26,464 matches
-
identificarea unor obiective proprii subiectului; descoperirea soluțiilor optime pentru consiliat; asumarea soluțiilor de către acesta; decizia consiliatului de a pune în practică aceste soluții. Interpretarea Interpretarea se referă la căutarea motivelor și a mobilurilor din inconștientul clientului care au determinat ca circumstanțele vieții acestuia să aibă caracterul de „situații critice” cărora trebuie să le facă față. În acest fel consilierea se apropie mult de psihoterapie dar ea este orientată mai cu seamă în sensul instituirii unor măsuri de protecție psihologică ale individului
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
care i-au jalonat drumul în viață, marile revelații care l-au determinat să aleagă o cale în detrimentul alteia. În plan secundar, cărțile de memorii și jurnalele intime sunt de folos pentru reconstituirea unor epoci demult trecute sau pentru clarificarea circumstanțelor în care au fost luate importante decizii istorice. După apariția monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii române contemporane, 1941-2000, Alex Ștefănescu este omul zilei în critica literară românească. Admirat sau pizmuit de confrați, invitat și celebrat cu fast în orașele
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
stabilit prin lege, asta s-a întîmplat pentru că dl ministru trebuia să-și facă niște analize care nu sufereau amînare și a mai avut niște treburi de familie, la fel de urgente. Dacă un cetățean oarecare ar fi spus asemenea inepții drept circumstanțe atenuante, poliția s-ar fi dus după el acasă, ca să nu se facă și mai tare de rîs. În cazul dlui Orban, cercetările au început după ce presa a investigat accidentul. Iar unul dintre capii poliției rutiere a recunoscut la televizor
Arta fugii lui Orban by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8950_a_10275]
-
această lume sumbră și plină de primejdii și amenințări, Institutul Francez era o adevărată oază de libertate, în care puteai citi ce-ți dorea inima și spune fără teamă ce crezi, ce gândești. Dar ce făcea Jean Mouton în aceste circumstanțe? într-o publicație acum uitată, Revista Română (nr. 1, noiembrie 1941), Emanoil Ciomac a arătat, de pildă: Conferințele "experimentale" (după un termen impropriu local și instituționalizat în timpul din urmă) ale D-lui Jean Mouton au atras cea mai multă lume
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
la duel a unui director de "ziar local"3, calificat mai departe ca "imunda foaie", pentru ca, apoi, trecînd la incidentul cu "Naționalul", să infereze existența unui al doilea incident, "oarecum asemănător", ori o modificare de către Stere ("peste 14-15 ani") a "circumstanțelor" aceluia. Totuși, mai departe, părăsind circumspecția, Z. Ornea înregistrează, e drept, ca probabilă, o provocare la duel (de către Stere) a directorului ziarului "Naționalul"4. Însă acel al doilea incident s-a întîmplat realmente și nu un ziar, ci mai multe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
incident s-a întîmplat realmente și nu un ziar, ci mai multe, mai toate cele cît de cît importante în epocă, i-au acordat spațiu 5. El seamănă întrucîtva cu primul, dar cunoaște, de asemenea, în Spovedanie..., anumite "modificări de circumstanțe". Și între cele două incidente există o relație de continuitate. Am afirmat mai sus că Z. Ornea a prezentat pe larg primul incident. A trecut prea ușor totuși peste anumite aspecte. Astfel, a insistat asupra violenței și trivialității atacului, în
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
dat decît un examen, că tot el a fost văzut ("întovărășit de un subcomisar") rupînd afișele, ca și un normalist pe nume Spiridon (probabil Spiridon Popescu), apoi, scrisori de retragere a semnăturii de pe manifestul din 19 septembrie, articole privitoare la circumstanțele întrunirii din 1 octombrie etc. Mai interesantă e o scrisoare, apărută în numărul din 5 octombrie 32. Aceasta e răspunsul unui Petre Petrescu la o acuzație a ziarului "Lupta", care susținuse niște "neadevăruri" (anume că, în calitate de "delegat al studenților bucureșteni
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
decît în marja de eroare. Nu e acesta un motiv de mare dezamăgire? Dacă aceste scrisori deschise n-ar fi venit după greșeala lui Traian Băsescu de a se lega de soția lui Cristian Pîrvulescu, ci au continuat-o, în circumstanțe agravante, aș fi zis că ele pornesc dintr-o prostie naivă. Nici gînd, e prostia care supralicitează o gafă și o transformă într-o uriașă tîmpenie.
