor și armelor fabricate . O altă industrie interesantă era industria parfumurilor. Uleiuri de trandafir, salvie, etc. au fost folosite pentru a face parfumuri și arome. Alți meșteșugari calificați erau aurarii, cioplitorii de fildeș , cioplitorii în piatră și olarii. O varietate de materiale (lemn ,piele și metal) au fost folosite la fabricarea de armuri, scuturi, căști, sulițe, săbii, pumnale și săgeți. Se știe puțin despre practicile religioase la micenieni . Minoicii au avut
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
de muncitori. La Cnossos, tabletele sugerează cantitatea săbilor și armelor fabricate . O altă industrie interesantă era industria parfumurilor. Uleiuri de trandafir, salvie, etc. au fost folosite pentru a face parfumuri și arome. Alți meșteșugari calificați erau aurarii, cioplitorii de fildeș , cioplitorii în piatră și olarii. O varietate de materiale (lemn ,piele și metal) au fost folosite la fabricarea de armuri, scuturi, căști, sulițe, săbii, pumnale și săgeți. Se știe puțin despre practicile religioase la micenieni . Minoicii au avut o influență puternică
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
atestare documentară a localității este relativ târzie - 1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Racovița, Grădina lui Cărțăoaia. În anul 1972, localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie, Valea Lupului și Valea Bisericii, se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă că această piesă aparține unei industrii arhaice a paleoliticului vechi. În 2009, dr.
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
culesului viilor, ANTREC România organizează la Pietroasele „Sărbătoarea Tămâioasei”, care include un concurs culinar, unul de vinuri și o tradițională zdrobire a strugurilor cu picioarele goale de către fetele de măritat. Un artist popular de referință al comunei este Ion Moacă, cioplitor în calcar. Curtea sa plină cu statui din piatră albă se află foarte aproape de locul marcat ca fiind cel al descoperirii tezarului de la Pietroasele. Prima școală înființată aici datează din anul 1915, primul învățător fiind Al. Nestor. În comuna Pietroasele
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Dumnezău de 26 de ani pe al 27-le (un cuvînt indescifrabil n. n.) perțeptoriaște". Nu se cunoaște meșterul constructor ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și durabilitate, Așa se și explică definitivarea construcției într-un interval atât de scurt
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
(n. 1908, comuna Săpânța, județul Maramureș - d. 1977, comuna Săpânța, județul Maramureș) a fost un cioplitor român în lemn, creatorul crucilor din Cimitirul vesel din Săpânța. Creația lui Pătraș se integrează armonios în arta populară maramureșeană și în tradiția artei vechi românești. s-a născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
mineri, fiecare familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau croitori în număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
în apărarea, revitalizarea, conservarea și promovarea identității, culturii, istoriei și civilizației italiene în România. La sate se întâlnesc italieni în zone de câmpie sau de munte unde au lucrat ca agricultori, muncitori forestieri, mineri sau la exploatările de piatră, ca cioplitori în piatră. Azi mai pot fi găsiți la Cataloi, jud. Tulcea, urmașii lucrătorilor din carierele de piatră de la Iacobdeal și Turcoaia, apoi la Câmpulung Muscel, la Nucșoara și Albești. Modesto Gino Ferrarini a scris în cartea sa "Istorioare din viața
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
și Turcoaia, apoi la Câmpulung Muscel, la Nucșoara și Albești. Modesto Gino Ferrarini a scris în cartea sa "Istorioare din viața etnicilor italieni în România" că aceștia sunt urmașii unor constructori, specialiști în construcții de tunele, viaducte, ba chiar și cioplitori de piatră, veniți din Belluno. Italienii au lucrat și în minele din Tg. Ocna, județul Bacău. Harnici agricultori, grădinari și viticultori pot fi întâlniți și azi în Dobrogea și Banat. Să ne amintim de o veche și "importantă colonie din
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
profesor asistent la catedra institutului. În 1914 a fost înrolat și trimis pe frontul din Serbia, apoi în Rusia, iar după un an a fost luat prizonier, petrecând astfel șapte ani în Rusia. În prima perioadă a lucrat ca dulgher, cioplitor în lemn, giuvaergiu. A șlefuit trepte, a fost traducător, a lucrat în minele de cărbuni etc. A încercat, în repetate rânduri dar fără succes, să evadeze. După ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, a rămas acolo și a studiat sculptura
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
rândul lor, vor condiționa stilul mudéjar. Cucerirea ulterioară a Andaluziei va da naștere unui mudejár mai tânăr și cu accente preluate direct din arhitectura tradițională. O figură de primă importanță în mudéjar este zidarul și lumea lui, în comparație cu pietrăria și cioplitorii în piatră. “Zidarul”, “arhitectul”, se folosește de cărămidă, ghips, lemn. Statutul său de “cucerit” îl transformă în mână de lucru ieftină și dispusă să construiască orice îi cere clientul său, fie acestea biserici, sinagogi, cetăți, palate. Mai târziu, creștinii se
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
dd) - cu Mircea Constantinescu în rolul lui Tudor Arghezi; În sihăstrie eternă (dd) - cu Mitzura Arghezi și IPS Valeriu Bartolomeu Anania; Miracolul românesc (e) - cu IPS Antonie Plămădeală; Dreptul de a-ți plânge morții (d); Obârșia lui Eminescu (d); Brâncuși - cioplitorul de suflete (dd) - cu Ernest Maftei în rolul lui Brâncuși; Dumnezeu s-a născut la sat (dd) - cu Virgil Flonda în rolul lui Lucian Blaga; Infinitivul lung brâncușian (e) - cu Nichita Stănescu, Emil Botta, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, Petru
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
comuna Băla, județul Mureș, este construită din anul 1883, în locul celei dispărute anterior anului 1698, de către arhitectul Gheorghe Donaub din Bistrița, cu contribuția credincioșilor din comuna Băla, fiind adusă de la Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat de către cioplitorul Sandu Cotoară din comuna Băla, sub îndrumarea preotului paroh de atunci, fondatorul parohiei Băla, Dănilă Rusu. Biserica s-a zugrăvit pentru prima oară în anul 1888, iunie-august, de către maestrul, zugrav Teodor Tecariu și de maestrul Gheorghe Belingern, ambii din Nicula
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
fost un mare proprietar, și baron (diplomă de noblețe din 1610), originar din Săcalu de Pădure. A petrecut 25 ani în Italia, specializat ca și antreprenor de drumuri și poduri. A revenit din Italia cu o echipă de meseriași pietrari, cioplitori, drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) și slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstolița. A obținut concesionarea construirii căii ferate Tg.Mureș - Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile și cantoanele de piatră
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]