714 matches
-
confiscarea proprietății sau arestarea tuturor celor care ar fi criticat sau s-ar fi opus inițiativelor guvernului și ale majorității legislative? N-ar fi fost atunci aceste măsuri legitime, de vreme ce ar fi putut fi susținute de o majoritate legislativă? Nu clama public majoritatea legislativă în vara lui 2012 faptul că deține și legitimitate electorală decurgând direct din suveranitatea poporului care și-a exprimat clar opțiunea și a mandatat-o la alegerile locale? Or, trebuie s-o spunem: legitimitatea conferită de electorat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
actuala organizare politico-teritorială prin păstrarea actualelor CJ-uri consider că trebuie abandonată din start în măsura în care încă un rând de funcționari poate duce la efectul invers și anume la o mai mare birocratizare a administrației locale, descentralizarea și eficientizarea fiind obiective clamate de toate forțele politice naționale în virtutea revizuirii Constituției. Mai mult decât atât, consider că și la nivelul comunelor trebuie extinsă discuția privind regionalizarea în virtutea faptului că, spre exemplu, 5 comune în cadrul cărora există 3 școli pot fi incluse într-un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca o galerie de triști imitatori ai vieții cucernice, schitul Kitaev, din apropierea Kievului, unde își vizitează doi dintre colegii deja fugiți din Academie la mănăstire, îi apare ca un lăcaș de slujire a adevărului unde, într-adevăr, fără a se clama în mod declarat căutarea Împărăției lui Dumnezeu, Ea este mai degrabă adusă pe pământ de traiul unor călugări, extrem de diferiți de preoții-profesori de la Academie. De altfel, pentru a sublinia în mod limpede acestă diferență, autorul, își găsește pentru prima oară
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu de la vârstnici se așteptau opere impresionante, ci de la tineri, de la "meteorii și cometele" invocate de C. Stere cum lămurea acesta în amintirile sale de "fost director". Și iată-l pe foarte tânărului Arghezi (născut în același an cu Apollinaire), clamând în numele insurgenților de la București: "Sensul vieții de vigoare nu ni-l vor da generațiile a căror măduvă curge spre mormânt!" ("Linia dreaptă", 1904, nr. 3). A.B.Cum au evoluat lucrurile în epoca interbelică și ulterior? În interviurile lui Felix
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat breslașii și proprii meseriași. Artizanatul, mica forjă a kitsch-ului, jucărioarele și turtele colorate, sporesc până la evidență prezumția de impostură literară. Se clamează abuzul, se cere fierul roșu și, ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai că unii chiar au descoperit acel Eldorado al literaturii pentru copii, cu filoanele sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a pățit el însuși în camera 4-spital, Tomuța a repetat obsesiv: 'Voinea a fost torturat, Voinea a fost chinuit îngrozitor'. Voinea pretinde că Țurcanu a refuzat și în anchetă, și în proces să spună că a susținut o activitate legionară, clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și intelectuale. Considerăm că ceea ce s-a întâmplat la Pitești (și apoi în alte închisori din România) se înscria într-un plan, bine pus la punct, de supunere și transformare a poporului român. Pentru a construi 'omul nou', atât de clamat de ideologia comunistă, era necesară, în primul rând, distrugerea vechii societăți: din acest motiv, au fost decapitate elitele din toate domeniile de activitate și s-a realizat o inversiune a scării valorilor prin înlocuirea lor cu oameni de la periferia societății
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mie, personal, îmi era frică să cred în minunile pe care le invocam și chiar le promovam în discursul meu. Speranțe însoțite de îndoieli! Un al doilea Toma Necredinciosul. Ghiciți ideea: minunile trebuiau verificate! Obligatoriu! Îndoiala proprie muritorilor care-și clamează credința în Dumnezeu, în Fiul Său, în minunile Lui, dar dacă i-ar apărea în față - Iată-Mă, Eu sunt, am venit aici special pentru tine! - va păcătui nerecunoscându-L. Cât de evidentă va trebui să fie minunea pentru a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
funcționează? Ce este rău în mine? Să însemne că încrederea reprezintă punctul meu slab? Eu îmi afirm credința - dar e suficientă afirmația? Toate aceste întrebări nu conduc, de fapt, la îndoială? Concluzie tristă: eu mint - conștient sau inconștient - atunci când îmi clamez credința... Cred sau nu cred! Nu văd cale de mijloc. Dacă doresc să scap de nesiguranța acestei dileme, trebuie să aleg! Dacă aleg afirmația: cred! - nu mai este loc de îndoială, mă aflu în jocul Lui, dispare sursa nefericirii - înseamnă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