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
că puțini sunt cei care - fără să fi trecut de o "anumită vârstă" - mai știu ceva despre dânsul. în "Istoria literaturii române" - apărută în iulie 1941 - G. Călinescu n-ar fi putut discuta, chiar dacă ar fi vrut, o seamă de circumstanțe legate de scrisul lui Mircea Damian, pe atunci încă vii în memoria contemporanilor. Din "Dicționarul scriitorilor români" cititorii de astăzi pot afla, de pildă, că Mircea Damian a avut "o existență dezordonată și nomadă, trăind de pe o zi pe alta
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
care i le conferă originile și pasiunea ei "programatică". în urma unui schimb dur de replici, Dejan, care începuse să poarte din nou cuțitul la brîu, o înjunghie pe Bille. Comițînd în stare de relativă ebrietate crima pasională, Dejan beneficiază de circumstanțe atenuante, "de un bonus multiculturalist". își ispășește pedeapsa învățînd lecția resocializării și se întoarce într-o Iugoslavie care nu-i mai aparține. Dar i-a aparținut lui vreodată? se întreabă retoric la finele romanului naratorul, după ce i-a furnizat Annei
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
a liricii lui Ilie Constantin nu e deloc străină, dimpotrivă, chiar dacă, pentru a da deplină coerență demersului său critic, autorul pune în discuție și două produse poetice din vremea realismului socialist pur și dur, de la începutul anilor '50), criticul de circumstanță readuce în actualitate numele unor colegi de generație (prea repede trecute într-un plan secund, accesibil unui cerc tot mai restrâns de specialiști) și mostre relevante, capabile să pună în evidență bogăția universului lor liric. Dan Deșliu, A.E. Baconski
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
cea mai substanțială a producției mele muzicale. Pentru acest motiv am decis să scriu un studiu asupra acestor lucrări, un studiu care din când în când va îmbrăca și caracterul de confesiune - de pildă asupra ideilor de conținut sau a circumstanțelor elaborării -, dar care - în esență - va încerca să fie cât se poate de obiectiv, ne-eludând punctele de vedere tehnice. Bănuiesc chiar că, fără detalierea acestora, ultimele mele 4-5 lucrări în acest gen riscă să fie de neînțeles" (pag.5
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
se cuvine pentru o natură introspectivă. în chipul specific al istoriei, ieșirile peste hotare ale poetei au fost, înainte de 1989, rezultatul unui conflict între "nelibertate și noroc", deoarece depindeau de "suspansul nesfîrșit" al obținerii sau al refuzului vizei în chestiune. Circumstanță ce intensifica satisfacția plecărilor spre alte orizonturi pînă la alura de miracol: "Așa se face că lumea pe care am văzut-o eu a fost cu siguranță mai frumoasă decît adevărata lume, a fost cea mai frumoasă dintre lumile posibile
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
în 1971 și în 1986, colecția Evenimentului" (de la înființarea ziarului, la 1 februarie 1893, pînă în august 1893), dar rezultatul fiind negativ, a conchis: "Rămîne, așadar, să acceptăm precizarea lui Stere din mărturisirile citate mai sus." 7. Negreșit, în alte circumstanțe, meticulosul cercetător nu s-ar fi mărginit la "colecția Evenimentului". De data aceasta a făcut-o în virtutea unor "rezerve" pe care C. Stere le-ar fi avut față de gazeta social-democrată "Munca", despre care afirmă totuși că "i-ar fi primit
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
actualității literare. Încerc să înțeleg și să comunic ce înțeleg. Nu-mi ascund opțiunile, dar nici nu vreau să le impun altora, cu orice preț. Critica literară lucrează în sfera delicată a valorilor. Exprimă cu argumente, în funcție de opere și de circumstanțe, uneori încrederea, alteori scepticismul. Dar ea nu poate exista fără obiectul ei de aplicație, de studiu și reflecție. Obiectul e literatura, subiectul martor e criticul, ca specie particulară de cititor, adică de om. Dacă el își disprețuiește obiectul sau îl
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
În volumul I nu dă decât cazurile dovedite, în care reia argumentația folosită anterior în declanșarea acuzelor, o îmbogățește și o comentează. Nu se ocupă de acuzele nefondate de plagiat (poate în volumele următoare). Nu disculpă pe nimeni, nu caută circumstanțe atenuante. Plagiatul e un furt, indiferent că autorul lui e conștient sau nu de ceea ce face, indiferent că a făcut-o intenționat, din interesul dobândirii unor profituri, sau neintenționat, ca un copist anonim. Al. Dobrescu are drept ghid o definiție
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
care operează contemporanul său, alcătuită din "cuvinte atît de globale": "problemele artei și ale literaturii", Streinu precizează că acestea ar putea fi luate în seamă, "în mod indistinct", exclusiv de cercetătorii obișnuiți a investiga fenomenele artei în combinațiile lor cu circumstanțe istorice, sociologice, psihologice etc. Să nu uităm cariera lor în limba de lemn a "realismului socialist"... Cu toate că utile și stimabile, studiile cu profil cultural nu instruiesc asupra artei însăși. Reconstituirile istorice dau ocoluri acesteia, îi recompun contextul "pentru a se
