2,509 matches
-
costa cincizeci de eurocenți. Existau unele produse mai scumpe decât la noi, dar și unele egale ca preț, sau chiar mai ieftine. Domnul Bonte, gazda mea știind că sunt pescar pe Marea Neagră și-ar fi dorit să-i gătesc o ciorbă de pește și o saramură, ca la malul mării. Cum pește nu puteam să-i aduc de la Mangalia, am căutat prin magazinele din localitate, sau din alte localități, soiuri de pește ce se putea preta pentru un asemenea meniu, dar
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
ce se putea preta pentru un asemenea meniu, dar spre regretul meu și ghinionul gazdei mele, nu am găsit decât dorado, un pește care nu-i destinat pentru așa ceva. Mai erau și alte soiuri dar prea scumpe pentru o biată ciorbă româneasca, sau saramură. Cred că nici nu erau potrivite pentru un asemenea fel de mâncare. Soiuri de pește necunoscute mie, dar foarte scumpe, chiar și până la 15-20 de euro kilogramul. Am abandonat și această idee și am plecat spre marginea
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
recitați poezia cât de repede puteți) Stimată doamnă EVITA Mult iubită și priVITĂ De noroc fiind loVITĂ Ai noștri nu vă eVITĂ Și la cină vă inVITĂ Dacă ora-i potriVITĂ Și ocazia-i iVITĂ Masa poate fi serVITĂ Oferim ciorbă de VITĂ Și sarmale-n foi de VIȚĂ Iar la felul trei alVIȚĂ Vin, bere și șliboVIȚĂ Și orchestra lui IoVIȚĂ Pe-o vreme cu lapoVIȚĂ... (C)RIME Motto: „Si metrum non habet, non est poema” (recitați poezia în șoaptă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
fiecare seară am mâncat la altă mănăstire. La fel și dimineața. Să știți că întotdeauna mi-a rămas mâncare pe masă. Era multă și bună. Am avut lapte dulce fierbinte, lapte prins, ouă fierte, măsline, fructe de toate felurile, orez, ciorbă de fasole, tocăniță de legume etc. Carnea este interzisă. În plus, ceva neobișnuit după părerea mea, am băut apă din mai multe izvoare de apă dulce. Da, există multe acolo, deși, e normal să ne mirăm, tot pământul acela, întreaga
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
mi-am început activitatea obișnuită cu drag și spor. Dar drăcușorul cu părul roșu și creț, nici vorbă să uite! Stătea în umbră și își rodea unghiuțele, urzind o răzbunare cât mai valabilă. Eu trebăluiam voioasă prin bucătărie, pregătind o ciorbă de miel pentru mine, căci de Paște nu avusesem ocazia să-mi satisfac această dorință nevinovată și pentru ea, nelipsitele spaghete cu sos de roșii, punând ca ingrediente principale toată pasiunea mea pentru bucătărie, fără nici o discriminare. Deși mi se
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
și am gustat pe rând tentațiile culinare ce bolboroseau nevinovate pe focul creator. Sosul era în regulă, dar când papilele mele au simțit lichidul binecuvântat pe care îl dăruisem cu toate binefacerile naturii, au început să scuipe foc și pară. Ciorba mea era saramură curată, ca aia care ține oul deasupra!... Pe moment nu reușeam să mă dezmeticesc din prosteala ce mă lovise instantaneu, dar când am dat cu ochii de mormanele de sare de pe aragaz, care denunțau clar pe răufăcătoarea
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
care veneau la închisoare îi introduceau acolo, la intrare, pe hărdăul ăla cu mizerie. Și-i țineau acolo și când dispărea unul dintre ăștia, atunci de-abia ăla venea să-și ocupe loc de dormit.“ „Când ne dădea câte o ciorbă și găseam câte un os, îl sugeam de câteva ori eu, pe urmă îi dădeam și celui de-alături, cel de-alături îl dădea în continuare“, sau „sfărâmam felia de pâine pe-o cârpă, pe-o batistă, și adunam fărâmițele
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu altă! Deși nu împărtășesc deloc entuziasmul bunei doamne, foamea și pasivitatea soției ce pare hipnotizata de butea vorbitoare, mă determina să comand două ciorbe, două tochituri iar pentru a spori riscurile și două poale-n brâu. Apoi o carafa de vin, fie ce-o fi! Tancul sovietic dispare de unde a venit și o vreme rămânem numai în compania vrednicei fapturi cu matură și mult