chipurile lor așa o lumină... Am înțeles odată în plus că Divinul mi-a dăruit în această viață niște părinți dharmici, ușurându-mi evoluția! Decât să spun mantre-poezie, mai bine nu spun. Sfințenia trebuie să se manifeste, nu să se clameze! TESTAMENTUL Ochii Zeiței îl fixau pătrunzători, scrutându-i străfundurile. Stătea ascultător în fața Ei și aștepta comanda. Nu era înfricoșat. Din contră! Privirea Zeiței era, pe cât de autoritară în mesajul ce-i transmitea, pe atât de caldă. Se simțea învăluit în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Garbo, scris de Cezar Petrescu, va fi publicat în 1932. Romanul este însoțit de un pertinent "cuvînt înainte" semnat de Pamfil Șeicaru. Parcurgerea notei evidențiază o corectă observare a fenomenului literar românesc, în metamorfozele sale surprinse în context universal. Se clama în epocă moartea romanului, opinia este dezavuată în nota menționată, atenționîndu-se că, "îndată după război, în vreme ce cronicarii literari ai occidentului, confundînd o criză de creștere cu una de decadență, anunțau moartea romanului, noi, cei sosiți mai tîrziu, cuceream etapele pierdute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-a urmărit cu obstinație intensificarea luptei de clasă, întărirea vigilenței revoluționare. Sub Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost creată Securitatea ca instituție centrală a sistemului represiv. Gulagul românesc este prezentat în toată oroarea sa criminală. Continuator al lui Dej, Ceușescu care clama întărirea legalității socialiste, "a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul său au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor și copiilor: în urma interzicerii avorturilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca În vremurile de „restriște”, noi, specialiștii unui domeniu sau cei care purtăm În inimi, ca o cicatrice, „iubirea de moșie”, să ne retragem În cochiliile noastre, să pășim, ca „altădată”, pe culoarele noastre Înguste, prost luminate, urmându-ne și clamând din când În când „temele noastre obsesive”, sperând că undeva, cineva ne va decripta mesajul; va „avea nevoie de el”! Trăind În trecut, În acel trecut din care geniul nostru va reuși să extragă esențele tari ale existenței, sensul ei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fără „cruțare”, fără scrupule, acele „leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai, cei care s-au și recunoscut ca atare și s-au constituit În „mase vociferante și entuziaste” clamînd unul sau altul dintre sloganurile de stânga sau de dreapta!... Deoarece atât sistemul nazist, cât și cel comunist nu pot fi declarate simplist ca „niște dictaturi” ale unor sanghinari și descreierați. Omenirea, de la Începuturile ei, a cunoscut tot felul de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ca totul să fi fost o eroare! Vina, anume, vina pentru acest sfârșit să o aruncăm dincolo, Lui, nenumitului, sau Lor, deoarece noi, pare și o și spune Unamuno - acest eseist, dramaturg și prozator care nu rareori se comportă și clamează cu vigoarea, nestăpânirea și flama unui poet -, noi nu ne putem resemna să trăim ca și cum „acesta” sau „aceasta” ar fi totul! Pe noi, o spune eseistul și eu Îl Întăresc În această opinie, pe noi nu ne mulțumește și refuzăm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dictaturile În România, cea carlistă și apoi cele două comuniste, ci anul de grație ’918 trebuie luat, cred eu, ca reper al unui „nou Început”! Dar, când pronunț sintagma „nou Început”, nu Înțeleg a da apă la moara celor care clamează fără osteneală că Românii suferă de acel sindrom al primitivismului care se exprimă prin incapacitatea de a „continua” - În fond, incapacitatea de a avea și a se baza pe ceea ce numim Tradiție - conservarea dinamică a reflexelor, personalităților și mentalităților care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spații culturale occidentale ne „uită” acolo, după ce „aici” ne consacraseră studii de fină și perspicace analiză a temelor și a viziunii, dintr-un, să zicem, tropism cultural, rușinându-se de „rudele sărace” rămase în țară? Să fie atunci adevărat ce clamează unii tineri de azi, în România, cerând o nouă ierarhie de valori, că volumele noastre, proză și poezie, după ’60 au fost de fapt „supralicitate” și din motive de solidaritate a elitei românești, care voia astfel, opunându-le atâtor scriitori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
