13,496 matches
-
Peripețiile Alisei în lumea oglinzii" accentul fiind pus pe "criză" românului modern și pe giumbușlucurile naratorului care și-a pierdut inocentă și discreția de altă dată. Oglindă, de la Rebreanu pînă la Blecher, inclusiv, era un element care-și producea efectele ciudate în contexte precise; de la Bănulescu încoace oglindă este "stindardul," naratorului - un pasaj cu "oglindă" poate fi vital (consideră autoarea) pentru înțelegerea arhitecturii prozei respective. Toate capitolele au aceeași structură: un citat reprezentativ urmat de un comentariu care se generalizează treptat
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există el și, mai ales, în interbelic și în ultimele două-trei decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte, direcția inaugurată de Maiorescu
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
victorie a speciei și o victorie a culturii noastre și a demnității ei în spațiul public, a trecut aproape neobservat de către mediile care manifestă, altminteri, atîta slăbiciune în fața avalanșei zilnice de anecdotica și de fabulație măruntă. În fața unei atît de ciudate lipse de reacție nu există nici o scuză acceptabilă, dar există mai multe explicații plauzibile. Mai întîi, aniversarea lui Barbu Brezianu, desi spectaculoasă că bilanț, nu a avut nimic din aerul acela festivist și muzeistic al sărbătoririlor de rutină care mobilizează
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
ce a sosit într-un loc pentru a-i descoperi o structură interioară secretă, pe care o va divulgă. Mai mult decît atît, cronicarul, care e necesarmente un outsider, pentru că numai lui i s-ar revelă cu adevarat această lume ciudată și ascunsă în ciudățeniile ei, este cel ce garantează ontologic viabilitatea universului pe care îl descoperă, de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență semnificativă între moartea acestor două
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
îngrijorați că le va veni rîndul. Singură consolare nu poate veni decît din acceptarea (invitarea) unei precarități identitare imanente, pe care moartea nu face decît să o confirme. Tragic este contrastul dintre Oxford, ca spațiu constant simbolizat de Will cu ciudată lui memorie, și acești bătrîni profesori, care se imbolnavesc, își pierd vlaga, curajul, resursele, și mor singuri, ascunși ca niște animale sălbatice. Însă acest contrast nu face decît să reconstruiască un altul, esențial: cel dintre Sine și Alteritate: primul se
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
redus la o simplă sursă de venit. Un profit substanțial i se propune unei vînzătoare modeste dacă se hotărăște să iși înstrăineze Fetus-ul încă din primele luni. O hotărîre dificilă mai ales cînd viitoare mama se dovedeste o creatură ciudată, filmul Mártei Mészáros alunecînd el însuși pe un făgaș discutabil. Ajungînd în categoria filmelor despre cazuri maladive precum Colecționara al finlandezei Auli Mantila, la care gelozia denaturează în lanț, devenind morbida posesivitate. Bărbatul trebuie să aparțină femeii în măsura în care și femeia
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
Andreea Deciu Între disciplinele umaniste contemporane arhitectură mi se pare a fi victima, cumva, a unui ciudat paradox: deși de la ea au pornit, în Statele Unite cel putin, numeroase teorii postmoderne care ulterior au jucat un rol major în multe alte domenii de gîndire, rămîne totuși destul de puțin cunoscută celor din afara ei, ba chiar e sortită într-o
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
au pornit, în Statele Unite cel putin, numeroase teorii postmoderne care ulterior au jucat un rol major în multe alte domenii de gîndire, rămîne totuși destul de puțin cunoscută celor din afara ei, ba chiar e sortită într-o anumită măsură unui izolaționism ciudat. De altfel, am stat pe gînduri înainte de o include în categoria așa-ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
aceasta pentru că în vara a murit Ștefan Micle, lăsînd-o pe Veronica o tînără văduva de 29 de ani, dar cu două fețe. Eminescu îi scrie la începutul lui august 1879 o caldă scrisoare de condoleanțe, asigurînd-o că "în viața mea, ciudată și azi neexplicabila pentru toți cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine". Veronica îi răspunde călin, copleșită de mărturisirile (să fi fost ele de circumstanță?) și îl roagă să redacteze, pentru ea, o cerere către Ministerul Cultelor în care
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881, în care îi amintea de domnul lipsit de cavalerism (era vorba de Caragiale), care refuză să-i înapoieze scrisorile. Ciudată, într-adevăr, aceasta Veronica, trecînd usuratec de la un barbat la altul, apelînd la unul să depună diligente pentru a recapătă corespondență ei de la celălalt. ("Dl. în chestiune (e vorba de Caragiale, n.m.) poate să zică orice-i va plăcea, eu
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
zece ani de la revoluțiile anticomuniste. Din aceste rațiuni, merita o discuție amplă. O voi face eu insumi într-o anumită împrejurare, nu peste mult timp. în aceste însemnări, mi-am propus să relev un singur aspect. Referindu-se, pe urmele ciudatului român al lui Witkiewicz, la cauzele convertirii scriitorilor, Milosz acorda un spațiu larg stării de spirit a intelectualilor burghezi din Polonia anilor '30. Aceștia ar fi fost, cu puține excepții, dezabuzați, lipsiți de idealuri, sterili în formalismul lor care-i
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc pentru studiu/ o furnică urcînd golgota/ o cruce-n spinare
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
nimic (Inserare cu pești); deseori, scenariul e astfel: "Păi să-ți spun eu, care stau în centru, ce mi se întîmplă, nu mai departe de duminică. Răsfoiam ziarele și abia ațipisem cînd aud, așa, venind hat de undeva, niște sunete ciudate; încă nu-mi dădeam seama ce-i, sunetele parcă se legau totuși între ele, și mă trezesc într-o cîntare săltăreața care creștea în intensitate. Cînd mă uit pe geam, ce să văd? O nuntă! Ei bine, prin mijlocul străzii
