6,307 matches
-
modificări în structurile actuale); în sfârșit, după forma lor grafică, organigramele ar putea fi împărțite în: piramidale (construite de sus în jos în formă de piramidă), de la stânga la dreapta (la fel ca și celelalte, dar cu o altă desfășurare), circulare (în centru se trece conducătorul, iar în celelalte cercuri concentrice sunt grupate alte funcții, potrivit nivelului ierarhic pe care îl ocupă), în grilă sau în greblă (un conducător coordonează mai mulți subordonați), în evantai (un conducător coordonează doar doi subordonați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anterioare. În societatea modernă, această Încadrare este asigurată de norme ierarhizate și impersonale (Kelsen, 1962): statul, care are monopolul Dreptului, impune aceste norme prin lege, apoi desprinde consecințele lor prin intermediul unui dispozitiv foarte bine structurat, de la general la particular (decret, circulară, decizie, măsură de numire etc.). Pe de altă parte, textele supranaționale, rezultate În special din integrarea europeană, vin să se suprapună unui dispozitiv deja destul de complex. Ceea ce rezultă este o rețea de norme extrem de fină care guvernează activitățile din societate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Discurs despre servitutea voluntară, 1548); de la partizanii cosmopolitismului fraternitar al secolului al XVIII-lea la socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă la baza tuturor discursurilor, oricare ar fi miza sau circumstanțele: oamenii au fost concepuți sau s-au născut semeni, fiindcă au același creator, ceea ce Îi predestinează la a se uni și a se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tip de confuzie a trebuit clarificat Încă de la instaurarea laicității În instituțiile școlare. În fața incertitudinilor pedagogilor și a diversității lor culturale În fața problemelor ridicate de la bun Început de predarea moralei, Jules Ferry s-a văzut obligat să adreseze institutorilor o circulară În care le explica misiunea lor și Încerca să delimiteze, cât mai precis cu putință, noțiunea de laicitate În domeniul practic. Ce să reținem din celebra Scrisoare către institutori din 17 noiembrie 1883? Că pedagogilor li se cere cea mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fragilitatea copilăriei, dar și pentru pacea socială și școlară; se uită prea adesea că pedagogii Înșiși sunt divizați În confesiuni diferite și că ei nu trebuie să se transforme În prozeliți ai unui cult sau ai unei morale rigide. Această circulară a permis de asemenea actualizarea fondului filosofic al unui ideal laic tolerant. Un ideal filosofic Ideea de laicitate semnifică, desigur, secularizarea școlii și a Învățământului, dar mai ales a modelelor morale și a conținutului instrucției publice. Ferdinand Buisson, autorul unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numitele parlers d’oïl1. În ceea ce privește corsicana, aceasta nu va fi recunoscută până În 1974 ( legea Toubon). Abia mult mai târziu vom asista la instituirea mai multor certificate de aptitudine În Învățământul secundar pentru unele dintre aceste limbi, precum și la difuzarea unor circulare ministeriale către rectoratele universităților În legătură cu „studierea culturilor regionale”. Însă, În ceea ce privește pertinența acestor culturi, trebuie să spunem că ea este foarte ambiguă și pare să țină mai mult de domeniile politic și administrativ decât de cel științific. În acest sens, un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
transmitere" și "o metodă care încearcă să stabilească, în funcție de caz, corelări, pe cît posibil verificabile, între activitățile simbolice ale unui grup uman (religios, ideologic, literar, artistic etc.), formele sale de organizare și modul său de percepere, de păstrare și de circulare a urmelor", așa cum precizează P. Charaudeau mai tîrziu. Mediologia se centrează în jurul manierei în care ceva servește ca mijloc și aspectele complexe, adesea imperceptibile, care îl însoțesc. Obiectul de cercetare nu este reprezentat de mijloacele de comunicare în masă, nici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
virusul HEPATITEI B - cu carcinomul hepatocelular, virusul EPSTEIN-BARR - cu carcinomul nazo-faringian, precum și cu un tip de neoplazie a limfocitelor B (limfomul Burkitt), virusul HERPES 2 - cu carcinom de col uterin etc. Virusul simian SV40 are ca genom o moleculă dublu-catenară circulară de ADN, cu o secvență de 5243 perechi de nucleotide. Virusul a fost identificat la maimuțe, la care provoacă diferite tipuri de neoplazii, dar nu induce transformarea malignă a celulelor umane în cultură, deși genomul ADN SV40 se integrează ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
susținut partidele creștin democrate radicale și moderate la primele două alegeri, dar la următoarele, cele din 1998, au decis să susțină partidele creștin democrate și să nu mai sprijine partidele radicale. În schimb au susținut un partid mai liberal. În circulara publică de dinaintea alegerilor din 1998, clericii au cerut populației să nu irosească alegerile votând partidele mici. Această declarație a fost unanim percepută ca o retragere a susținerii pentru aliații de altădată, creștin democrații (KDNP), și ca un gest pozitiv față de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
