1,246 matches
-
de la temelii, dacă e atacată din afară, atunci pericolul ce apasă asupra securității ei interne și externe sporește amenințarea pe care-o aduc astfel de mișcări. Și încep să le judece drept anormale și vătămătoare. Așa se face că mulțimile citadine și muncitorești au fost dintr-o dată psihanalizate și criminalizate. S-a citit în ele o întreagă simptomatologie patologică sau simptomele devierii de la viața colectivă normală. Ele ar fi excrescențele nesănătoase ale unui trup sănătos, iar acesta își este dator sieși
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
explicațiile pe care vi le voi prezenta sprijinindu-mă pe această formulă vă vor decepționa. Ele lasă cu totul în urmă condițiile istorice și economice ale maselor. Ele neglijează apartenența acestora la o clasă socială, muncitorească sau burgheză, rurală sau citadină. Ele presupun observații care n-au fost niciodată întreprinse într-un mod riguros. Aceste slăbiciuni subminează tot ceea ce am descris pînă aici și voi spune mai departe. Atunci la ce bun să continuăm? La ce bun să pretindem să explicăm
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceea ce Manifestul activist către tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, Încît, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca În Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e Întîi de toate a unui timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine Încă din notațiile rapide, ca niște clipiri de reclame luminoase, ce Împînzesc textul din 75 H.P.: „Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator / pulsează anunț vast TREBUIE
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații e mereu frenetică, paroxistică. Imaginea pe care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, Într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă În care omul (poetul) noului ev devine un soi de dănțuitor nietzschean, debordînd de forță vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strîmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, Într-un decor citadin modelat În cîteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, pînă la identificare, masca lamentației elegiace. De la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poetic de orice complexe, ca și de tînjitoarele nostalgii romantico-simboliste. Autorul Invitației la bal ne introduce printre primii În ceea ce numim astăzi o „civilizație a imaginii”, contribuind la Încetățenirea În poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul dintre sensurile „balului” la care suntem invitați: redimensionată În perspectivă constructivistă, lumea e văzută În Înfățișările sale spectaculare, Întîmpinate cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, În care se instalează dezinvolt
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se frînge, Toamna a dansat, a dansat. Ceasul e deplin, Și glasul pămîntului a răspuns cu pîine și vin. Dinspre abator, noaptea se apropie cu sînge. Nu e, de altfel, singura referință posibilă la expresionism. Adeseori, sub entuziasmul Întîmpinării feeriei citadine, străbate o tensiune surdă, un aer de „nebunie”, o anume stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților În beznă / și nebunia ca un noroi pînă la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se deschide Însă și la pagini mai solare, conturînd imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea În paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot rămîne străine aspectele insolite ale cotidianului citadin, În care Își dau Întîlnire, Într-o convergență complexă, elemente ale cosmosului tradițional al poeziei, cu altele, trimițînd la realitatea imediată, chiar prozaică: „Toate plantele au poposit În acest / Catalog de mașini agricole: Sena” - sună două versuri din prima secvență
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la Paris, În 1928, În colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum Înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrîns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența a opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În ansamblul său, poemul e de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează În deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atîtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, Într-un elan de „unanimă Înfrățire” cu „mulțimea” ea Însăși victimă a injustiției. Motivul liric al călătoriei ca descoperire a unui univers elementar sau al feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii Însinguratului Într-o lume ostilă, În care relațiile altădată tonifiante pînă la exaltare devin din ce În ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce restaurează, grație privirii „iluminatului”, relația optimă Între eu și lume, Într-un sistem de „vase comunicante”. Iată, de pildă, poemul care deschide Act de prezență, intitulat Pe cine căutați?. Debutul e de „reportaj liric” - notație impresionistă a unui itinerar citadin (și e de remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii În reverie străbate obsedant Întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii mei sunau În minutele clare ca niște gonguri ale soarelui unanim. Prin curți, rufele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poem. Dinamica imaginarului evidențiază În acest spațiu ceva din mecanismul Însuși al „poemoterapiei” (e titlul altui text din Act de prezență), al acelui „tratament” aparte prin care se Încearcă ridicarea „realului” la Înălțimea imaginației libere, a unei „gratuități” sărbătorești. Periplul citadin al „personajului” cîștigă o valoare parabolică: e În același timp o inițiere În ordinea realului (ca descoperire a distanțării de vîrsta originară a „copilăriei” și a progresivelor ei degradări) și tentativă - eșuată - de provocare a metamorfozei transfiguratoare, de unde și culoarea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