politicii și a rolului politicianului, ce aproape a preluat însemnele și prestigiul Militarului, Preotului, și chiar ale omului de știință sau artă, au făcut ca „labirintul existențial” să devină un modus videndi, o ratio mundi, o formă arogantă de a clama libertatea însăși. Libertatea persoanei ce cu greu se distinge azi, după mai bine de un secol de „mișcări de masă”, de „revoluții”, de suspectare a individului și a individualității. Pentru mine, în post-adolescența mea „extrem labirintică”, dezordonată, lipsită în aparență
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de urbanism raționalist. O realizare a voinței. Dar poți oare trăi într-o regiune continuând să aparții atât de puțin regiunii? Banalitatea binelui? Dacă scopul ar fi ca națiunea lui să devină ca oricare alta, israelianul ar putea să-și clameze victoria. Se trăiește bine aici: melancoliile mediteraneene adaugă o ușoară notă epicuriană funcționalității atlantice internaționalizate. Schlomo Avineri, a cărui instructivă Istorie a sionismului o citeam în avion, se temea ca nu cumva să vadă dezvoltându-se în juru-i o societate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care erau detestați. Cu șiiții coabităm mai ușor; sunt mai puțin extremiști ca sunniții. Totuși, ei vor ca Israelul să dispară. Israelul ca stat, nu poporul evreu. Dar ei nu depun armele până nu vor fi "eliberat Al-Aqsa", și o clamează sus și tare. Nu-i decât un slogan. Mi-e greu să disting câtă abilitate politică și câtă convingere sinceră intră aici. Nu sunt sigur că pentru ei acest lucru e mai clar. Pentru ei, a rămâne înarmați ține de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și brutal politica de sugrumare a mișcărilor de eliberare națională a popoarelor asuprite din Imperiu și de înregimentare a lor în noul „sistem de dictatură“ militară și asuprire națională. Conivența Lenin- Bela Kun avea ca obiectiv nu „revoluția mondială” - așa cum clama propaganda bolșevică -, ci extinderea dominației sovietice în Europa Centrală, cel puțin într-o primă etapă. Pentru momentul 1919-1920, acțiunea agresivă a armatei roșii ungare dinspre Vest și a armatei roșii ruse dinspre Est, ar fi trebuit să dezmembreze România care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
special la capitolul aruncătorilor de la distanță. În luna august, Știința a câștigat de o manieră entuziasmantă Cupa Municipiului Bacău, după trei victorii cu Dinamo Brașov, HC Odorhei și campioana HCM Constanța. Atmosfera în rândul fanilor o luase razna, multă lume clamând faptul că echipa pregătită de Gabriel Armanu se va bate la titlu. Au fost de-ajuns primele două deplasări, de la Baia Mare și Satu Mare, încheiate cu tot atâtea înfrângeri, pentru ca lumea să revină cu picioarele pe pământ. Evoluțiile modeste ale interilor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
neas cu țit, să descrie, pentru „fraierii“ de cititori ai Convorbirilor critice, mediul, vrednic numai de pana unui Dostoievski sau a unui Gorki, al Închisorii, Mihalache Dragomirescu, directorul revistei și primul dintre fraieri, bătându-se cu palmele peste fese și clamând: „A apărut scriito rul unei lumi noi pentru lite ratura românească, cea a pungașilor de buzunare etc...“ Eroare profundă, adăugăm noi, „băzăneală“ curată, ar fi spus Gonea mardeiașul, țâșnind printre dinți un scuipat pentru Încercările scriitorului român, care Însă, după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căpătăm curaj și ne întrebăm ce e adevărat și ce nu în toată vorbăria oamenilor despre iubire. S-ar zice că unii dintre noi suntem îndelung nevorbiți despre iubire. Și nu fiindcă n-am fi avut parte. Deoarece sentimentul e clamat și reclamat excesiv de persoane care nu ne inspiră încredere, suntem rezervați, folosim cuvântul cu prudență, ne e teamă că-l vulgarizăm. E limpede, nu iubim la fel ca maneliștii și nici ca târfulițele ce-și zic artiste și behăie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
iar această împărțeală îi era foarte profitabilă. O ducea bine, avea haine elegante și mașină, iar poporul intelectual se uita la el ca la Dumnezeu. În zilele noastre, ajutate de televiziune, au apărut mai multe astfel de vedete care își clamează credința în spațiul public. Gigi Becali este varianta caricaturală, Dan Puric - cea fină, intelectuală. De altfel, la un moment dat, cei doi au defilat umăr la umăr. În cazul actorului, nu știu cât este dorință de căpătuială sau de parvenitism politic, deși
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]