medii de 5 % din recoltă. La noi în țară este considerată ca fiind cea mai periculoasă rugină a grâului. Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari (5-22 t/ha) mai ales în zonele de mare cultură a cartofului. Simptome. Mana se manifestă pe organele aeriene ale plantei dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de arsură, circulare. Dacă plantele sunt virozate în stadiu tânăr, pe frunzele bazale apar pete necrotice, de 0,7-1,5 cm, iar la baza tulpinii apar zone maronii și chiar o brunificare a vârfului rădăcinii, ce duce la ofilirea plantelor. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul poate crăpa pe vreme secetoasă sau, se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă. Transmitere-răspâdire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele contaminate sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1856, în Anglia, a produs pagube importante, deoarece ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță de vie și alte plante. Simptome. Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a agenților patogeni. 11.6.4. Pătarea neagră a frunzelor de trandafir Diplocarpon rosae Această boală este des întâlnită îm rozariile țării și a fost descrisă încă din 1934 de Tr. Săvulescu. Simptome. Pe frunzele de trandafir apar pete negre, circulare dispuse pe fața superioară a limbului. Petele au dimensiuni foarte variate de la 3-4 mm și până la 15 mm în diametru, în funcție de sensibilitatea soiului la această ciupercă Frunzele pot prezenta zone mari negre datorită unirii petelor, iar în final, prin brunificarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de ciuperci 12.5.1. Septorioza degețelului Septoria digitalis Boala a fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
computare. Nici o scăpare în afara acestei triple participări, a acestui triplu nivel. Ceea ce rămîne semnificativ, în privința celor două metafore ale mașinii de reprezentare și ale mașinii de exprimare (organismul) este înțelegerea secretă între cele două tipuri de raționalitate, lineară (cauzală) și circulară (autopoietică). Această înțelegere secretă produce o formă împrumutată de la cele mai recente tehnici avansate în domeniul comunicării. Că starea lucrurilor este atunci puțin tulburată și că domnește o destul de mare confuzie teoretică, nu este o întîmplare. Ca orice invenție tehnică
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de recomandări prin intermediul activităților locale ale partidului, sau chiar mersul din ușă în ușă pentru a chestiona direct alegătorii"28. Ca și în Franța, "aproximativ 70% dintre parlamentarii britanici își fac publice activitățile, cel mai adesea în ziare, sau trimit "circulare" cu privire serviciile lor la care mulți se referă ca la "scrisorile care te pot poate ajuta""29 Ca și în Franța alegătorii vin la reprezentanții lor cu probleme personale de pe ambele coaste ale Atlanticului, pe care cercetătorii de știință
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
România. Resursele valutare necesare acestor importuri sînt condiționate de volumul disponibilităților valutare ale Băncii Naționale a României, a cărui principala sursă de constituire o reprezintă partea de 50% din venitul net în valută a agenților economici, decontata în lei, la cursul oficial (conform Circularei Guvernului 22/ 1991). Băncile autorizate să desfășoare operațiuni valutare vor aduce la cunoștința Băncii Naționale a României tranzacțiile valutare efectuate în scopuri de evidentă monetară și statistică. 4. În cadrul licitațiilor valutare va fi stabilit un curs de schimb liber al leului (denumit în
HOTĂRÎRE nr. 9 din 10 ianuarie 1991 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 15/90 şi organizarea activităţilor de piaţa valutară în vederea trecerii la convertibilitatea leului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107488_a_108817]
-
ședinței de stabilire a cursului și acordul colectiv pentru difuzare. Anexă 5 Norme metodologice privind decontarea operațiunilor de încasări în valută în conformitate cu prevederile legale în vigoare Potrivit prevederilor Legii nr. 15/1990 și ale Legii nr. 31/1990, precum și ale Circularei nr. 22 din 8.01.1991 a Secretariatului General al Guvernului privind aplicarea prevederilor articolelor 45 și respectiv 215 din legile menționate, regiile autonome și societățile comerciale denumite în continuare "agenți economici", au dreptul să-și acopere în întregime cheltuielile
HOTĂRÎRE nr. 9 din 10 ianuarie 1991 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 15/90 şi organizarea activităţilor de piaţa valutară în vederea trecerii la convertibilitatea leului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107488_a_108817]
-
acestora, vor fi regularizate cu bugetul administrației centrale de stat. Secțiunea a V-a Controlul valutar Articolul 39 Bancă Națională a României emite reglementări privind controlul tranzacțiilor valutare pe teritoriul țării. Reglementările se pot referi la emiterea de ordine și circulare cu privire la: efectuarea și controlul tranzacțiilor valutare; emiterea autorizațiilor pentru transferuri în străinătate; tranzacțiile pe piețele valutare și alte operațiuni specifice. Articolul 40 Persoanele juridice autorizate să desfășoare operațiuni valutare vor raporta Băncii Naționale a României asupra tranzacțiilor valutare efectuate. Bancă Națională a României
LEGE Nr. 34 din 29 martie 1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107540_a_108869]
-
lucrările referitoare la Poliție: numirea personalului de poliție, puncte de frontieră, gări, posturi și organizarea arhivei; 3. N. Stan Emanoil - lucrările referitoare la Siguranță: Subinspectoratele de la Cluj, Cernăuți, Chișinău, Constanța și Vechiul Regat. De aceea, conducerea D.P.S.G. a transmis o circulară, la începutul lunii aprilie 1921, prin care a anunțat toate instituțiile și organele subalterne că funcționarii care au fost numiți pe baza legii asupra unor măsuri excepționale vor fi menținuți „deocamdată” în serviciu, urmând ca situația acestora să fie reglementată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de spirit a populației, de identificarea anticipativă a nemulțumirilor social-economice și a propagandei subversive, adică a tuturor problemelor care aveau legătură cu ordinea publică și siguranța statului. În scopul unei cât mai bune structurări a problemelor a fost trimisă o circulară către Inspectoratele Generale de Siguranță, cu un chestionar de probleme care trebuie urmările și raportate. Acestea erau: 1. Chestiunea socială: mișcarea muncitorească; social-democrată; comunistă; bunduri (evrei comuniști din Bucovina și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]