2,739 matches
-
trăiești. Amândouă cărțile doamnei Elisabeta Iosif (poeziile ei le simți ca fiind fragmentele unui Mare Poem al purității, al luminii, al copilăriei, al unui nivel ontologic superior) sunt o tindere necontenită, un mers pe un drum presărat cu frunze de cireși și petale de crini, dar și ajungere dintotdeauna în lumea copilăriei: „Abia am trecut de ora copilăriei,/ mereu privindu-mă/ Sub zâmbetul subînțeles al pleoapelor,/ celorlalți.../ Dar,...încă vreau să mai copilăresc!/ Alunec în mare,/ Forfecând iarăși soarele spre.../ adolescență
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Autorului Tu m-ai tot chemat “la joacă”, La portita... M-ai strigat Și când era promoroacă Așezată peste sat Și când ploile de frunze În rafale ruginii Le găseau pe buburuze Încă rătăcind prin vii. Chiar și-atunci când toți cireșii Pârguiți a rai râdeau Ochii-ți exersau expresii Noi și tandre.- Abia clipeau Nu cumva ca să mă piardă Vreo secundă din priviri. Vocea ți-era mereu caldă Gata de mărturisiri... M-ai strigat și-n primăvară Pe același drum cu
GÂND CĂTRE TINE de AURA POPA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367858_a_369187]
-
în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului a început să ningă dintr-o dată așa, fără un semn preliminar nedumerit, îmi fac privirea roată și caut cu ochii ziua-n calendar să fie Mai când ninge prin cireși ? nu cred, căci rândunelele-s departe pe cer sunt nouri doldora și deși iar pe alee frunzele sunt moarte pale de vânt mă-ndeamnă să accept că toamna își preschimbă-nfățișarea privesc la fulgii ce coboară drept și se aștern
PRIMII FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367911_a_369240]
-
sa, pe care o cunosc, și din care mă înfrupt de câte ori mi se (și ni se) oferă spre lectură pe pagini virtuale. Camelia Cristea “aleargă prin anotimpuri”, zgribulită și grăbită iarna, poeta renaște primavara când „Mă vei afla albită în cireș/ Și-n clopotul de lăcramioare,/ Adorm în trandafir și mă trezesc,/ În lujerul din fiecare floare/”( „Am înflorit”). Poeta se definește prin renaștere din propira cenușă ca pasarea Pheonix, din apă și din Duh prin Maica Fecioară ( „Am renascut”), prin
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SIRTAKI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului SIRTAKI În cireș la moș Costachi Joacă sturzul un sirtaki, Iar dacă-i urât și-i moină, Zice supărat o doină. Astă-iarnă, în Elada, Unde rar cade zăpada, Și-unde soarele se-ndură Și iarna să dea căldură, I-a fost dată melodia
SIRTAKI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368029_a_369358]
-
Acasă > Orizont > Selecții > SPERANȚA Autor: Lucica Andreicuț Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului SPERANȚA Eu sunt o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta Mă întreb dacă iubirea se va stinge vreodată ... Aud drăgăleșenia din noi Vreau să fiu tot mai sus Eu sunt o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta Ma prefac a
SPERANŢA de LUCICA ANDREICUŢ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367320_a_368649]
-
Articolele Autorului SPERANȚA Eu sunt o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta Mă întreb dacă iubirea se va stinge vreodată ... Aud drăgăleșenia din noi Vreau să fiu tot mai sus Eu sunt o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta Ma prefac a fi un copil ... Simt că acel ceva încă mai persistă ... Ating infinitul azuriu ... Sunt îngrijorat că stelele vor spune multe despre noi Plâng adesea când privesc în trecut ... Eu sunt totuși
SPERANŢA de LUCICA ANDREICUŢ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367320_a_368649]
-
lumea asta Ma prefac a fi un copil ... Simt că acel ceva încă mai persistă ... Ating infinitul azuriu ... Sunt îngrijorat că stelele vor spune multe despre noi Plâng adesea când privesc în trecut ... Eu sunt totuși o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta Înțeleg că e simplu să fim noi înșine Spun de multe că este așa ... Încerc să nu țin pasul pe loc Nădăjduiesc în împlinirea viselor Eu sunt o mândră floare de cireș și un