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
-n brâu. Apoi o carafa de vin, fie ce-o fi! Tancul sovietic dispare de unde a venit și o vreme rămânem numai în compania vrednicei fapturi cu matură și mult talent interpretativ. Apoi, spre surprinderea generală, mâncăm cele mai bune ciorbe, tochituri și poale-n brâu, din viața noastră și, culmea, nici nu murim! Ba, mai mult, pe la sfarsitul mesei, prindem oarecare drag de namila și ne simțim chiar roși de o curiozitate specific urbană. Se pare ca balenă răspunde normal
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
să întemeieze gusturi, deprinderi, necesare într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat ... Rețin calitățile de desăvârșită gospodină ale mamei celui mai bun prieten și coleg al meu, Walter Olteanu, Bujor al Notarului, cum îi ziceam cei apropiați. O ciorbă sau supă - a cărei diferență o voi face când voi servi masa peste ani în „lumea bună”(!) a cantinelor studențești (căci unde altundeva poți să apreciezi gustul mâncării de cazan?!), un mixaj aburind cu ingrediente cultivate în grădinița casei și
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
propria casă, sclava bărbatului care are drept de viață și de moarte asupra ei. tahboult n’tmelleline= un fel de omletă kabilă bouracks= rulouri de aluat umplute cu un amestec delicios de carne tocată și spanac. Pot însoți farfuria cu ciorbă (înlocuind uneori chiar pâinea) dar se pot consuma și ca o gustare chorba= supă tradițională de carne de oaie și legume, foarte groasă și picantă; tighrifine= un îndrăgit desert kabyl (similar clătitelor) Referință Bibliografică: SOȚUL SOȚIEI MELE (fragment de roman
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
să nu mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada, Mircea tresări remarcând că i se părea o figură cunoscută. Nu știa unde a mai văzut
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada, Mircea tresări remarcând că i se părea o figură cunoscută. Nu știa unde a mai văzut această fată. Poate o asemăna cu cineva. Nu spuse însă nimic despre această senzație. Putea
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
Maria Platon... Examene, literatură, iubiri, emoții, reportaje, subredacția revistei „Viața Studențească”, reuniunile tovărășești, Casa de cultură, lichiorul „Indian”, crainica aia frumoasă și bine-nchegată (a acceptat s-o sărut, dar era prea târziu!...), cantina studențească și mâncarea „la iepureală” - adică cu ciorbă furată în văzul tuturor și, uneori, și felul doi... Pe sub pleoape se perindă acum și spectacolele de teatru, de la Nașional, „Coana Chirța”, de pildă, cu Miluță Gheorgiu... Apoi văd și aud parcă framente din extraordinarele concerte ale Filarmonicii, cu soliști
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
stătea permanent pe plită, o cană cu lapte fierbinte, rânitul din grajdul vacii, lăturile pentru porci, lemne pentru plită și pentru sobă și gata, restul timpului cu spatele lipit de sobă, cu ochii spre televizorul aflat în colțul celălalt! O ciorbă fierbinte la prânz cu un păhărel de țuică înainte, ceva carne cu o cană de vin și... la sobă! Apoi seara care venea în pas alergător aducea cu ea marea problemă, cum să te dezbraci mai repede, să te ghemui
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
culinară, cu jardiniere lângă ele, cu elegante umbrele parasolare, sub privirile ospătarilor de pe margini, care pândesc spre a-ți veni în întâmpinarea comenzii tale, la timp și distins, și a-ți oferi berea cea mai bună, friptura, ori micii sau ciorba care-ți place. Când soarele e dincolo de Tâmpa, și-o lună eclipsată de becurile primăriei își face datoria, doar pentru tandre clipe de visare din locuri mai puțin văzute de ochii lumii - ei bine, când ceasurile înserării vin aici și
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