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri și tîrgoveți, sate părăsite și uitate, vînzoleala de pe lîngă sinagogi și rumoarea dinăuntrul lor, fragmente dintr-o Polonie bîntuita de nenorociri, o mistica iudaica în șoapte, gesturi, simboluri, ore și zile. O confluenta ciudată de vechi și magic, de folclor și simboluri închise, de fantastic cu o realitate dura și pregnanta într-o Polonie în descompunere. Am aflat ca Bashevis Sînger a scris și teatru doar atunci cînd Teatrul Național din Iași l-a
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
de grup zborul eliberator al lui Teibele, copacul din final cu oameni-păsări, cromatică folosită par o expozitie Chagall în continuă mișcare și transformare. Verva inventiva a lui Chagall se întîlnește cu cea a lui Hausvater în tablouri vii și vivante, ciudate și provocatoare, în același timp. Ce este acest spectacol? Tot o formă de evadare din șablon, de eliberare, bazată (și poate tocmai de aceea aleasă) pe povestea în sine a piesei. O succesiune de metamorfoze, de dedublări, de haine împrumutate
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
pentru spectacol - este cel puțin bizară. Cum singulară este și selecționarea lui Victor Ioan Frunză pentru regia la Lorenzaccio de la Teatrul Maghiar din Timișoara, regie necompletată în acest palmares de nimic altceva. Apoi, la Cel mai bun actor pare la fel de ciudată apariția lui Bogdan Zsolt pentru două realizări bune, dar nu remarcabile, că rolul pe care l-a făcut, de exemplu, într-o stagiune anterioară decît cea analizată, în Doi gemeni venețieni a lui Vlad Mugur tot la Teatrul Maghiar din
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație după necesitatea tovarășului pe care il poruncește noaptea
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cărei personaje, sortite unei săracii lucii într-o mahala a marelui oraș, capătă pur și simplu viața, li se umplu sufletele de încredere și fetele de lumină de îndată ce între ei coboară (cu adevarat coboară, pentru că e venit din ceruri) un ciudat bărbat-pustan-înger. El le schimbă destinul, făcîndu-i să creadă în minuni, pe care le făptuiește fără să știe nici el cum. De fapt, minunile sînt urmărea închipurii sale, de care ceilalți se contaminează. Filmul acesta, deși nu are nici o legătură de
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
personajul din al doilea român, este că el întruchipează explicit atît inventatorul, cît și nestatornicul: cel care își creează propriile sale ficțiuni amoroase, abandonîndu-le mereu pentru altele. Eroul concepe tot soiul de mașinării, mai mult sau mai putin banale ori ciudate: fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă invențiunea. Legătură nu e, evident, întîmplătoare. Eroul lui Hamsun nu e, însă, un Pygmalion, pentru că el nu e decît un inventator de duzină, mai degrabă un comis-voiajor de instrumente ciudate. Cînd "inventatorul" intra în criză de inspirație, ca în finalul românului, asta se întîmplă pentru că mașinăria s-a stricat și el nu are răbdarea de a repune laolaltă piesele. Atunci el e totodată și un îndrăgostit plictisit, neurastenic, lipsit nu
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
a comunicării gazetărești a rămas totuși destul de puternică pentru a justifica diversele neglijente. Dacă cineva cunoaște dinainte anumite nume de persoane sau de localități străine, sau dacă are ideea să verifice pedant exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar comice. Experiență lecturii unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele evenimente minerești au avut de pildă dezavantajul
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
o nepoata, pe preotul și pe bărbierul satului, a dat în patimă lecturii romanelor cavalerești și și-a schimbat identitatea și viața din pricina lor. Cervantes nu ne exiplică nimic. Comentatorii se mărginesc să constate nebunia personajului, o nebunie însă extrem de ciudată, despre care Unamuno crede că este "de dragul nostru și spre folosul nostru", ca "un exemplu etern de generozitate spirituală". Admirabila caracterizare, dar care nu lămurește lucrurile cîtuși de puțin. Tot ce putem afirmă cu oarecare siguranță este ceea ce putem, ca să
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Mircea Mihăieș O CIUDATĂ formă a renunțării la principii, o demisie morală de mari proporții își fac loc în mediile intelectuale românești. Până în 1989, pentru a fi considerat patriot, trebuia să fii "strâns unit în jurul Partidului și Conducătorului". Nu avea nici o importanță că respectivul
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
a fost clasa profesorului Olga Tudorache an spectacolul Ultimă oră de Mihail Sebastian. Regia ai aparține Adrianei Popovici, decorurile șanț semnate de Virgil Luscov, iar costumele de Adriana Raicu-Petre. Foarte mulți dintre cei aflați an seară premierei mărturiseau un sentiment ciudat. Destul de repede ne-am lămurit despre ce era vorba: Valeriu Grama, directorul studioului Casandra timp de 35 de ani lipsea. Știam că s-a pensionat, dar asta părea ceva abstract, greu de imaginat an realitate. Greu de imaginat să nu
Aplauze pentru Sebastian by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17431_a_18756]
-
fapt, actorii clasei au fost, ăn acest spectacol, peste nivelul colegelor lor, nu foarte expresive, fără contururi clare an personalitate. Rămâne an continuare valabilă pentru toți, din păcate, problema rostirii deficitare pe scenă. Se ănghit sunete, se emite ăntr-un mod ciudat, precipitat, gutural. Mai sperăm că un miracol să rezolve această țară cu care se iese din școala, care se resimte dramatic, de mulți ani ăncoace, pe scenele profesioniste. an rest, nu pierdeți știrile din Ultima oră comentate la Casandra de
Aplauze pentru Sebastian by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17431_a_18756]