SPERANŢA de LUCICA ANDREICUŢ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367320_a_368649]
-
floare de cireș și un visător în lumea asta Înțeleg că e simplu să fim noi înșine Spun de multe că este așa ... Încerc să nu țin pasul pe loc Nădăjduiesc în împlinirea viselor Eu sunt o mândră floare de cireș și un visător în lumea asta. Referință Bibliografica: Speranța / Lucica Andreicuț : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Lucica Andreicuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SPERANŢA de LUCICA ANDREICUŢ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367320_a_368649]
-
încă dacă aș dori vreodata să mă vindec. 14 Primăvară cu moațe ... Mă-mbracă primăvara în culoare, scăpată azi de griul mult cernit mi se deschid în cale ochi de floare și poftă mi se face de iubit. Mirese mii cireșul strânge-n brațe belșug de flori își pun fetele-n cozi, sunt astăzi Apusenii plini de moațe ce scot la soare belșugul din poclăzi. Și primăvara sufletu-mi aprinde iubirea-n suflet simt cum dă năvală de nu mi-i
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
îți trec toate bolile. Cutremurele se transmit în spațiu și în timp. Ultimele sunt mai importante. Cercul nebunilor devine tot mai larg. Dumnezeu vrea să le dăm apă balenelor. În sfârșit au venit zăpezile de primăvară, au înflorit merii și cireșii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Proză amară / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > RENAȘTERE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sublime miresme înoată-n albastru, Cireși înfloriți, sălcii verzi, alb de nufăr Privesc cu sfială spre-al zilelor astru, Încet mă strecor înspre vis ... nu mai sufăr! Văd firul de iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere
RENAŞTERE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366852_a_368181]
-
de ani, plăcut la chip, șaten, cu o statură impunătoare și o femeie tânără, frumoasă, cu un păr superb, negru, prins într-o coadă împletită. − Unde este fata? - se adresă mamei pe un ton numai bun de speriat graurii din cireșul de la stâlpul porții, nicidecum să aducă alinare vreunei răni de suflet sau de carne. − E înăuntru, în casă, doarme acum... − Cum? Doarme? Cum doarme?! De ce-ai chemat salvarea? Hai trezește-o și ado-ncoace!... Altă dată nu mai vine salvarea
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
fiu al satului, vârstnic, influent, iubitor de neam, de țară, de dreptate, de adevăr, demn urmaș al luptătorilor din munți. „Nu vă lăsați, luptăm până la capăt!” <>, a spus un alt fiu al neamului, avocat la oraș. Cum să ne taie cireșii? Cireșii în care ne suiam când eram copii? Cum să ne ia pământurile? Ăștia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
al satului, vârstnic, influent, iubitor de neam, de țară, de dreptate, de adevăr, demn urmaș al luptătorilor din munți. „Nu vă lăsați, luptăm până la capăt!” <>, a spus un alt fiu al neamului, avocat la oraș. Cum să ne taie cireșii? Cireșii în care ne suiam când eram copii? Cum să ne ia pământurile? Ăștia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele și
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BUCURIA PRIMĂVERII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului bucuria primăverii au înflorit, au înflorit cireșii... prin luna plină ciobanii se plimbă pe cer, cad cu amurgul mieii-n genunchi, luceafărul uitat se zbate-n delir, cântecele naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
Articolele Autorului Un vis m-a furat sau un mister, ce liniște caldă mă primește, Doamne, promit, eu, nimic nu-Ți mai cer, doar astăzi, te rog, timpul oprește! Închid ochii și sunt acasă. Ce mireasmă de copilărie! Salcâmi și cireși mă înconjoară, parcă timpul în mine re-nvie. Flori de păpădie răsfir în vânt, văzând-o pe mama iar la poartă, câtă dragoste-n priviri și-n cuvânt, în sufletul ei și-n pâinea coaptă... Alerg pe cărarea spre grădină
SUNT ACASĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367671_a_369000]
-