desfășurările feerice ale acestui univers ce putea să se Înscrie În replică la „viața scundă”, cu „mucegaiul birourilor” din posomorîtul „veac al mediocrității”. TÎnărul care În manifeste se arăta fascinat de „Împărăția afișelor luminoase” e dispus să vadă În spațiul citadin În primul rînd scena unei sărbători continue. Toposul orașului feeric este cel ce se conturează mai pregnant În etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, În poemele incluse În Invitație la bal, doar Cloroform, Profil Într-o lacrimă, Sfîrșit
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginar spre toposurile „metropolitane” era o noutate relativă (simbolismul familiarizase publicul cu ea), mai șocantă putea să apară introducerea În relația metaforică vizînd, bunăoară, „sentimentul naturii” sau erosul, a unor termeni mai mult sau mai puțin prozaici, din sfera cotidianului citadin și din recuzita „mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atît de chimic orele”, sau: „Te port În mine ca un registru copier”; și Încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În materie de construcție a imaginii și cu sugestia unei dinamice viziuni simultaneiste, nu se dispensează de tiparul strofic tradițional, profitînd chiar de „antrenul” realizat de eufonie. Iar În Ulise, mișcarea Însăși a textului conduce de la „reportajul” unanimist de „impresii” citadine, către cristalizările imnice cunoscute și amintind mai curînd de modernismul moderat decît de fronda avangardistă. Nota de discursivitate la care se referă și G. Călinescu nu lipsește nici din aluvionara Brățară a nopților, și ea se va accentua În Zodiac
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
că, fără nici o urmă de solemnitate sau de afectare, privirea alunecă, asemenea unui obiectiv fotografic, peste suprafața lucrurilor, înregistrând detalii dintre cele mai banale, prozaice și, în aparență, insignifiante. După precizarea locului („lângă piața Maubert”), care trimite la un spațiu citadin, familiar, recognoscibil, și a timpului (un timp, desigur, cotidian, rutinier, repetitiv, al așteptării autobuzului), este schițat, în câteva tușe sigure, „decorul” compus din cele trei prăvălii, așezate una lângă alta, parcă pentru a înlesni contemplarea „comportărilor diferite” ale diverselor forme
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ținutul Imerina, dimpotrivă, constituirea endogenă a unei categorii de notabili comercianți este izbitoare: ei se află în interior și produc o diferențiere endogenă. Activitatea comercială nu este terenul unei separări de universul local: aceștia coabitează acolo cu țărănii și cu citadinii, care au legături intense, îndeosebi ceremoniale, cu văile de origine. Această diferențiere socială, generată de îmbogățirea prin activitățile comerciale, se poate citi în case, târguri, morminte, toate acestea fiind semne ale acestei scări ierarhice interne. Să revenim la regiunile orientale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în gestație în centrele urbane; acolo, și numai acolo, se află condițiile apariției lui: amestecul etniilor, desființarea rudeniilor, izolarea individului. Nu trebuie să legăm acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tarife implicite pentru actele de identitate sau îngrijirile infirmierului de stat). Populația semiurbanizată, fiind integrată economiei comerciale, îi suportă din ce în ce mai greu pe acești "birocrați"; relațiile dintre cele două categorii capătă aspectul unui adevărat conflict social. În lupta lui împotriva birocrației, citadinul formează o alianță cu țăranul (cu care are raporturi neîntrerupte). Birocrații îi ignoră din ce în ce mai mult pe acești lucrători manuali și pe țăranii care îi înconjoară, însă aceștia îi ignoră din ce în ce mai puțin. Dincolo de etnii și de categorii economice, ei își construiesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
22 355 franci, iar în 1960, 64 835 franci. În sfârșit, putem estima că în 1961 profitul adus de cafea se va ridica la minimum 400 000 franci. Trebuie adăugată la aceste două surse bănești masa monetară reprezentată de economia citadinilor întorși pentru a se instala în sat. Ei au fost patru 132. Să încercăm să facem o estimare foarte superficială a banilor ajunși la Okelataka în timpul anului 1960. Nu putem cunoaște ce s-a primit la nivelul jocului de prestații
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prestații familiale, nici cheltuielile de același ordin. Există probabil un echilibru.) Produse de vânat 93 600 Cafea 64 800 Palmier (au existat câteva piețe de palmieri, presa de ulei manuală a funcționat, în ritm lent, câteva luni) 40 000 Economia citadinilor 75 000 Diverse (salariul muncitorului manual din pepinieră, al șefului de teren, pensia trimisă de un militar celor două soții) 40 000 Total 313 400 Toate acestea reprezintă 2 500 franci de persoană, 4 100 franci de adult (să amintim
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
redistribuire: cel mai bogat vrea să obțină cel mai mult, proporțional cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are drept consecință denaturarea grupului familial care se construiește pe bogăție. Mai mult, aspectul monetar al raportului personal poate fi reglat direct de către individul în cauză, de unde rezultă o adevărată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din ce în ce mai mulți bani care îi închid în individualitatea lor, ei vor sfârși prin a se rupe în întregime de sistem și prin a respinge întregul aspect economic al relațiilor personale. Acest lucru se întâmplă în rândul categoriilor înalte ale funcționarilor citadini. Nu e vorba decât de reacții individuale; acest joc al prestațiilor nu va dispărea decât odată cu societatea raporturilor personale în care se situează, și care este legată de autosubzistență. Reducerea la maximum a sectorului sătesc de autosubzistență și mai cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]