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
cu potasiu sunt esențiale pentru terapia cu diuretice de ansă. La ora actuală, avem puține date despre eficiența comparativă a diverselor diuretice de ansă la bolnavii cu insuficiență cardiacă. Totuși, torasemidul sau bumetanidul pot fi preferate furosemidului oral în anumite circumstanțe clinice. Biodisponibilitatea furosemidului oral este de numai 50%, cu o varibilitate inter- și intrapacient semnificativă (între 10100%). În consecință, răspunsul la torasemid sau bumetanid oral poate fi mai bun, deoarece acestea au o absorbție mai bună. La pacienții spitalizați pentru
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
asemenea act de rapt intelectual nu atrage după sine nici vreun blam definitiv, nici vreo formă de lustrație editorială provizorie, ci numai - eventual - o deloc măgulitoare suspiciune continuă. Răspunsul e cât se poate de simplu: înainte de a fi atenuat de circumstanțe legale sau de cine știe ce îngăduințe morale, plagiatul este un fapt punctual. Atomist. Discontinuu. Accidental. Discret, în sens algebric, adică având ca bază de definiție o mulțime de elemente independente unul de celălalt. Practic, spre deosebire de criminalistică, plagiatori în serie nu există
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
descoperite la îndemâna viitorilor curatori. Procedând, însă, în prealabil - și spre a le ușura strădania - la o primă sistematizare, în funcție de mărimea, strălucirea și culoarea exponatelor. Nu înainte, totuși, de a mai face cunoscut și că G. Topîrceanu singur le șlefuia, precum și circumstanțele în care și-a alcătuit colecția, circumstanțe chiar de el dezvăluite. Citez: "întâmplările pe care vreau să le povestesc acum s-au petrecut toate într-un singur an al vieții mele, într-o singură vară. Amintirea lor ar fi rămas
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
prealabil - și spre a le ușura strădania - la o primă sistematizare, în funcție de mărimea, strălucirea și culoarea exponatelor. Nu înainte, totuși, de a mai face cunoscut și că G. Topîrceanu singur le șlefuia, precum și circumstanțele în care și-a alcătuit colecția, circumstanțe chiar de el dezvăluite. Citez: "întâmplările pe care vreau să le povestesc acum s-au petrecut toate într-un singur an al vieții mele, într-o singură vară. Amintirea lor ar fi rămas poate îngropată în pământul în care mă
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
în care noi eram Ťalbiiť, cam dezorganizați și pasivi, în luptă cu Ťroșiiť, mult mai bine organizați în jurul ŤSăptămîniiť și ŤLuceafăruluiť" (p. 269). De ce am ținut să dau in extenso aceste pasaje? Pentru a observa că Octavian Paler îi acordă circumstanțe atenuante lui Eugen Barbu pentru rolul lui nociv de dinainte de 1989. Dacă e foarte ferm că plagiatul nu poate fi iertat, Octavian Paler nu e convins că Eugen Barbu a cultivat intrigile pentru a plăti polițe personale, depășindu-și rolul
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei sferturi emanată din cenușa încă fierbinte a ceaușismului decapitat, iar pe un sfert plină de elanuri romantice și de utopii juvenile. În aceste circumstanțe, marele nostru artist a rămas mai departe acolo, la Paris, unde se stabilise definitiv cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă, adică în 1965, și unde a și murit la puțin timp după ce s-a constatat oficial că nu este
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
Pavel Dan, Liviu Rebreanu, Octav Șuluțiu, Tudor Mușatescu, Geo Bogza) și cu jurnalele contemporanilor noștri: dar, în fond, ispita jurnalului a fost mereu constantă în literatura română, după cum aproape constantă a fost starea de criză a societății în secolul trecut, circumstanțe favorabile dacă nu omului, atunci expresiei intimității sale. Camil Petrescu este unul dintre liderii de opinie ai generației anilor ^30, care a dat literaturii noastre o sumă importantă de jurnale intime; dacă Mihail Sebastian, singur, publica fragmente în presă, jurnalul
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
schimb înainte. Iată o mărturisire. O mărturisire căreia mă simt obligată să-i adaug o concluzie nu numai deprimantă, ci și moralizatoare. Faptul că toată risipa de mine însămi nu a reușit să schimbe aproape nimic nu e decât o circumstanță agravantă. Inutilitatea îi răpește sacrificiului ultima justificare: sensul. - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet este el însuși o operă, înscrisă în biografia ta. Când te-ai angajat în realizarea lui și ai înregistrat ostilitatea celor interesați de uitarea
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]