2,986 matches
-
fără de legături, fără prieteni, fără nimic, mereu rătăcitor, o stea care se deplasează în noapte. Filmul lui Reitman are această mare calitate că dintr-o istorioră modestă și amuzantă, scoate un sunet foarte pur, că povestea lovește acolo unde trebuie, citită sau nu ca parabolă a unei vieți eliberate de orice constrângeri și care se golește treptat. Filmul este îmbrăcat în haina comediei, aproape flușturatic, în orice caz jovial, nu te lasă asemeni personajului să întrevezi ceva neclar sau grav, de
Singurătatea lui Ariel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6486_a_7811]
-
aceluiași regn nautic cu el, niște ființe plutind în corăbii de argonauți reînviați, care s-au travestit în psihonauți spre a umple paginile cu borhot lexical. Într-un om există atîta cheag umanist cîtă reverie a trăit pe marginea cărților citite. Paul Doru Mugur n-are cheag umanist, fiindcă n-are fibră livrescă, părînd o prelungire pasivă a unui monitor care revarsă sacadat fragmente golite de duh.
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
textului. Dar Philip Roth nu urmărește crearea unui text de tip secolul al XVIII-lea. Ineditul textului constă tocmai în faptul că pornind de la verosimilitudine, adică de la faimoasa urmă biologică masculină care a făcut istorie, se ajunge la o urmă citită deconstructivist, pe urmele lui Derrida, cel din Gramatologie și Scriitura și diferența. Derrida consideră urma drept metafizica prezenței pure, un semnificat transcendental care este întodeauna ascuns în limbaj. Iar limbajul este un joc, un bricolage între identitate și diferență. Problema
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
se prezintă, al bibliotecii bunicilor dinspre mamă și al celei a legendarei strămătuși. Încerc deci, astfel îndemnat, să cobor la rândul meu pe firul amintirii lecturilor de odinioară, fără să pot ajunge, îmi dau acum seama, la chiar prima carte citită. Nu mai știu care a fost. Știu sigur însă care a fost una dintre primele. O am de altfel în față, păstrată ca prin minune în bibliotecă. Mi-a răsărit în minte îndată ce m-am hotărât să pun pe hârtie
O carte veche by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6090_a_7415]
-
de telegramele atribuite misiunii diplomatice de la București care au apărut în presă, adăugând că acestea „vorbesc de la sine“. Întrebat cum comentează conținutul telegramelor apărute în presă, Mark Gitenstein a răspuns: „Nu, nu am niciun comentariu. Aveți toate cablogramele, le puteți citiți singuri“, transmite . De asemenea, ambasada SUA la București a precizat, luni, că Departamentul de stat nu comentează cu privire la materiale care este posibil să fi ajuns în presă, misiunea diplomatică menționând că nu se poate pronunța asupra autenticității nici unui document oferit
Ambasadorul SUA Mark Gitenstein, despre dezvăluirile WikiLeaks: Nu am niciun comentariu, telegramele vorbesc de la sine () [Corola-journal/Journalistic/60928_a_62253]
-
se sprijinea de ea și o sărea, cum fac copiii când se zbenguie." (p. 241) Autorul nu-i nici el străin de apucăturile naratorilor săi. Se eschivează și el cât cuprinde, ceea ce, nemaifiind un fapt de stil, alunecă spre inconsistență. Citită neconcesiv, Ramona-Vals e mai degrabă săracă în epic și, derivând de-aici, mai degrabă repetitivă. E de-ajuns să spun că o aceeași scenă de moarte stupidă și suspectă apare în două povestiri, Enigma Soniei și Plecarea Generalului. Mi se
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
zona și în perioada asta, și chiar mai puține care să aibă pilotajul ca hobby, un fapt confirmat în cei trei ani de când mă tot zbânțui pe niște aerodromuri amărâte. Bineînțeles, fiica mea, Theresa, (cu doctoratul la Stanford), grozav de citită și nemaipomenit de cultivată, ar zice, cum a făcut-o și în trecut, că trebuie să spun toate astea deoarece, asemenea celor mai mulți oameni din țara asta, sunt și eu obsedat, fără putință de scăpare, de rasă și diferență și nu
Chang-rae Lee - Zbor peste Long Island by Carmen Pațac () [Corola-journal/Journalistic/6427_a_7752]
-
adumbriri” și pînă la directețea frustă a tălmăcirii lui Substruktion prin „substricție”. Altfel spus, e forma cea mai bună pe care o poate lua un text care, în original, e de o uscăciune care îndeamnă la sațietate. Din acest motiv, citită azi, la un secol de la ediția princeps, cartea dezamăgește, și asta din mai multe motive. În primul rînd, Husserl nu are talent, scriind placid, monoton și fără nerv sintactic, de unde și înaintarea de melc a frazelor sale. La mijloc e
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