oboseală și de foame. Pedagoga ne trezea de dimineață, mâncam o felie de pâine cu gem și ceai la cantină, și gata, pregătite de treabă până pe la ora 13:00, 14:00. Mâncam struguri de foame. La prânz ne dădea ciorbă de fasole și mâncare de cartofi sau varză. Zilnic aceeași mâncare. Seara, când mergeam la culcare murdară și obosită, îmi scuturam bine perna și pătura să văd dacă sunt șoareci. Când intram în dormitor îi vedeam cum fugeau pe piciorul
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
pi plită, îmi arăta cu mâna spre o plită lungă de cinci metri, plină cu oale mari. Mă uitam la ele și încercam să ghicesc care oală are apă pentru spălat. Mă gândeam că una-i de ceai, una de ciorbă, una cu tocană, una cu... ─ Ce stai, fă, și te uiți ca toanta? Hai mai repede, te-a făcut mă-ta în puf? O întrerup obraznic cu întrebarea mea capcană, vrând să aflu care oală are apă. Sigur că nici
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
și mă duc la geam. Tu ce cauți la ora asta? Unde ai umblat, fată? Am sudat până acum. Pedagoga a zis să vin să mănânc. Abia mai e mâncare, veniți aici când vi se scoală. Fete proaste! Era o ciorbă de cartofi și varză. Îmi era tare foame, varza nu am mâncat-o, avea măsele de porc în ea, îmi era scârbă. Am dus tava la geam. Nu aveai voie să o duci cu mâncare, te certa. Erai obligat să
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
a promis că va dansa numai cu el la balul de sâmbătă seara. Așa a scăpat ne ciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir[5] și de crucioi[6] ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
era mâncarea. Eram sub supravegherea unui șef de echipă care nu ne scăpa nici o clipă din ochi. Nu lipseau diverse incidente pe care șeful de echipă trebuia să le rezolve în timpul zilei de lucru. Prânzul consta dintr-un castron de ciorbă, același castron de dimineața, complectat cu un alt castron cu felul doi, un amestec de cartofi cu făină care trebuia să ne țină de foame până seara. După terminarea lucrului seara aveam câteva ore libere, în care aveam ocazia să
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
s-a repezit Andreea să o ajute. - Cădere de calciu zici? Și cum s-a manifestat? - Când a strigat Deea la ea că am venit și ne-a văzut, a scăpat pe jos zarzavatul ce-l ducea spre oala cu ciorbă. Abia și-a revenit după câteva minute. - Hm, interesant. Și tatăl lui Cristian? Nu a spus nimic? - Nu era acasă. La masă am vorbit puțin și apoi ne-am mai întâlnit o singură dată la aniversarea lui Cris, dar atunci
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
descurcat foarte bine. Dă-i dracului cu CFR-ul lor cu tot”. Se citește orice - romane polițiste, presa cotidiană, manuale sau cursuri, reviste deocheate, chitanțe fiscale, acte de împroprietărire, etichete de pe conserve sau deodorante - , se mănâncă de toate, mai puțin ciorbă. Toți aceștia au în momentele de criză un singur dușman - șoferul. „Să-l găsească boala pe ăla care ți-a pus volanul în mână!”, „Măi boule. Măi tractoristule!”, „Bă, vrei să ne omori? După ce că stăm ca niște cartofi în sac
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se făcea focul pentru grătar, pescari la pescuit și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de vacanțe de vară și pe mal vedeai mult
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
se ascunde după semnele sale, ceea ce-mi amintește de Lucian Blaga. George Petrovai face referire la frații Cain și Abel, unde necuratul intervine printr-o „crimă mișelească”, iar istoria umanității de la origini până în prezent o compară, plastic, cu o „ciorbă lungă și amară”, iar pe omul de rând cu un „filosof ateu/încrucișarea dintre demon și un zeu”. Partea a patra și ultima a acestui poem cursiv, cu versuri reușite, bine legate, melodioase și cu mesaj, intitulat „Dezamăgirea” duce la
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]