n-o mai are pe Buni. El duce mai departe suferința, lăsând râușoare de lacrimi pe chipul drag din fotografie, abia întrezărit. Asta, până-ntr-o zi... Cum veni o primăvară tare prietenoasă, ieși afară. Se așeză pe banca de sub cireșul din coasta casei. Cu poza în mâna stângă și cu o jordea în dreapta, sta nemișcat șoptind duioasa chemare: Buni! Buni!... Ochii nu mai lăcrimau. Mama se bucura sperând că și-a mai alinat durerea, că răbdarea i-a devenit un
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
cel drept Că faptele bune îl poate schimba Până va arde lumânarea pe piept PSALMUL 64 Auzi ruga mea către Tine vine Fericit e cel pe care l-ai ales În grădina Ta voi ieși la cules Cum cântă-n cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins cu putere Bucuria freamătă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
găsind acea punte de legătură, acele similitudini între tradițiile nipone și cele românești. Atașez câteva dintre lucrările lor cele mai reușite. Bătrân gârbovit- aplecat peste ruine înfruntă moartea Valuri, cutremur, explozii și coșmaruri, Oameni minunați! Soare răsare Peste floarea de cireș Ruine și plâns. Old-bent bent over ruins faces death Waves, earthquake, explosions and nightmares, Wonderful people! Sun rises Over cherry blossom Ruins and crying. ------------------------------------------------- Poemele în limba rom â n ă sunt ale mele, cele traduse în limba englez ă
SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367000_a_368329]
-
mai ales că vacanțele mele erau destul de monotone și încărcate de nenumărate responsabilități familiale. De data asta, credeam cu tărie că va fi altceva. Am intrat în curte scormonind cu privirea peste tot, în căutarea mamei. Am rezemat bicicleta de cireșul pietros de la poartă și nici nu m-am mai lăsat ademenită de chemarea rubinie și dulce a cireșelor, ce scânteiau printre crengile generoase. Deodată m-am oprit speriată de zgomotele și suspinele ce se auzeau prin ferestrele larg deschise. Am
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
timp de gândire, am apucat-o cu hotărâre de mână și am tras-o neînduplecată afară la aer curat. Abia se mai târa biata de ea și tremura din toate încheieturile. Am silit-o să se așeze pe iarbă sub cireș și am constatat cu uimire că afară nu era nici urmă de muște. Nici măcar pereții externi ai casei nu erau atinși de demonicele făpturi. Se pare că destinația lor era să ne ocupe casa, pur și simplu. Am alergat la
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
Harbour, toți urmașii Hagiwara să fie trimiși în lagărele de prizonieri, alături de alte peste o sută de mii de japonezi care trăiau în California de Nord. Cocheta pagodă de la intrare, pe cinci nivele, de culoarea lemnului de santal și a cireșului, înflorit la colțurile îndoite depe margini ca pentru un apropiat zbor - este aidoma unui străjer stingher ce cheamă complicități printre arborii rămuroși din preajmă sau printre tufele acoperite de un soi de pălării vegetale, verzui-închise, mătăsoase ce te îmbie la
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
brodate pe brâie de flori și copaci, întrerupte de mici șovoaie de apă, adevărate râulețe care șerpuiesc de-a coasta gata a se prăvăli peste terasele verzi, aproape adormitoare. Am zăbovit ceva timp tocmai când freamătul crud și aromat al cireșilor plesnea într-o eflorescență albă și roză îmbătătoare, dar și câțiva ani mai târziu după ce m-am recules îndeajuns cu darurile divine ale unui popor iscusit, poate o gheișă-vestală își întindea faldurile chimonoului ei înflorit peste pleoapele mele, așternuse umbra
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
și timp de reflecție de o clipă, cât veșnicia de trebuincioasă și izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de niște nuntași japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpușile de porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei cu mustăcioară subțire, îndoită câțiva milimetri la colțurile buzelor cum streșinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumațiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiștii momentului se opresc și aplaudă
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]