aceea a unchiului Gh, arestat ca militant țărănist la alegerile din 1946, evadat din detenție și trăind după aceea în clandestinitate vreme de șaptesprezece ani, până în 1964, când micul dezgheț politic aduce o amnistie. Fragmentele din amintitul Jurnal de război, citite, peste ani, de cineva din noua generație, lărgesc la rândul lor sfera perceperii istoriei, întărind impresia de amplitudine, de mare arc narativ pe care romanul o impune. Întorcându-ne, pentru încă o dată, la cartea din 1993, să spunem că în
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
De pe lista neagră a ziarului, care a fost în vigoare ani buni, scriitorul a ajuns direct redactorul lui șef. A fost, adică, radiat de pe listă în ziua în care a fost numit. Astăzi, d’Ormesson este unul dintre cei mai citiți scriitori și eseiști din Franța. N-a avut parte numai de laude, dar a știut să se amuze și când a fost criticat. Despre afirmația cuiva că, jovial cum este, n-a suferit destul ca să fie un mare romancier, spune
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
spus de ce vrei să rămâi de opoziție și din 2012. I-am spus-o pentru că îmi pasă de liberali. Nu e nicio invitație. Vor trebui să vină cu picioarele pe pământ. Eu nu mă joc de-a Constituția. Ea trebuie citită corect. Art. 103 se referă la partide, nu la alianțe. Alianțele sunt variabile. Ei trebuie să înțeleagă bine că s-a întâmplat la aceste alegeri și să acționeze în consecință. Aici nu discutăm... Alianța DA nu a revendicat niciodată 51
Băsescu: USL este şi va fi un eşec electoral! Dacă ia 70% sau 30% mi-e egal () [Corola-journal/Journalistic/47790_a_49115]
-
fi responsabili și de prelungirea mecanismului sau introducerea altui mecanism", a spus el. Șeful statului a menționat că a avut cu președintele CSM o discuție telefonică și recomandarea sa, la anunțul lansării unei strategii, a fost: "Domnule președinte, vă rog citiți cele 17 recomandări, vedeți care revin CSM și Înaltei Curți, îndepliniți-le pe acelea și vă va mulțumi un popor întreg". Întrebat ce i-a spus președintele CSM, Băsescu a declarat: "Asta a fost recomandarea mea, nu aștept de la dânșii
Băsescu, referitor la CSM: M-am cam săturat de sensibilităţile lor excesive. Şi-au dat proba incompetenţei () [Corola-journal/Journalistic/48005_a_49330]
-
de Ana Maria Tamaș, 2007), Animal tropical (trad. ro. de Ana Maria Tamaș, 2009) și romanul la care ne vom referi, Regele Havanei, 2009, 259 pag. (traducere excepțională din spaniolă de aceeași Ana Maria Tamaș). Faptul că romanele autorului cubanez, citite și apreciate pretutindeni în lume, nu sunt cunoscute în propria-i țară nu ne surprinde, căci, deși autorul ocolește cu premeditare defăimarea liderilor țării, nu poate face abstracție de tabloul sumbru, dezolant al unei Cube îngenunchiate de embargo și de
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
Luminița Marcu Oprivire comparativă asupra paginilor prime ale revistei Gazeta literară din anii 1966, 1967 și 1968 - ultimul an de apariție - poate fi un exercițiu productiv. Din punct de vedere al conținutului, citite comparativ, aceste prime pagini arată o serioasă diminuare a politicului dinspre 1966 spre 1968. Pe prima pagină a anului 1966, apare paginată ca editorial „Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al CC al PCR rostită la posturile de radio și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
lor. Veta, în schimb, vorbește corect (câte un levorver pe ici, pe colo), iar lunga ei lămurire cu Chiriac, care i-a mărturisit că a vrut să se împuște din gelozie, este de un mare efect dramatic și se cuvine citită sau ascultată ca atare. Efimița a fost tratată ca Ipingescu: simplu ecou al bărbatului ei. Dar Efimița e mai inteligentă decât Leonida. Cu toată admirația pe care i-o arată („ca dumneata, bobocule, mai rar cineva”), are curiozități, un pic
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
natură să șocheze. În sfârșit, după o grămadă de ani și numeroase și insitente invitații, în mai 2009 ajung iarăși la Vârșeț, de astă dată la premiera spectacolului Electra de Danilo Kis. O piesă revendicată de la binecunoscutul mit antic și citită scenic de regizorul Boro Draskovic dintr-o perspectivă contemporană, cu trimiteri la realitați și experiențe din istoria recentă a Serbiei. În seara de după spectacol, cum și în ziua ce a urmat, aveam să mă conving că Petru a rămas la fel de
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
simplu, cele 15 povestiri din Dubliners, „Oameni din Dublin”, apărute în noua traducere a lui Radu Paraschivescu, au și ele în centru momentul raportării la propriul destin, ideea de bruscă autoînțelegere și iluminare a personajelor. Dubliners e capodoperă cea mai citită a lui Joyce, din cauza traductibilității, a privirii atente la amănunte, a simbolisticii clare și a înțelegerii față de oamenii obișnuiți. A avut parte și de numeroase ecranizări; între acestea, The Dead/ „Cei morți”, în regia lui John Huston (1987). Acum, tot
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
o antologie exhaustivă și să vorbesc despre el. Să se știe că a existat un OM), în fine, tăifăsuind despre propria-i creație: poeme, romane, jurnale, chiar și despre proiectul de carte-epistolă la care lucrează (aici nu insist, Nora trebuie citită, nu explicată; cu un singur vers vă incit, cel ce atinge trecerea timpului: Uite cum zboară zdrențe negre la orizont, nu cumva arde timpul?). Cartea-interviu are viață și prin didascalii. Interesant mod de a conversa cu poeta și-a ales
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
Dubravka Ugresić, care a compus o fabulă savuroasă despre felul deformat în care Vestul continuă să „traducă” Estul; apoi spectacol în sine, în mai multe atliere, între care, din păcate, trebuia ales: în cel dedicat lui Joyce, fragmente din Ulysses, citite mai întîi în engleză, cu accent irlandez, ne-au călăuzit auzul pentru evaluarea reușitei în materie de ritm a celorlalte versiuni, în cîteva limbi de mică și mare circulație; iar în cel dedicat lui Pessoa, patru traducători așezați în fața calculatoarelor
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
nu pierde însă nimic din această întâlnire în interregn, de fiecare dată se întoarce la film ca document principal, cu propria retorică, cu propriul bagaj estetic, cu propria istorie în care umbrele marilor cineaști bântuie hamletian, în care se lasă citită dorința de a evada, de a reveni la esența oricărei arte: libertatea. Încă un element care probează finețea analistului, propaganda nu este tratată în bloc, avem, mai degrabă, o fenomenologie a propagandei care include actul receptării. Ingineriile uneori sofisticate, alteori
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
fac destui congeneri și prieteni, prinși în sclipitoare dispute de idei. Rezistența - cu puține excepții - a părerilor lui vine dintro prețuire nepartizană, căreia i se pot reproșa, cel mult, înclinații de gust, dar nu concesii de tabără. Echilibrat și bine citit, fără să dea lecții de comparatism ostentativ, Lucian Boz ar fi putut fi vocea unei critici fără parti-pris-uri, întro vreme a tuturor invectivelor. Sorții momentului au vrut, însă, altfel.
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
minimal, iar precaritatea execuției devine vizibilă. Ludic și în cele mai sumbre momente, Un Cristian dă, în Morții mă-tii, un recital de episoade absolut memorabile. Fie și numai pentru un asemenea agrement de bună factură, cartea tot ar merita citită. Eu unul o recomand însă din rațiuni mai marcat estetice. Pentru încărcătura prozastică extraordinară oferită de scenele preliminare funeraliilor. Protagonistul e delapidat în plină stradă, dar grija lui principală e aceea de a nu pierde cumva câteva pagini redactate anterior
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
și caligrafia plăcerii. Despre eul din scrisori, de Dan C. Mihăilescu (Humanitas), I. L. Caragiale. Fatalitatea istorică, de Mircea A. Diaconu și Caragiale. Marele paradox, de Gelu Negrea (ultimele două la Cartea Românească). Sunt abordări diferite, ba chiar antitetice, dar merită citite fie și numai din acest motiv: pentru a vă convinge de inepuizabila energie a operei lui Nenea Iancu. Iar apoi, scufundați-vă în reveriile livrești, cu clasici mai mari sau mai mici, readuse la lumină de Humanitas, în Spectacolul rezonanței
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
ProSport este singurul ziar care a avut parte de creștere în ceea ce privește numărul cititorilor, chiar dacă cotidianul nu mai există. Tabloidele sunt în continuare cele mai citite ziare, deși audiența acestora este în scădere, la fel ca în cazul celor mai multe publicații tipărite, scrie paginademedia.ro. Cel mai citit ziar din România rămâne Click!, cu o medie de 587.000 de cititori pe apariție, conform celui mai recent
Surpriză! ProSport are mai mulți cititori, deși a dispărut de pe print () [Corola-journal/Journalistic/46386_a_47711]
-
a avut parte de creștere în ceea ce privește numărul cititorilor, chiar dacă cotidianul nu mai există. Tabloidele sunt în continuare cele mai citite ziare, deși audiența acestora este în scădere, la fel ca în cazul celor mai multe publicații tipărite, scrie paginademedia.ro. Cel mai citit ziar din România rămâne Click!, cu o medie de 587.000 de cititori pe apariție, conform celui mai recent Studiu Național de Audiență, realizat în perioada 23 ianuarie 2012 - 22 decembrie 2013. Potrivit studiului SNA Focus, toate ziarele cotidiene centrale
Surpriză! ProSport are mai mulți cititori, deși a dispărut de pe print () [Corola-journal/Journalistic/46386_a_47711]